187,471 matches
-
prin îndoită energie. Tot ce este astăzi formă goală în mișcarea noastră publică trebuie prefăcut într-o realitate simțită, și fiindcă am introdus un grad prea înalt din viața dinafară a statelor europene, trebuie să înălțăm poporul nostru din toate puterile pînă la înțelegerea acelui grad și a unei organizări politice potrivită cu el.” Așa dar, umplerea formei, nu renunțarea la ea! În fine, ca să nu mai fie nici un echivoc: „Și, fiindcă a da înapoi este cu neputință (sublinierea mea - N.M.
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
bogat zis mai târziu Vlașca și Teleorman... La Luvru, urcând scara înaltă care îți taie respirația, tunelul, perspectiva... cea mai spectaculos expusă operă artistică din lume, cârdul de turiști japonezi cu gurile căscate pe sus se izbesc de mine cu putere, fără nici cel mai mic semn de scuză. Pun brutalitatea pe seama uluirii. Deși, un ins normal se înmoaie... Văd Victoria aproape a zecea oară. În orice caz, în ultimul octombrie 2003 - trei zile la rând. Ce mă frapează pe mine
Samothrakia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13217_a_14542]
-
Toma Roman Prăbușirea (aparent) rapidă a comunismului a rupt echilibrul planetar. Dispariția unui pol din „balanța terorii” (cum a fost denumită confruntarea Est-Vest) a pus lumea într-o situație inedită: afirmarea unui singur centru de putere, cu toate consecințele lipsei de alternativă. Destrămarea superputerii comuniste (reprezentate de URSS) era, totuși, previzibilă, sistemul reprezentat de ea pierzând, vizibil, de câteva decenii bătălia pentru eficiență socială și economică. Încă de la sfârșitul anilor ’80, lumea liberă (Occidentul) își demonstrase
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
rezolvarea pe calea armelor a competiției), au fost propuse diverse soluții de reechilibrare, de reconstrucție a ansamblului planetar. Dar nici Samuel Huntington - teoreticianul conflictului culturilor -, nici Francis Fukuyama - adeptul ideii hegeliene a încheierii istoriei - nu au pus la îndoială lidership-ul puterii care va modela lumea viitoare, SUA, „națiunea indispensabilă”. Într-adevăr, căderea comunismului nu s-ar fi produs atât de brutal fără cerbicia democratică a Americii, fără asumarea de către SUA a destinului de campion al Occidentului după ce, de la jumătatea secolului XX
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
rându-i autosuficientă? Răspunsul este că America este obligată să se transforme într-un „centru imperial”, să își modifice configurarea socială internă trecând de la democrație la oligarhie. Orice imperiu are o pătură superpusă, parazitară, ce concentrează de la „centru” până în „provincii” puterea controlând statul. Va putea, oare, America să se impună astfel lumii? Și cum își va justifica ea dominația într-o lume a democrației liberale? Emmanuel Todd crede că nu. SUA nu au altă justificare pentru dominarea imperială a lumii decât
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
cucerite. Ascensiunea euro-ului, generată de forța economică a Europei Unite are, ca efect paradoxal, stimularea capacității productive a Americii, a exporturilor ei. Iar controlul american al resurselor petroliere majore ale lumii impune, fără doar și poate, dirijarea divizată a puterilor care s-ar fi putut uni în contestarea destinului imperial al SUA. „Mitul terorismului” și „axa răului” sunt, în mare parte, justificate pentru că, iată, terorismul există și eliminarea lui din istorie prin alfabetizare, culturalizare și control demografic este un drum
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
6 oct. ’55, Citröen DS 19 e lansat la Salonul Auto de la Paris; - 19 apr. ’56, Prințul Rainier de Monaco se căsătorește cu actrița Grace Kelly; - 7 oct. ’57, Albert Camus primește Premiul Nobel; - 1 ian. ’59, Fidel Castro preia puterea în Cuba; - 12 apr. ’61, Yuri Gagarin, 27 de ani, este primul om care rămâne în spațiu 1, 48 h, la bordul lui Vostok; - 13-14 aug. ’61, sovieticii înalță Zidul Berlinului; - 5 aug. ’62, moare Marylin Monroe; - 28 aug. ’63
Istorie în imagini - retrospectivă L’Express - by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13222_a_14547]
-
fruntea Partidului Socialist Francez; - 5 sept. ’72, la Jocurile Olimpice de la München, un comando palestinian îi ia ostateci pe atleții israelieni; - sept. ’73, Daniel Cespedes devine simbolul represiunii din Chile, după lovitura de stat prin care Augusto Pinochet îl înlătură de la putere pe Salvadore Allende; - 1976, avionul Concorde zboară pentru prima dată la Toulouse; - 31 iun. ’77, este inaugurat Centrul Pompidou, zis „rafinăria din Beaubourg”; - 1 feb. ’79, Ayatolahul Ruhollah Khomeini se întoarce în Iran și pune bazele Republicii Islamice; - 9 dec
Istorie în imagini - retrospectivă L’Express - by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13222_a_14547]
-
