KorAP: Find »[drukola/base=râie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...67 >

1,663 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

sub domină? ie str? în? ? i nu o ducea prea bine. Iorga ? i na? ionali? ții se refereau la Rom�nia independent? cu numele de �Rom�nia Liber? �, dar via? a nu era nici liber? , nici u? oar? acolo. Datorit? cooper? rîi rom�nilor cu otomanii, boierimea de aici nu a fost exterminat?. Boierii rom�ni, foarte activi, au f? cut tot posibilul ca mizeria ?? ranului s? fie total?. Mul? i dintre ace? tia nu erau rom�ni. Gra? ie domniilor fanariote

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ce altceva s? ar fi putut face. Cum ar fi putut altfel Br? tienii s? formeze un stat? Junimi? ții nu recuno? teau c? acele �forme f? r? con? inut� (adic? institu? iile occidentale) erau absolut necesare ini? ierii integr? rîi na? ionale, sociale ? i culturale �n concernul na? iunilor europene. Iorga �i ură pe liberali ? i le detesta politică. Cu toate acestea, intelectualitatea liberal? se considera suficient de preg? țiț? , măi progresist? dec�ț �i considerau chiar ? i pe sociali? ți! Aceast? intelectualitate se

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iț �ncep�nd din a doua jum? țațe a secolului trecut�. Trimisul britanic la Bucure? ți, Șir William White, care �n nici un caz nu era antisemit (a �ncercat �n 1879 s? intervin? �n favoarea drepturilor civile ale evreilor din Rom�nia, conform hoț? r�rîi Congresului de la Berlin ? i a guvernului britanic), comenta �ntr? o scrisoare adresat? Lordului Salisbury: �Un rom�n ar putea deveni evreu, dar este aproape imposibil că un evreu s? devin? rom�n�26. Toat? lumea cunoa? te soarta evreilor din diaspora; s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
stabileasc? �n Moldova �n num? r mare. ?i odat? stabili? i acolo, dup? ce luptă lor pentru supravie? uire a �nceput s? provoace probleme grave, la corup? ie s? a ad? ugat brutalitatea. Pentru majoritatea rom�nilor nu se pusese niciodat? problemă accept? rîi unui num? r at�ț de mare de evrei 28. Guvernul rom�n, conform maximei lui Seton? Watson, a �ncercat s? fac? din evrei ? api isp?? itori ai problemelor sociale ? i economice existente atunci, cont�nd pe disperarea ? i ignoran? a ?? r

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i neloiali. To? i mării rom�ni cinsti? i au luat atitudine �mpotriva prezen? ei evreilor acolo �n secolul al XIX-lea, �n timp ce to? i mării oameni de stat din Ungaria ? i din Occident (Bismarck, Cl�menceau) erau �n favoarea accept? rîi evreilor 31. Interven? ia Puterilor �n favoarea evreilor �n cadrul Conferin? ei de la Berlin (1878) � �nt�rziat? cu dib? cie de rom�ni � a fost cea care a intensificat fantastic antisemitismul. �ncep�nd din acel moment, �n Rom�nia, a fi na? ionalist

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rom�ni �i explicau �n 1940 unui ziarist american: �Evreii erau prea importan? i �n via? a economic? a Rom�niei că s? fie lichidă? i imediat. Rom�nul nu are niciodat? �ncredere �n alt rom�n. El �? i poate �ncredin? a micile g? în? rîi sordide doar unui evreu�32 ? i mai era ceva: statul tradi? ional rom�n ? i modul de via?? rom�nesc se transformau inevitabil ? i dureros �ntr? o economie capitalist? guvernat? de rela? îi impersonale patron? angajat, �nlocuindu? le pe cele care

