1,643 matches
-
alb după care, dacă vremea este umedă și călduroasă plantele sunt distruse în întregime. În depozite, pe rădăcinile ce prezintă răni se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu, pe care apar corpi negri (scleroți), de diferite forme și mărimi (fig.134). Rădăcinile putrezesc umed, devin moi și sunt decolorate. Putrezirea se deosebește de cea produsă de bacteria Erwinia carotovora, care dă o masă vâscoasă de țesuturi degradate. Ciuperca atacă pătrunjelul, păstârnacul și țelina, precum și alte legume. Transmitere răspândire.Transmiterea ciupercii se face în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în dreptul cărora țesuturile se adâncesc și se acoperă cu un miceliu brun-violaceu. Într-o fază mai avansată de atac, în pâsla miceliană, apar scleroții de 3-5 µm, tari, de culoare violet-negricioasă (fig. 138-c). Zonele atacate prezintă țesuturi înmuiate, brune, ce putrezesc. La recoltare, plantele atacate au rădăcinile crăpate, strangulate, deformate. Transmitere-răspândire. Patogenul atacă morcovul cultivat în terenuri acide, cu exces de umiditate, fără scurgere și în condiții de temperaturi situate între 25-30șC. În timpul vegetației, ciuperca se transmite prin contactul direct între
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
puțin periculos. În dreptul rănilor, printre crăpăturile scoarței, apar fructificațiile ciupercii destul de abundente pe timp umed sub forma unor pernuțe sferice roșiatice, ce conțin fructificațiile cu spori (fig. 148). Uneori atacul se manifestă pe fructe, în livezi sau în depozite. Acestea putrezesc și se acoperă cu fructificații asemănătoare celor ce apar în rănile de pe ramuri. Putregaiul total al pulpei fructului asemănător cu cel produs de Monilinia este favorizat de crăpăturile produse de rapăn sau alte lovituri. Transmitere-răspândire. Eliminarea și germinarea sporilor are
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aceasta fructele cad verzi de pe pom, nu brune ca în cazul moniliozei. În timpul verii, când fructele au ajuns aproape de maturitate, apar pe suprafața lor pete brune ce se întind la suprafață și cuprind pulpa în profunzime. În scurt timp, fructul putrezește aproape în totalitate, deseori căzând de pe pom. Dacă temperatura este ridicată și atmosfera umedă, pe suprafața fructului, în dreptul zonei putrezite, apar fructificațiile ciupercii, sub forma unor pernuțe dispuse în cercuri concentrice. Această formă de atac este cunoscută sub numele de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dispuse în cercuri concentrice. Această formă de atac este cunoscută sub numele de "putregai brun". Ea poate fi confundată cu atacul de Glomerella cingulata la care însă țesuturile brunificate se adâncesc. Dacă timpul este umed, cu temperaturi mai scăzute, fructele putrezesc, se brunifică și apoi se înnegresc, fără ca pe suprafața lor să mai apară fructificații cu spori, dar în ele se formează scleroți. Această formă de atac întâlnită deseori și în depozite poartă numele de "putregai negru". Alteori, timpul secetos face
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la suprafața petelor, are o culoare ușor gălbuie. Atacul timpuriu pe fructele tinere, determină apariția unor deformări și adâncituri pline cu bacterii. Țesuturile pulpei fructelor prezintă numeroase crăpături mici localizate în dreptul petelor. Fructele își pierd valoarea comercială sau pot să putrezească datorită instalării și a altor ciuperci, ce pătrund în interiorul pulpei. Pe lăstarii tineri atacul acestor bacterii produce pete alungite, care pot atinge lungimi de 7-8 mm. Scoarța ramurilor se brunifică, este distrusă, iar printre crăpături apare un lichid cleios, caracteristic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ale bolii. Ramurile și lăstarii atacați cresc mai încet, prezintă îngroșări și internodii scurte. Pe fructe, atacul se manifestă prin apariția unor pete de 1-2 cm în diametru, albicioase și puțin reliefate, în dreptul cărora țesuturile, cu timpul, se brunifică și putrezesc. Transmitere-răspândire. Din germinarea sporilor ce se formează pe frunze rezultă un miceliu care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu acest miceliu se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dar, la noi în țară acestea au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească. Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), din care apar sporii ce produc infecții în primăvară. Temperaturile peste 10șC cu optimum 20șC, umiditatea relativă a aerului ridicată și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pată brună-eliptică, ce contrastează cu culoarea verde a lăstarului. Rănile se întâlnesc la locul de prindere a lăstarului cu ramura din anul precedent, unde apar crăpături ale scoarței și clei. Frunzele prezintă arsuri marginale sau la vârf, iar fructele atacate putrezesc. În cele din urmă ramurile atacate se usucă căpătând o culoare cenușie. Ciuperca este un parazit tipic de rană ce pătrunde prin rănile rezultate în urma tăierilor, a atacului unor insecte sau a grindinei. Efectul parazitar de uscare a ramurilor se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apariția "apoplexiei" (pieirea caisului). Simptome. Atacul este foarte periculos în timpul înfloritului prin faptul că un număr mare de lăstari cu flori sunt brunificați și uscați. Fructele tinere și ajunse aproape de maturitate prezintă pete brune în dreptul cărora țesuturile se dezorganizează și putrezesc; la suprafața lor se formează un număr mare de pernuțe de miceliu, purtătoare de lanțuri de sporii. Pernuțele ciupercii Monilinia laxa sunt de culoare cenușie și dispuse neregulat. Ciuperca atacă puternic în primăvară pe ramuri și flori producând aspecte asemănătoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au fost extirpați ochii sau la punctul de altoire, cât și subteran la nodul bazal. La plantele pe rod, se dezvoltă tumori pe tulpina butucului și ariceală (o aglomerare de gale mici tumorete) pe cordoane și coarde. Majoritatea țesuturilor tumorale putrezesc la sfârșitul fiecărui an, iar în anul următor apar altele noi.. De regulă, aceste porțiuni moarte se taie și ca urmare, butucul apare sărăcit de formațiuni fructifere, iar producția scade (fig.188). Prevenire și combatere. Măsurile ce se impun sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
micelii, scleroți ca organe de rezistență. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire. În primăvară, scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează spori care pot germina la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu condiția ca organele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că, la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri, ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, ajung la lemn, iar scoarța putrezește și se cojește. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect buretos și capătă o culoare brună. Prin intermediul cordoanelor de miceliu ciuperca trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale se extind ocupând
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asemenea, se înregistrează atacuri puternice în depozitele de forțat vițe altoite precum și în pepinierele viticole. Simptome. În camerele de forțat vițe, butașii altoiți prezintă la nivelul scoarței un puf cenușiu, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii (fig. 192). Scoarța este putrezită și pe suprafața acesteia apar numeroși scleroți (corpi negri, tari, cât mudăria de șoarece). Alteori, prezența ciupercii determină formarea scleroților în jurul zonei de altoire sau aceștia se interpun între altoi și portaltoi, împiedicând sudura acestor două componente (C.Tică, 1990
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de viticultori apare toamna, pe struguri, după ce se acumulează suficient zahăr în celule. Pielița este brunificată, se desprinde ușor de pulpă și întreaga boabă putrezită, se acoperă cu un puf cenușiu. Boala se răspândește cu rapiditate, cuprinzând întregul ciorchine, ce putrezește în totalitate. Dacă intervine o perioadă secetoasă, ciorchinii se usucă, iar boabele, pe care se dezvoltă și alte ciuperci saprofite, se zbârcesc și se scutură foarte ușor. Boala este favorizată de atacul larvelor de Cochylis și Eudemis și de viespi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ca dimensiune, de colorate și deseori cad înainte de vreme. Ramurile încep să se usuce de sus în jos. Dacă se analizează rădăcinile viței de vie sau ale pomilor parazitați se constată că acestea se brunifică și în cele din urmă putrezesc complet. Rădăcinile prezintă o scoarță brună ce se detașează, iar la nivelul lemnului se constată prezența unor cordoane groase, formate din împletirea filamentelor miceliene (rizomorfe) care au o culoare albicioasă-gălbuie, puternic fosforescentă. Lemnul rădăcinilor infectat de miceliile ciupercii, ia un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