despre criteriile pe baza cărora își selectează victimele, fizicul celui în cauză fiind ultima ei preocupare: „În general, nu aleg decît oameni în poziții importante, funcții executive, patroni, politicieni, miniștri, dar sînt buni și primarii, comisarii vamali, polițiștii, oameni cu putere, care de obicei sînt căsătoriți. |știa nu riscă să facă scandal cînd nu îmi mai folosesc, stau blînzi, cu botul pe labe. Burlacii sînt periculoși, iar introvertiții cei mai periculoși. Ghinionul este că mulți dintre șefi sînt introvertiți, ceea ce complică
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
Mircea Mihăieș Împingerea în arenă a vrăjitoarelor, a cititorilor în palmă, stele, cafea și prostie omenească arată disperarea actualei Puteri. Dar și disprețul față de populația la al cărei vot, totuși, aspiră. Să faci un asemenea tărăboi bazându-te pe cărțile soioase ale cutărei țațe cu fote largi înseamnă a fi dat și tu, Putere politică, în mintea copiilor. Stau și
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
și prostie omenească arată disperarea actualei Puteri. Dar și disprețul față de populația la al cărei vot, totuși, aspiră. Să faci un asemenea tărăboi bazându-te pe cărțile soioase ale cutărei țațe cu fote largi înseamnă a fi dat și tu, Putere politică, în mintea copiilor. Stau și mă gândesc din cerebelul cui o fi ieșit parascovenia: din a lui Mister Palmier? Din a ex-ministrului de la Informații, omul obișnuit să mănânce diversiuni pe pâine? Din a șmecherașului ajuns căpetenia oștirii? Sau chiar
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
cu panaș, excentricitățile cu iz scabros. N-am prea observat ca vreun post românesc să imite modelele „main stream” din Vest. Chiar și atunci când cumpărăm un program de succes, o facem trăgând cu ochii la Istanbul. Abili nevoie mare, politicienii Puterii se conformează imediat „formatului”. Culmea e că modelul face ravagii indiferent de vârstă. Fie că sunt trecuți prin ciurul și dârmonul comunismului și securismului, fie că abia le-au mijit tuleiele, au un aer comun, inconfundabil, amestec de aroganță, cinism
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
recunoști ușor după felul în care-și micșorează amenințător ochii atunci când sunt puși în dificultate. Dar îi recunoști mai ales după vocea lătrată ce rostește noua parolă ce-i așază deasupra vulgului: . Dezinvoltura de mahala a acaparat întreaga plajă a Puterii. Pentru ei, nu există chestiuni nerezolvate, ci doar penibile interpelări ale unor terchea-berchea, scamele sonore ale nepricepuților și obrăznicia celor care îndrăznesc să le vorbească de respectarea legii. Îi spui, de pildă, unuia: „Domnule senator, cum e cu sutele de
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
Academia Cațavencu a încheiat anul 2003 cu două preocupări majore: publicarea unei liste de foști securiști (între care destui au avut sarcini în... cultură) și semnalarea nivelului scăzut al României literare, al cărei director, pe deasupra, s-ar fi dat cu puterea. Dl. Șt(efan) A(gopian) ține cu tot dinadinsul să ne impună criteriile d-sale de valoare. Iritat, s-ar părea, de o notiță a Cronicarului, care-i recomanda sincer și dezinteresat să se întoarcă la uneltele sale în loc să comenteze
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
Magazinului istoric, un „document” senzațional: interviul acordat dnei Lavinia Betea de către dna Mândra Gheorghiu, fiica Licăi Gheorghiu și nepoata lui Gh. Gheorghiu-Dej. Portretul celebrei, cîndva, actrițe (nu prin talent) este, sub condeiul fiicei, excepțional. Ca și evocarea, după venirea la putere a lui Ceaușescu, a tuturor relațiilor sociale și, în fine, a morții ei. Ștefan cel Mare și integrarea în UE Fostul procuror general al României, Tănase Joița, acuzat de fals și de abuz în serviciu, anunță ZIUA. Ziarul condus de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
a lui Constantin Țoiu. În optzeci de ani de viață Constantin Țoiu a văzut multe, iar testimoniul său asupra vieții scriitoricești din perioada comunistă și din primii ani ai tranziției este neprețuit. Fără a fi un mare curajos în raport cu reprezentanții puterii politice, a avut micile lui momente de glorie în perioada regimului comunist (în anul 1981, la propunerea lui Nicolae Manolescu a fost ales, spre uluirea generală, președinte al Asociației Scriitorilor din București, în detrimentul veșnicului numit în acest post de la partid
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
și până la casa celor închiși sau deportați în Bărăgan, iar pasivii constatau că cei implicați erau marii câștigători, nicidecum jefuitorii, prădătorii, condamnații de morala cea dreaptă. Din imaginea distrugerii nu pot lipsi chipurile de „Iuda”, acele personaje care nu au puterea anticipației actelor lor catastrofale sau poate nu vor să le conștientizeze ca să-și poată îndeplini în liniște dorințele imediate. Dacă suntem un popor, căruia i-a fost dată o dată din plin tema distrugerii, nu ne rămâne altceva de făcut decât