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
oate c? aici e buba�, spuse Harriet, �faptul c? tr? iesc separat. �n privin? a loialit?? îi, prioritatea o are la voi cea fă?? de rasă voastr?. ?i v? �mbog?? i?i cu to? îi. Rom�nii cred c? jefui? i bog?? ia ?? rîi lor ? i nu da? i nimic �n schimb�. Harriet adusese acest aspect �n discu? ie doar ca un subiect de conversa? ie. A?a c? o ului reac? ia violent? a celorlal? i. �ntr? o adev? raț? cacofonie de voci, to? i �i acuzau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Marx: legile cererii ? i ofertei, ale valorii surplusului care �i apar? ine muncitorului, ale lacomului capital exploatator ? i ale jafului pe care �l s? v�r? e?te acesta �n fiecare zi�, ale viitoarei revolu? îi proletare ? i, la cap? tul drumului, ale salv? rîi: o societate f? r? clase. A mers p�n? la a accepta o �munc? de misionar�, �s? merg printre oameni, s? m? �ntorc la Boto? ani �n vacan? a de văr? , s? fac agită? ie, s? r? sp�ndesc crezul�. Iorga a reu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
studen? iei sale, Iorga a scris mai multe despre literatur? dec�ț despre istorie. Uneori, nu cursurile pe care le �nv??? m ? i nici m? car c? r? ile pe care le citim nu exercit? cea mai mare influen?? asupra form? rîi orizontului nostru intelectual, ci oamenii pe care �i �nt�lnim. �n cazul lui Iorga, un ț�n? r evreu dintr? o familie de intelectuali de forma? ie german?. Iorga �l descrie drept �un suflet nobil ? i curat, p? tima? interesat de filologia rom�n? ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i de orice era legat de poporul nostru, (...) vorbea rom�ne? te f? r? accentul ur�ț al coreligionarilor lui care tr? iau de genera? îi printre noi�. Ț�n? rul Tiktin l? a introdus pe Iorga �n atmosferă Occidentului� ? i a abord? rîi disciplinate ? i metodice a studiilor. Tiktin l? a ajutat pe viitorul savant s??? i tip? reasc? primele lucr? ri. Prietenia lor a durat toat? via? a45. �n studiile lui oficiale, Iorga a dovedit calit?? i ie? ițe din comun ? i a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
astfel o rela? ie valoroas? 47. Urm�nd cursurile Universit?? îi din Ia? i timp de un an ? i ceva, Iorga ? i?a prezentat teza (sub �ndrumarea lui Xenopol) asupra politicii lui Mihai Viteazul. Doi dintre profesori s? au opus acord? rîi titlului, consider�ndu? l prea ț�n? r. �n ciuda intrigilor din toate p? r? ile, Iorga ? i sus? în? torii lui au reu? it s? asigure absolvirea lui triumf? toare �n decembrie 1889. S?a organizat un banchet �n cinstea cuiva pe care cercurile

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sale. Junimismul s? a n? scut din nemul? umirea �protipendadei� boierilor moldoveni, care sim? eau c? joac? un rol tot mai mic �n conducerea noului stat unit rom�nesc. Acest rol diminuat era rezultatul noii Constitu? îi (occidentale) ? i al mut? rîi capitalei de la Ia? i la Bucure? ți. Prin anii�1860? 1870, unii intelectuali din Ia? i au formulat o critic? aspr? a acestor schimb? ri. Nici unul dintre ei nu a exprimat? o mai lucid dec�ț Titu Maiorescu. Acesta a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
seudocultur? �60. Iorga (că ? i Eminescu) a fost puternic influen? at de critică junimist? , cum au fost ? i R? dulescu? Motru ? i Simion Mehedin? i. Dar Iorga avea unele rezerve serioase: �n primul r�nd insisten? a junimi? tilor asupra separ? rîi complete a artei ? i politicii; �n al doilea r�nd, convingerea lor c? nici un individ nu trebuie s? renun? e la identitatea lui de dragul na? iunii. �n perioada aceea, Iorga a avut c�teva contacte cu mi? carea populist? larg r? sp

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a narodnicilor ru? i � Poporanismul. Că s?? i g? sim originea (că �n at�tea alte cazuri �n Rom�nia), trebuie s? privim peste Prut. Nu este de mirare faptul c? unul dintre cei mai importan? i reprezentan? i ai mi? c?rîi, Constantin Stere, provenea din Basarabia. Poporanismul a fost o reac? ie �mpotriva marxismului, care nu prea oferea mare lucru ?? r? nimii. Mul? i intelectuali est? europeni considerau c? marxismul are motiva? ie doar �n ?? rile industriale occidentale. Nici o mi? care

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
t. Trebuia g? sit? o solu? ie pentru problemele arz? toare ale ?? rilor cu populă? ie ?? r? neasc? majoritar? ? i cu zone rurale �n care oamenii tr? iau �n mizerie. Stere ? i al? i ideologi de frunte ai Poporanismului se opuneau industrializ? rîi occidentale. Că ? i grup? rile ruse? ți similare, nu voiau s?? i ț�rasc? pe ?? răni �ntr? un �Calvar Capitalist�. Satul danez, olandez sau elve? ian constituia modelul ideal pentru Stere sau Garabet Ibr? ileanu, dar Stere consideră c? ? elurile

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
A?a cum spunea Nikolai Nekrasov: �Nu trebuie s? fii poet, dar e? ți obligat s? fii cet?? ean�. Iorga a sus? inut ideea poporanist? �n privin? a artei ? i literaturii, de? i respingea cea mai mare parte a ideilor mi? c?rîi. Junimismul era mai aproape de ideile politice ale lui Iorga, dar nu era de acord cu no? iunea de art? pentru art?. El voia că implicarea politic? s? fie pus? �n slujba na? ionalismului lui Eminescu � cum �i spunea ? eicaru � �n vederea cre? rîi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
îi. Junimismul era mai aproape de ideile politice ale lui Iorga, dar nu era de acord cu no? iunea de art? pentru art?. El voia că implicarea politic? s? fie pus? �n slujba na? ionalismului lui Eminescu � cum �i spunea ? eicaru � �n vederea cre? rîi uni fel de �Realism na? ionalist�61. Ideile politice ? i scopurile Poporanismului erau inacceptabile pentru Iorga: �Poporanismul nu?? i are sensul �n acest domeniu�. Pentru c? nimeni nu poate ridica masele prin literatur? ? i �dac? exist? ceva care poate �ndeplini sarcina

