29,239 matches
-
Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Poate o să plângi când voi sosi din lumi uitate, Unde ascuns am fost o vreme în târgul din cetate, Cu fete răcorindu-și nurii în ploi răzlețe. Poate ai să râzi, dar nu mai sunt cel uitat de tristețe, Port costume scumpe obosite prin teatre, și am alte păreri, Despre ascunsa carte în care parcă ai zăbovit doar ieri. Poate ai să rămâi uimită de ce timpul face din visele plecate, Și
CĂLĂTORUL ÎNDRĂGOSTIT de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381701_a_383030]
-
S-o simt cum crește-n primăvară, Să plâng cu ea când iarna vine, Și s-o aștept să reapară... Regret c-am fost prietenoasă, C-am dat din inimă-mi prea mult, Și celui bun, și celui care A râs de aprigu-mi tumult... Regret c-am sărutat prea rar, A mamei și-a bunicii mână, Și prea târziu am înțeles, Că sunt din ele o fărâmă... Regret că nu am ascultat, A tatei grea, sfântă povață, Și-adesea palme am
REGRETE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381693_a_383022]
-
nimicul muțenie vorbitoare apoi am rupt cuvântul, revelația se născuse în mine. O, da...! De cărbune și rubine apoi ce noroc ți-aduce nenorocul când se sparge jocul? Amintrea tristeții, starea ce ucide între splendori de rouă doar soarele ne râde, și tot prin tot și nouă, când dorul se aprinde afară iar ne plouă, în noi lacrimi de sânge. Am mers într-o pădure, apoi am mers, am mers, și m-am găsit pe mine, dar nu m-am înțeles
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
ceva s-a risipit nimiculmuțenie vorbitoare apoi am rupt cuvântul,revelația se născuse în mine.O, da...! De cărbune și rubineapoi ce noroc ți-aduce nenoroculcând se sparge jocul?Amintrea tristeții, starea ce ucideîntre splendori de rouă doar soarele ne râde,și tot prin tot și nouă, când dorul se aprindeafară iar ne plouă, în noi lacrimi de sânge.Am mers într-o pădure, apoi am mers, am mers,și m-am găsit pe mine, dar nu m-am înțeles.... XIII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
a sărbătoare, auzi prin aer rece, acolo de sus prin șoapte de mătase, acuș, acuș, auzi prin vuietul ce fierbe cântul lor, inimi imberbe, ce au plecat pentru un crez al libertății miez de legi. Astăzi cuvintele ne plâng și râd când totul se arată... în uitare iubirea adunată! Citește mai mult Unind în hornul drept a lor bătaiecând toate inimile bat a sărbătoare,auzi prin aer rece, acolo de susprin șoapte de mătase, acuș, acuș,auzi prin vuietul ce fierbecântul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
Erau prietene, erau o trupă și le era bine împreună și nu se mai săturau de aceste momente de întâlnire și de intimitate. Trecuseră peste doua ore de când se distrau dar li se părea că timpul a stat în loc, și râdeau și vorbeau, își acopereau glasurile, una celeilalte, cu aprinsele lor discuții. Și, categoric, acoperiseră vocile bărbaților, care erau mult mai ponderați, aproape taciturni, rezervați, ei nu alcătuiau o ”gașca” și nu se purtau ca atare. La un moment dat, Emi
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
la vârsta ei, o mică, mică gropiță în bărbiță și câte una în ambii obrăjori. Dar ce te fermeca la ea și îți cădea dragă instant era zâmbetul ei, suav, grațios, și mereu larg, și erau ochii ce părea că râd tot timpul . Și toate astea îi dădeau fizionomiei sale o nuanță de bunătate nesfârșită și de o mare sensibilitate, iar ele, celelalte, știau că are și un suflet la fel de sensibil și ales. Simțise , pur și simplu, nevoia să ajungă la
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
grăbesc să-i scrie Moșului, să-i deseneze, să-i spună ce mult îl iubesc și cât mai mult să îl impresioneze. Să-i scriu și eu? Dacă nu știu să potrivesc cuvintele prea bine? Dacă, privind desenul meu, să râdă, Moșului îi vine? Îmi iau totuși inima-n dinți și, cu creionul pe hârtie, îi scriu, cum scriu copiii cei cuminți, că îl aștept, de vrea să vie... Să povestim, nimic mai mult, să-i spun că darul cel mai
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
jurul meu toți se grăbescsă-i scrie Moșului, să-i deseneze,să-i spună ce mult îl iubescși cât mai mult să îl impresioneze.Să-i scriu și eu? Dacă nu știusă potrivesc cuvintele prea bine? Dacă, privind desenul meu,să râdă, Moșului îi vine? Îmi iau totuși inima-n dințiși, cu creionul pe hârtie,îi scriu, cum scriu copiii cei cuminți,că îl aștept, de vrea să vie...Să povestim, nimic mai mult,să-i spun că darul cel mai mareal
