2,406 matches
-
rîului Motru, era locul de muncă al țăranilor clăcași, locuri de scaldă și zbenguială a copiilor de pe ambele maluri ale rîului Motru. Cu Împroprietărirea din 1920-1922, o parte din moșie, În partea de apus, din drumul ce lega Lupoaia de RÎpa, a fost Împărțită țăranilor, satul Începînd să se schimbe avînd gospodării mai arătoase. Primul deal, desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu pădure de stejar, cer și fag. Referitor la această pădure există un contract provizoriu de arendare apoi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pîrlit studenții De-au rămas numai pereții Pe ei să crească bureții Și să pueze brăbeții. Dracu să-i ia de ciocoi De hapsîni și de strigoi Să-și are pogoanele Înjugînd cucoanele. ” Auzită și culeasă de la İ . Bălă, din RÎpa de Zegujani. Pe cît se poate observa, nu toate sunt cîntece care să se cînte. Unele dintre ele fac referiri asupra unor stări sufletești de bucurie, ironie sau adîncă mîhnire. Prin folclor se oglindea viața țăranului. Un alt capitol de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Sandu VÎrlan ( Între 1856-1877 ). Venea la școală cine vroia și cine putea. Urmează Nae Popescu. Pleacă la război de unde nu se mai Întoarce. Adevăratul Întemeietor și organizator al școlii din Lupoaia, la care veneau și copiii din Valea MÎnăstirii și RÎpa, a fost preotul C. Lupoianu, care a funcționat și ca Învățător plătit de stat Între 1878-1918. Înființează o bibliotecă de circa 200 de volume. În 1878 are Înscriși 25 de băieți, ajungînd În 1908 la 55 de băieți și 16
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Sibinescu C.( 1965-1990 ); Avrămoniu Gheorghe ( 1990-1993 ); Bivolaru Magdalena ( 1993-2001 ); Văleanu Cristina ( 2001- pînă În prezent ). Școala din Capu Dealului a fost construită În 1951-1952, avînd 4 Încăperi; școala din Steic a fost construită În anul 1911 avînd 6 Încăperi. La RÎpa se Înființează școală În anul 1945. De acum copiii de aici nu mai vin la Lupoaia. Grădinița Lupoaia a fost Înființată În anul 1952. Cadrele didactice care și-au desfășurat activitatea aici au fost: Constantinescu Georgeta din septembrie 1952 pînă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fiului "o treaptă a cunoașterii", "hrisovul vostru cel dintâi": "Nu-ți voi lăsa drept bunuri după moarte,/ Decât un nume adunat pe-o carte". Sugerând suferința celor care aspirau spre lumină, poetul i-a înfățișat târându-se pe brânci, "prin râpi și gropi adânci". El face parte din prima generație de știutori de carte, a schimbat "sapa-n condei și brazda-n călimară", a alcătuit "cuvinte potrivite", din limbajul popular, bolovănos, "din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite"; a realizat metafore-simbol
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
străvechi: ea a demonstrat că este o inițiată care comunică mereu cu cel dispărut. La praznic, atunci când demască ucigașii, mărturisește: "Eu n-am fost de față, dar știu. Mi-a spus Lipan, cât am stat cu dânsul, atâtea nopți, în râpă". Numele Vitoria vine de la Victoria, iar numele lui Nechifor este de origine greacă (Nike-phoros înseamnă "purtător de victorie"). Așadar, triumful iubirii asupra dramei existențiale a omului. Caracterizarea lui Gheorghiță Aflat la începutul romanului la vârsta adolescenței, Gheorghiță a parcurs un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ai Vitoriei, cu mustăcioară, având un farmec deosebit. Era inteligent, sfios și supus, dar îi ghicea gândurile mamei. Inițierea începuse din copilărie, dar acum în călătoria cu mama sa simțea că "a intrat în slujbă grea și la năcaz". În râpă, veghează osemintele tatălui său, se simte înfricoșat, dar devine bărbat, proces care se termină cu lovirea ucigașului tatălui său, cu baltagul, înfăptuind dreptatea: feciorul mortului simți în el crescând "o putere mai mare și mai dreaptă decât a ucigașului". Baltagul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rânduială", îl considera "încă un plod", iar el nu era convins de necesitatea acestei călătorii cu scop cognitiv și justițiar. Împreună cu mama sa a parcurs drumul labirintic al morții, care este totodată un drum al vieții și al renașterii. În râpă se configurează o renaștere simbolică, asigurând continuitatea între părinte și urmaș: "Sângele și carnea lui Nechifor Lipan se întorceau asupra lui în pași, în zboruri, în chemări". Pedepsirea ucigașului "constituie un exercițiu inițiatic