deoarece simptomele se aseamănă foarte mult cu cele produse de fusarioză Simptome. Plantele bolnave prezintă frunze veștede, de culoare cenușieverzuie, care în scurt timp se îngălbenesc și se usucă.În secțiune se observă o îngălbenire a vaselor conducătoare, iar rădăcinile putrezesc. La plantele mature se observă și o crăpare a tulpinii însoțită de prezența unui mucilagiu (fig. 194). Transmitere-răspândire. Bacteria invadează vasele din tulpini, formează pungi de mucilagiu ce duc la crăparea tulpinii și ulterior veștejirea și uscarea frunzelor. Transmiterea bacteriei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantelor prezintă o creștere rapidă, neuniformă și celulele dau naștere la tumori, ce au la început o consistență buretoasă, apoi devin tari, se lignifică. La dalii, după 3-6 săptămâni, tumorile crapă și prin răni pot pătrunde ciupercile de sol ce putrezesc țesuturile. La mușcată, tumorile se formează la baza tulpinii sau a butașilor și au aspect mamelonat (fig. 195). La trandafir, tumorile pot apărea pe rădăcini la nivelul solului sau chiar pe tulpini în plantațiile mai bătrâne. Prezența tumorilor pe rădăcini
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost descrisă în străinătate, în 1969, pe lalele cultivate în seră, iar la noi Gh. Marinescu o semnalează în 1983, din județul Ilfov. Simptome. Bacteria atacă toate organele plantei formând pe bulbi pete albe, ce devin apoi galbene. Țesuturile atacate putrezesc, bulbii crapă și apar răni pline cu lichid (gomă) bacterian. Frunzele au suprafața aspră, cu pete albicioase, circulare, de 1-4 mm. Epidermele frunzei se rup și apar răni alungite înconjurate de țesuturi brunificate. Aceleași răni apar pe tulpini și chiar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la baza frunzelor sub forma unor umflături de culoare galben-brunie în dreptul cărora apar pete necrotice brune. Dacă temperatura este optimă între 28-30șC, petele se extind și apar zone brune cu o margine de culoare roșiatică. În atmosferă umedă, zonele afectate putrezesc, sunt afectate toate frunzele și plantele se frâng de la bază. Tuberobulbii infectați au pe cămăși pete ovale, brune apoi negricioase. Pulpa afectată are țesuturile distruse, rămân numai vasele conducătoare și apar adâncituri gălbui, de 3-10 mm în diametru și 2-3
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
denotă un set cunoscut, precizat, delimitat, individualizat. N2 poate fi numărabil sau nonnumărabil, denotând entități atomice non-divizibile63 (scaun, masă), entități atomice divizibile (guvern, echipă) sau entități nonatomice, masive (unt, lapte), singular sau plural: (18) a. O parte din scaun a putrezit. b. O parte din guvern a demisionat. c. O parte din unt s-a topit. d. O parte din scaune au putrezit. Substantivul cuantificator din poziția N1 poate avea sens distributiv (fiecare dintre studenți) sau non-distributiv (o parte dintre studenți
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
guvern, echipă) sau entități nonatomice, masive (unt, lapte), singular sau plural: (18) a. O parte din scaun a putrezit. b. O parte din guvern a demisionat. c. O parte din unt s-a topit. d. O parte din scaune au putrezit. Substantivul cuantificator din poziția N1 poate avea sens distributiv (fiecare dintre studenți) sau non-distributiv (o parte dintre studenți, majoritatea studenților). Cuantificatorii distributivi (ex. fiecare) se pot combina direct cu nominalul N2, la singular, sau prin prepoziția partitivă, cu N2 plural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nonreflexivă, între care se pare că există anumite diferențe semantice. Aceste verbe 131 exprimă: schimbarea de stare: accelera, aclimatiza, aglutina, albi, anchiloza, arde, cangrena, coace, cocli, condensa, crăpa, cristaliza, diftonga, diminua, fierbe, îngălbeni, împietri, înverzi, mucegăi, necroza, ologi, oxida, păli, putrezi, răci, râncezi, rugini, slăbi, spuzi, știrbi, trece; configurația spațială: ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice a verbelor inacuzative: limitele între clase nu sunt fixe, existând posibilitatea trecerii cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice a verbelor inacuzative: limitele între clase nu sunt fixe, existând posibilitatea trecerii cu ușurință de la o clasă la alta). Cu excepția verbelor mucegăi, putrezi, râncezi, rugini și trece, care sunt primare, toate celelalte au și o variantă tranzitivă (Ion accelerează mașina, Căpitanul ancorează vaporul etc.), deci sunt derivate, participând la alternanța cauzativă. Acest fenomen de variație a fost studiat pentru română (Manoliu-Manea 1993, Cornilescu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
focus pe activitate, ruginirea, presupunând și existența unei cauze externe, de exemplu umiditatea) ar putea fi extinsă − cu rezerva inexistenței unui test sintactic − și la verbele a mucegăi ( Pereții au mucegăit în timpul iernii/ Pereții s-au mucegăit din cauza umezelii), a putrezi (Copacul a putrezit/s-a putrezit), a râncezi (Uleiul a râncezit/Uleiul s-a râncezit) și a trece (Rana trece/ Rana se trece). Aceste cinci verbe se diferențiază de toate celelalte prin absența unei variante tranzitive/neparticiparea la alternanța cauzativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]