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
tonalitate, a aceleiași teme a distrugerii, căci în urma jefuirii, locul rămas o indică fără menajamente. Așa se face, că dintr-un institut de talie europeană, plin de succes și susținut financiar pe măsura strădaniei, deci susținut cu prisosință, investit cu puterea de a-și decide singur viața științifică, publicațiile, relațiile, colaborările, întrunirile, a rezultat un jalnic centru de cercetare înghițit de capii unui institut al Academiei, Institutul de Arheologie din București, pe care îi vom numi și pe ei, pentru a
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
nu putem face altceva decât să ne rugăm să fie bine. Asociația Canadiana a Scriitorilor Români a supraviețuit, ba chiar s-a întărit mai mult decât în anii precedenți. Încercările anumitor indivizi de a ne dezbina și a ne slabi puterile au eșuat. În anul 2009, am primit în Asociație 4 noi membri (cetățeni canadieni sau rezidenți canadieni de origine română), numărul membrilor simpatizanți și colaboratori din toată lumea a ajuns la 52 și crește rapid, avem 8 distinși membri onorifici - ce
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
corupție, agresiuni corporale, prostituție, fraude, sinucideri, spitale (fără medicamente), birocrație, șantaje, sute de mii de câini vagabonzi, droguri și drogați, tineri (dezorientați), bătrâni-schelete (care pot fi folosiți ca material didactic în facultățile de medicină); jurnaliști arestați (în ideea că o putere o umilește pe alta și amândouă țara); mulțimi de aurolaci, violuri, corupție, mituiri, pensii mizere, proxenetism, case părăsite, văi cu vile și piscine (construite cu sudoarea frunții, mă!), alunecări de teren, incendii, conducte petroliere (cu ramificații terminate în cisternele hoților
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
a-l ambiguiza” (extrag dintre “citatele obligatorii”). De pildă, în lumea pervers-carnavalescă a acelor ani se declanșează, ca un straniu mecanism, așa-numitul privilegiu al interzicerii... Pintilie nu a “suferit îngrozitor” cînd a fost interzis, ci “cînd am tranzacționat cu puterea și mi-am porcăit spectacolele, cînd am înecat în closet copilul ăla genial, înaripat, care era Proștii sub clar de lună”... Tot din mulțimea de citate obligatorii aflăm că “itinerariul meu «ieșit din comun», cum spuneți - atribuit îndeobște rezistenței mele
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
democrație.” Cu codicilul: „Astă seară mă înec în pesimismul integral.” Iar pe 4 martie 1990: „Ieri la București s-au străduit toată ziua să demonteze statuia lui Lenin din fața Scânteii, neizbutind. Cum să «plece» el când leniniștii au rămas la putere?” Pentru că „există o logică și pentru statui.” Chestiunea la ordinea zilei acum zece-treisprezece ani era exacta denumire a celor întâmplate în ultima decadă a anului 1989. Opinia diaristei este măsurată: „În orice caz, pare din ce în ce mai clar că revoluția spontană a
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
i se îngădui să aterizeze la Bolgrad, refuzată de Gorbaciov și Iliescu - produc spaima încremenirii timpului, preludând neantul! În preajma unor alegeri în care opoziția democratică va pierde la scor, Monica Lovinescu are viziunea unei populații care nu găsește în sine puterea de a fi un popor. Nu este singura dezamăgire, o dată ce consemnează: „Așadar, din decembrie încoace n-am trăit o revoluție, ci doar o iluzie lirică.” Nu lipsesc însemnările atroce: „Marți, când mă gândeam să mă odihnesc, își face apariția Ursachi
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
tacit de realitățile trăite. Indiferent dacă umorul e în text sau în lentila cititorului, întoarcerea la antici e întotdeauna reconfortantă, din varii motive. Arta retoricii, laolaltă uitată azi de juriști, preoți și parlamentari, ar fi unul dintre ele. La greci, puterea retoricii se exercitase înainte ca Aristotel să fi scris cartea consacrată acestei arte, „la fel de frumoasă ca și poezia”. S-a conservat răsunătorul Elogiu al Elenei, o apărare a nevinovăției frumoasei, datorată lui Gorgias. Dacă n-a fost răpită cu forța
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
Cato și L. Valerius Potitus, tribun al plebei, în preajma anului 200 î.e.n. Era o vreme când se votau și se respectau legi de interzicere a darurilor făcute avocaților pentru pledoarii sau de retragere a calului public (astăzi zeci de cai putere, de lux), pentru senatorii care absentau la Senat. Funcționa, cum nu mai funcționează astăzi la un popor latin ca al nostru, respectul pentru lege, oricât de inconvenabilă era ea. Dura lex, sed lex! devenise concepție. Legea nu putea fi ignorată
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]