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
văzut Parcă te cunoșteam,te căutam prin minte Aveam o cale lungă de făcut Voiam să mă înalț,dar gândul răvășit Nu îmi da pace,tresărea...ei bine Și dintr-o dată,totul s-a sfârșit Când tu mi-ai spus râzând :rămâi cu mine ! Referință Bibliografică: VISAM,VISEZ SI-ACUM / Mihaela Mircea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1717, Anul V, 13 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Mircea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VISAM,VISEZ SI-ACUM de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381721_a_383050]
-
A fost la un pas de moarte. La câțiva centimetri de capul ei era o tijă din fier pusă pentru trandafiri. Își amintește cum nu avea aer și încerca să-i spună prietenei ei că nu poate respira. Și ea râdea cu poftă, ținându-se cu mâinile de burtă. Poate că ar fi reacționat și ea la fel. Nu se supăra din atâta lucru. Căzuse pe spate. Cine știe ce mișcări bâlbâite a avut în acea cădere de la înălțimea unui etaj de bloc
9 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381714_a_383043]
-
atunci. S-a întâmplat mai târziu să se afle, alături de aceeași prietenă, într-un plop, lângă gardul școlii, pe care îl escaladau ca să treacă pe terenul de baschet. Și atunci, a venit rândul prietenei să cadă. Mira însă nu a râs. Nu știa cum să ajungă mai repede la ea, cum să o ajute. Nu avea cunoștințe medicale, iar singurul ajutor pe care putea să il ofere era să o ducă până acasă. Nu a uitat privirea plină de reproș a
9 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381714_a_383043]
-
amintiri plutesc, Din ochi de cer lacrimă dulce-amară Pe buzele mele speranțe-nmuguresc. Aripi de vise-mi mistuie tăcerea Cuvinte în colț de gând se frâng Cu tine toamnă culeg din suflet mierea în versuri de dor azi cu tine râd și plâng. Trecutul îmi tropăie prin gânduri Cu pași de dor prin suflet seara, în zori Cu voi trăiesc îngerii mei printre rânduri Când soarele zâmbește sau e ascuns în nori. Valentina Geambașu Mioveni, 04.10.2015 Foto internet Referință
CU TINE... de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381748_a_383077]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > TOAMNĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1742 din 08 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului TOAMNĂ Mă văd, trăiesc prin ochii tăi căprui Când râzi și plângi, pe alei, frumoasă doamnă, Simt miros, aromă dulce de gutui, Boem aer respiri printre frunze de toamnă. Cu tine pictez tabloul în culori calde și vii Cu spice, flori de câmp și mere coapte, Freamătă ciorchinii, mustesc în
TOAMNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381774_a_383103]
-
continuare cu neîncredere și o umbră de frică. De ce oare? Prințesa zâmbi și îi întinse mâna, parcă îmbiind-o în plasa încăpătoare. Aela păru surprinsă, dar o apucă pe Talestri de mână. Aceasta o trase puternic și fetele se încolăciseră, râzând cu hohote, în plasa veche, mirosind a apă sărată. - Îmi amintești de copilărie! Am împărțit-o mereu împreună! De asta te iubesc eu pe tine. Ești surioara mea! - Știiiiu! Întrebasem și eu, așa, într-o doară... Mă plictisesc rău de
CLIMENE, O PROBLEMĂ CU DOUĂ SOLUŢII de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381742_a_383071]
-
va lua Talestri. Sincer, ceea ce va trebui să facă, s-ar putea să nu îi placă nici ei, dar trebuie... Ia zi, tu nu ai agățat niciun soldat până acum? Aela roși, schiță un zâmbet de dezgust, apoi începu să râdă în hohote. - Pe cine? Dintre ăștia? întrebă Aela arătând spre akkadianul de lânga ea și spre cel care tocmai intrase. Era chiar Rammu, care nu părea în apele lui. Le privi cu un aer ciudat pe amazoane și se așeză
CLIMENE, O PROBLEMĂ CU DOUĂ SOLUŢII de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381742_a_383071]
-
altfel decât în poezie... „Viață de boem”: „Nu-ți cer să mai rămâi, deși aș vrea/ Să văd, cu ochii mei de peruzea,/ Cum zorii se revarsă peste noi/ Ca altădat’, cu soare sau cu ploi.// Ieri mă făceai să râd și chiar să plâng,/ Cu al tău zâmbet de copil nătâng,/ Când pașii tăi cu suflet cristalin/ Se depărtau sau iar păreau că vin.// Eu te-am zidit pe veci în al meu gând,/ Dar nu doresc să te păstrez