de virilitate" (Al. Paleologu). Vitoria aștepta ca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a înfruntat cu ură pe soțul ei, iar copilul Leonte avusese impresia că-i cresc gheare din mâini și cornițe în păr. Din cer, a venit un balaur care l-a luat pe Bolomir și l-a aruncat într-o râpă, iar despre Irinuța n-a mai auzit nimeni nimic. Județ al sărmanilor este povestită de Constandin Moțoc, un cioban "mătăhălos" din Rarău, care poposi la Hanu Ancuței, hotărât să bea până "oi vedea tulbure", după care începu să istorisească o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a ajuns, obosit și flămând, la acest han. O femeie de la care ceruse o ulcică de lapte s-a văicărit că nu are, deoarece "ni l-a mâncat Duca-Vodă". Apoi a ajuns în locuri pustii și a pierit într-o râpă. Istorisirea Zahariei Fântânarul este ultima povestire din volum. Zaharia fusese chemat la curte de boierul Dimachi Mârza, ca să găsească loc pentru a săpa o fântână în poiana lui Vlădica Sas. Acolo trebuia să vină la vânătoare Vodă Calimah. Moștenind o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1708 locuitori. Școala primară a fost înființată în 1919. Et.: ap. fag d.lat.fanus + suf. colectiv -et. GURA VĂII, fost sat al comunei Bârsănești;comună din zona Trotușului inferior, la 8 km. de Onești. Mult timp localitatea s-a numit Râpile, având două sate componente: Râpile de Jos și Râpile de Sus. A fost un vechi sat răzășesc, așa cum o probează și un document din 1803, care pomenește localitatea ca “moșie răzeșească”. Dacă în 1774 (prima atestare a localității) existau doar
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fost înființată în 1919. Et.: ap. fag d.lat.fanus + suf. colectiv -et. GURA VĂII, fost sat al comunei Bârsănești;comună din zona Trotușului inferior, la 8 km. de Onești. Mult timp localitatea s-a numit Râpile, având două sate componente: Râpile de Jos și Râpile de Sus. A fost un vechi sat răzășesc, așa cum o probează și un document din 1803, care pomenește localitatea ca “moșie răzeșească”. Dacă în 1774 (prima atestare a localității) existau doar 43 de case, în 2002
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Et.: ap. fag d.lat.fanus + suf. colectiv -et. GURA VĂII, fost sat al comunei Bârsănești;comună din zona Trotușului inferior, la 8 km. de Onești. Mult timp localitatea s-a numit Râpile, având două sate componente: Râpile de Jos și Râpile de Sus. A fost un vechi sat răzășesc, așa cum o probează și un document din 1803, care pomenește localitatea ca “moșie răzeșească”. Dacă în 1774 (prima atestare a localității) existau doar 43 de case, în 2002 comuna înregistra 2977 de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în 1774 (prima atestare a localității) existau doar 43 de case, în 2002 comuna înregistra 2977 de locuitori. Biserica din lemn “Sfântul Nicolae” a fost zidită în 1973, iar școala primară a fost construită în 1871. În cursul timpului, alături de Râpile și Gura Văii, sunt consemnate și următoarele variante: Gura Văii - Baciului, Gura Văii - Brătila, Gura Văiei, Guravii, Gurawoi și Gura Wey Batschului (în germană). Localitatea trotușeană a primit actualul nume oficial în 1965. Cele mai importante atestări aparțin anilor 1774
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Gura Văii, sunt consemnate și următoarele variante: Gura Văii - Baciului, Gura Văii - Brătila, Gura Văiei, Guravii, Gurawoi și Gura Wey Batschului (în germană). Localitatea trotușeană a primit actualul nume oficial în 1965. Cele mai importante atestări aparțin anilor 1774, 1810 ( Râpile ), 1843, 1859, 1864 și 12 septembrie 1861 (cătunul Gura Văii ). Et.: ap. gură d. lat. gula + ap. vale d.lat. vallis. HELTIU, sat și comună de pe cursul inferior al râului Trotuș, la 2 km. nord-vest de satul Căiuți. Ca și satul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
au fost folosite foarte multe ouă, care au fost blagoslovite într-o biserică. Cum prin părțile noastre erau și alte poduri, dar din lemn, acesta a fost numit Podul de Piatră. Și așa îi zice până în ziua de azi!” 21. Râpa lui Antohi “ Despre râpa asta din Negoiești se spun multe, mai ales că nu se știe cine anume o fost Antohi aista. Alții însă, bag sama, cred că a fost un om curajos, vrednic și isteți în vremurile acelea de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