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
care nu ne? a mai p? r? sit niciodat? sufletele dup? aceea. �ntreaga noastr? genera? ie vrea s? se identifice cu el. Vorbim limba lui Eminescu, nutrim g�ndurile lui ? i dorim s? ducem via? a lui curat? , dedicat? doar ?? rîi noastre, o via?? plin? de sacrificii, (o via??) care nu sim? ea dec�ț dispre? pentru r? spl?? ile materiale, o via?? care respinge ideea interesului personal. O astfel de via?? vrem s? ducem noi�63. Mesajul na? ionalist al �semizeului� (Eminescu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
vrem s? ducem noi�63. Mesajul na? ionalist al �semizeului� (Eminescu) ? i? a pus puternic amprenta asupra na? ionalismului ? i a vie? îi lui Iorga. ?elul urm? riț de Eminescu � el �l identific? cu �supremă lege� a lui � era ap? rărea ?? rîi lui ? i a identit?? îi ei etnice. Pentru c? , dac? rom�nii ? i?ar pierde tr? s?turile lor na? ionale unice, ? i?ar pierde totodat? dreptul la supravie? uire. Pentru Eminescu, etnicitatea s? ar afla mai presus de orice. Orice

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i faptele! � aveau importan?? at�ta vreme c�ț contribuiau la atingerea ? elului fundamental: ap? rărea na? iunii ? i garantarea intereselor na? ionale. Acestea aveau pentru Eminescu o semnifică? ie at�ț de cov�r? itoare �nc�ț trebuiau protejate cu pre? ul apel? rîi la metode duplicitare ? i al sacrific? rîi integrit?? îi sau a calit?? îi de om a oricui. A?adar, interesul na? ional este cel care trebuie s? fie elementul decisiv �n luarea oric? rei hoț? r�ri politice, culturale sau educative

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c�ț contribuiau la atingerea ? elului fundamental: ap? rărea na? iunii ? i garantarea intereselor na? ionale. Acestea aveau pentru Eminescu o semnifică? ie at�ț de cov�r? itoare �nc�ț trebuiau protejate cu pre? ul apel? rîi la metode duplicitare ? i al sacrific? rîi integrit?? îi sau a calit?? îi de om a oricui. A?adar, interesul na? ional este cel care trebuie s? fie elementul decisiv �n luarea oric? rei hoț? r�ri politice, culturale sau educative. Astfel, �n ochii lui Eminescu, ceea ce numea el

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cel mai adesea r? m�neau că s? exploateze ? i s? domine 65. La sf�r? ițul celui de? al doilea deceniu ? i la �nceputul celui de? al treilea deceniu de via?? , Eminescu s? a �mboln? vit grav, mai ales din cauza �ncord? rîi marilor eforturi depuse. A murit la v�rsta de treizeci ? i nou? de ani. Printre scrierile lui se num? r? peste trei sute de articole politice publicate �n �Timpul�, �n care atacă regimul politic ? i realit?? ile pseudooccidentaliz? rîi. A atacat politicianismul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mai ales din cauza �ncord? rîi marilor eforturi depuse. A murit la v�rsta de treizeci ? i nou? de ani. Printre scrierile lui se num? r? peste trei sute de articole politice publicate �n �Timpul�, �n care atacă regimul politic ? i realit?? ile pseudooccidentaliz? rîi. A atacat politicianismul, care, dup? p? rerea lui, �printr? o mă? în? politic? nemiloas? a pl? țiț salarii mizerabile pentru slujbe birocratice, cre�nd un proletariat al condeiului! �. El numea o astfel de democra? ie democra? ie bugetar? , pun�nd

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
birocratice, cre�nd un proletariat al condeiului! �. El numea o astfel de democra? ie democra? ie bugetar? , pun�nd? o �n contrast cu una real?: o democra? ie a muncii. Patriotismul politicianismului este grijă iubitoare mai cur�nd fă?? de bugetul ?? rîi ? i nu fă?? de ? ar? , exploat�nd la maximum resursele tot mai mici ale acesteia 66. Că ? i Carp, Eminescu �i critică pe liberali pentru c? �mpiedicau ajungerea la o democra? ie adev? raț?. El cerea respectarea legilor existente, care reclamau alegeri

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
aprecieze pe acesta din urm? nu at�ț pentru metodă să c�ț pentru interesul manifestat de el fă?? de istoria tuturor na? iunilor mici ? i pentru faptul c? �?i bazase conturarea istoriei universale pe studierea detaliat? a na? iunilor mici. Lectură lucr? rîi Via? a lui Philippe de M�zi�res scoate �n eviden?? felul �n care scria Iorga istoria, ce �nsemna istoria pentru el ? i cum inten? iona s? scrie istoria. Gra? ie cercet? rilor efectuate �n arhivele Arsenalului, Iorga a putut s? scrie despre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]