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
vreun mârlan că mișcă-n front? Mihăiță, foarte pătruns de misiunea sa din misterioasa funcție, și-a rotit ochii de câteva ori asupra colegilor și colegelor sale. După câteva clipe a raportat: - Nu mișcă nimeni, domnule Fusulan! Dar Florina... parcă râde! - Râde? Ha! Foarte bine, monitor general, foarte bine!Te descurci foarte bine! mârlanul nu clipește, nu mișcă, nu râde și nu zâmbește. Pune-i liniuță la catastif și mârlanca să poftească în față, să-i facem safteaua „mămichii”! Biata Florina
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
mârlan că mișcă-n front? Mihăiță, foarte pătruns de misiunea sa din misterioasa funcție, și-a rotit ochii de câteva ori asupra colegilor și colegelor sale. După câteva clipe a raportat: - Nu mișcă nimeni, domnule Fusulan! Dar Florina... parcă râde! - Râde? Ha! Foarte bine, monitor general, foarte bine!Te descurci foarte bine! mârlanul nu clipește, nu mișcă, nu râde și nu zâmbește. Pune-i liniuță la catastif și mârlanca să poftească în față, să-i facem safteaua „mămichii”! Biata Florina era
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
de câteva ori asupra colegilor și colegelor sale. După câteva clipe a raportat: - Nu mișcă nimeni, domnule Fusulan! Dar Florina... parcă râde! - Râde? Ha! Foarte bine, monitor general, foarte bine!Te descurci foarte bine! mârlanul nu clipește, nu mișcă, nu râde și nu zâmbește. Pune-i liniuță la catastif și mârlanca să poftească în față, să-i facem safteaua „mămichii”! Biata Florina era năucă. Zâmbise și ea ca o vițelușă nevinovată și se pomeni chemată în față. Nu știa cum devine
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
a făcut liniște, iar bieții mârlani scoteau doar gemete înăbușite sau scrâșneau din dinți, cu lacrimi pe obraz. Ca să mă încadrez în sistem, mă făceam că-l trag de păr și de urechi pe Gogu și icneam eu, iar el râdea. M-am supărat și i-am șoptit : - Nu mai râde că-ți rup urechile de-adevăratelea ! N-a înțeles și a continuat să chicotească. Noroc că eram în ultima bancă, dar Mihăiță ne-a observat șolticăria. A venit la mine
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
sau scrâșneau din dinți, cu lacrimi pe obraz. Ca să mă încadrez în sistem, mă făceam că-l trag de păr și de urechi pe Gogu și icneam eu, iar el râdea. M-am supărat și i-am șoptit : - Nu mai râde că-ți rup urechile de-adevăratelea ! N-a înțeles și a continuat să chicotească. Noroc că eram în ultima bancă, dar Mihăiță ne-a observat șolticăria. A venit la mine și mi-a șoptit : - Fii atent că de data asta
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
venit la mine și mi-a șoptit : - Fii atent că de data asta te iert! Ți-am pus la catastif doar două liniuțe. Mâine dimineață vii la „mămica”. Dacă nu vrei să fii monitor adevărat, te fac mârlan ! Gogu a râs satisfăcut : - La „mămica”, monitorule! Eu n-am râs, mai ales că, a doua zi, am simțit pe fundul meu mângâierea „mămichii”. Când m-am întors în bancă, Gogu cu greu își abținea hohotele de râs. Vasăzică...așa ? mi-am zis
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
atent că de data asta te iert! Ți-am pus la catastif doar două liniuțe. Mâine dimineață vii la „mămica”. Dacă nu vrei să fii monitor adevărat, te fac mârlan ! Gogu a râs satisfăcut : - La „mămica”, monitorule! Eu n-am râs, mai ales că, a doua zi, am simțit pe fundul meu mângâierea „mămichii”. Când m-am întors în bancă, Gogu cu greu își abținea hohotele de râs. Vasăzică...așa ? mi-am zis. I-am șuierat lui Gogu : - Gata, mârlanule! Scoate
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
mai banale întâmplări din existența zilnică a fiecăruia dintre noi. “Pentru mine râsul este un stil de viață și cred că fiecare om se poate distra copios dacă reușește să privească totul din perspectiva asta. Dacă singur nu știi să râzi, să vezi partea amuzantă a vieții, atunci nu vei reuși să faci treaba asta cu nimeni altcineva. Ăștia sunt oamenii pe care sper să-i întâlnesc și cu care vreau să râd. Îmi place să-i văd pe oamenii din jurul
Sean Savoy revine la Bucuresti pentru doua show-uri de stand-up comedy in Club 99 [Corola-blog/BlogPost/98842_a_100134]