multe ouă, care au fost blagoslovite într-o biserică. Cum prin părțile noastre erau și alte poduri, dar din lemn, acesta a fost numit Podul de Piatră. Și așa îi zice până în ziua de azi!” 21. Râpa lui Antohi “ Despre râpa asta din Negoiești se spun multe, mai ales că nu se știe cine anume o fost Antohi aista. Alții însă, bag sama, cred că a fost un om curajos, vrednic și isteți în vremurile acelea de foc și jaf, când
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
turcii și tătarii ardeau satele și bisericile, prădau bunurile și merindele pentru traiul zilei și omorau sau le luau ca ostatici pe fimei și pe copii. Povestea spune că Antohi și cu alți consăteni a săpat adânc în valul unei râpe. Apoi a zidit panta asta cu piatră de râu, peste care a așezat iarbă, buruieni și frunze, ca dușmanul nemilos să nu bănuiască că după zidul de piatră se aflau proviziile cu de-ale gurii puse acolo pentru zile grele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
intra și alta pe unde, la nevoie, se ieșea de acolo. Era, cum am zice azi, un fel de depozit cu alimente. Și așa a salvat satul de foamete și boală. În amintirea acelei vremi, locul se cheamă până azi Râpa lui Antohi”. IV OBSERVAȚII LINGVISTICE Situate la periferia sistemului lexical al unei limbi, numele proprii (de loc - toponime și de persoane, inclusiv porecle - antroponime ), deși se află într-un raport condiționat și explicit cu numele comune (apelative), au, totuși, un
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
a numit Gheorghe Gheorghiu - Dej (atunci când Brașovul purta numele Orașul Stalin ), ci de nume de localități, cu vechime istorică mare, confirmată de documentele istorice, înlocuite cu altele, ca în cazurile: Stănești cu Cotul lui Briceag, Hilteul de Sus cu Vrânceni, Râpile cu Gura Văii, Gropi cu Dumbrava, Malurile cu Răcăuți, Valea Seacă cu Ștefan cel Mare, Jevreni cu Viișoara, Viile Popii cu Dealul Viilor, Fântâna Hoților cu Fântâna Horgăi, Puțul lui Hașcă cu La Cișmea, Pârâul Morii cu La Gârlă ș.a.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
subclase) stabilite de Iorgu Iordan, în monografia de referință - Toponimia românească: I. Topografice (care descriu natura locului, forma, poziția față de punctele cardinale, vegetația ș.a.). Se încadrează aici nume topice (simple sau compuse), precum următoarele: Arșița, Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în moarte, mentalul colectiv localizează, fără inutile ipocrizii, logica supremă a existenței confuze și lipsite de țel. Toată lumea pare să creadă precum unul dintre eroi că "în fiecare secol sînt cinci ani de abundență, după care totul se duce de rîpă". O singură generație se bucură de scurtul interval de grație, investindu-și biografiile fie și temporar cu semnificație. Celelalte trăiesc din nostalgia "trecutului de aur" și își pierd treptat încrederea în viitor. În orice fel de viitor. Se deduce astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cercetare" a dealului Opinci din zona Repedea, de lângă Iași, pe aceeași temă încă la ordinea zilei, găsirea "stâncilor potrivite pentru producerea de șosele și paveluiri trainice"18. Între altele, consemna că "la poala nord-vestică a dealului Opinci și anume în râpa de la Tomești, de la sat până din sus de fundul Tomeștilor și valea Lupăriei, sunt numeroși bolovani și chiar stânci în mărime de 1 până la 2 stânjeni și tot de acel soi (dolomit n.ns.) ca acele de la Movila lui Purcel
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
s-ar putea bine întrebuința spre producerea faianselor, care acum se aduc din Germania și Anglia. 22-le. Iaspis, quarz jaspe, iasper bandjaspis, este o compoziție de feroxid, silițium și argilă verde și formează straturi groase de vr-un stânjen în râpa părăului Petrele Roșă, muntele Rarăul, moșia Broșteni. Acest iaspis, de o frumuseță însămnată în masa sa, cea mai mare parte roșu-nchis, cu dungi sau vine roș-deschise, galbene și verzi, s-ar putea întrebuința bine la multe obiecte de arte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prin pajiști de interferente și iarăși ni se nasc înaintașii... D Lestine iterare 55 VIS LÂNGĂ MARE priveam din cer cerul bolnav de gripă. Marea jongla prin vânt cu pescărușii iar țărmul meu natal cutat cu riduri își legăna prin râpe mari scorușii. vroiam doar să mă-nchin a rugăciune și să mă ierte Marea c-am trădat-o. ea nu știe că-n biblia credinței prin mii de versuri mult am lăudat-o. delfinii vin și îmi sărută palma. cei
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]