3,492 matches
-
rezultat din pregătirea cavitații.. Majoritatea sistemelor adezive din ultimele generații se bazează pe tehnică moradansării totale, care constă în condiționarea acidă simultană a smaltului și dentinei. Înlăturarea smear layer-ului infectat bacterian previne riscul cariei recurente, iar sigilarea plăgii dentinare cu rășini cu priză ultrarapida (fotoindusăă, stopează fluxul limfei dentinare, menținând echilibrul hidrodinamic al pulpei. În plus, se realizează o agregare de bună calitate a adezivului atât la dentina intertubulară cât și în tubulii dentinari prin formarea unor dopuri de rășina rezistente
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
cu rășini cu priză ultrarapida (fotoindusăă, stopează fluxul limfei dentinare, menținând echilibrul hidrodinamic al pulpei. În plus, se realizează o agregare de bună calitate a adezivului atât la dentina intertubulară cât și în tubulii dentinari prin formarea unor dopuri de rășina rezistente. Adeziunea la smalt prezintă o importanță deosebită deoarece constituie premiza sigilarii marginale, împiedicând migrarea bacteriilor și produșilor lor precum și a altor noxe din mediul oral spre organul pulpo-dentinar.Realizarea adeziunii la smalt se bazează în primul rând pe retenția
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
importanță deosebită deoarece constituie premiza sigilarii marginale, împiedicând migrarea bacteriilor și produșilor lor precum și a altor noxe din mediul oral spre organul pulpo-dentinar.Realizarea adeziunii la smalt se bazează în primul rând pe retenția micromecanica, ce se obține prin penetrarea rășinii în porii lărgiți ai smaltului. Dizolvarea preferențiala a prismelor de smalî cu formarea de micropori este posibilă doar prin tratarea acestuia cu acizi minerali. Dacă primele sisteme adezive necesitau tratări acide de 60 s sau mai mult, astăzi tot mai
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
pierderii suportului mineral. După ce agentul de condiționare este îndepărtat prin spălare, se aplică primer-ul care consta dintr-un solvent cu unul sau mai mulți monomeri hidrofilici. Grupul hidrofilic are afinitate pentru suprafață dentinei iar gruparea hidrofoba (metacrilatul) are afinitate pentru rășina. Primer-ul umecteazăși penetrează rețeaua de colagen, și crește tensiunea de suprafață a dentinei și deci umectabilitatea acesteia. Rășina neșarjată este apoi aplicată pe dentina astfel tratatăși penetrează, copolimerizând cu primer-ul pentru a forma un strat de colagen șirășină numit în
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
solvent cu unul sau mai mulți monomeri hidrofilici. Grupul hidrofilic are afinitate pentru suprafață dentinei iar gruparea hidrofoba (metacrilatul) are afinitate pentru rășina. Primer-ul umecteazăși penetrează rețeaua de colagen, și crește tensiunea de suprafață a dentinei și deci umectabilitatea acesteia. Rășina neșarjată este apoi aplicată pe dentina astfel tratatăși penetrează, copolimerizând cu primer-ul pentru a forma un strat de colagen șirășină numit în mod obișnuit “strat hibrid”. Pentru simplificarea tehnicii de aplicare, s-a combinat primer-ului și agentul de cuplare, ceea ce
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
folosit 2 sisteme adezive din generația a 4-a (Te-econom și Scotchbond Multipurpose) și un sistem din generația a cincea (Admira-Voco), care utilizează că agent de condiționare dentinară acidul fosforic 37 % aplicat 15s. S-a confirmat faptul că penetrarea rășinii în neregularitățile smaltului realizate prin gravare acidă depinde de orientareaprismelor de smaltși gradul de permeabilitate a acestora. Absența penetrării rășinii se datoreaza ineficientei mordansării, care poate apare datorită direcției de atac necorespunzătoare a acidului. Formarea hiatusului prin eșec adeziv între
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
cincea (Admira-Voco), care utilizează că agent de condiționare dentinară acidul fosforic 37 % aplicat 15s. S-a confirmat faptul că penetrarea rășinii în neregularitățile smaltului realizate prin gravare acidă depinde de orientareaprismelor de smaltși gradul de permeabilitate a acestora. Absența penetrării rășinii se datoreaza ineficientei mordansării, care poate apare datorită direcției de atac necorespunzătoare a acidului. Formarea hiatusului prin eșec adeziv între rășinăși materialul compozit poate fi explicată fie prin contracția materialului în timpul prizei fie prin efectul demineralizant al soluțiilor de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de diluție pentru ameliorarea capacitatătii de umectare. Tensiunea superficială a monomerilor folosiți că adezivi este aproximativ egală cu cea a tensiunii superficiale critice a smaltului, ceea ce permite umectarea acestuia, favorizând adeziunea. Vâscozitatea este suficient de redusă pentru a permite penetrarea rășinii nepolimerizate în porii smaltului tratat acid. Termenul de „material compozit” se referă la o combinație tridimensională de cel puțin două materiale chimic diferite, separate prin interfate distincte. O asemenea combinație demonstreză proprietăți pe care nici unul din materiale, singur nu le
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
combinație demonstreză proprietăți pe care nici unul din materiale, singur nu le prezintă. Atât geometria fazei dispersate, ce cuprinde formă, mărimea, orientarea, concentrația și distribuția, cât și compoziția fazei continui, contribuie în egală măsura la realizarea proprietăților materialului. Materialele compozite sau rășinile compozite sunt sisteme trifazice, fiind constituite dintr-o faza organică continuă (matricea de polimer reticulat), faza anorganica discontinua (particule de umplutura), și agenți de cuplare (silanii hidrolizabili). Umplutura anorganica, după tratarea cu un agent de cuplare este uniform dispersata în
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de polimeri este redusăși asigura 20% din conversie. Ultima etapă este perioadă de gel (suspensieă, în care se observă o auto-accelerare a reacției și formarea de molecule de polimer cu un grad de polimerizare mai mare. În sistemul bazat pe rășina, monomerii de dimetacrilat polimerizează formând matricea organică sub forma unei rețele tridimensionale ce conține reziduri nesaturate, în special sub forma grupurilor metacrilat nereacționate. În funcție de structură monomerului, aceste grupări vor fi prezente că ramuri mai scurte sau mai lungi în
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
autorizează utilizarea acestor materiale atât în zona anterioară cât și în zona posterioara. Distribuția calculată a particulelor (în special atunci când este vorba despre particule sferice de diverse mărimi), ameliorează raportul fază dispersata / fază continuă. Degradarea intra-orală -absorbția apei de către rășini depinde de gradul legăturilor încrucișate din rășina. Acest proces survine probabil printr-un fenomen de capilaritate la nivelul fisurilor, porilor și defectelor marginale, accentuând defectele de adeziune dintre fază continuași fază dispersatăși compensând parțial contracția de priză. Rășina suferăși un
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
anterioară cât și în zona posterioara. Distribuția calculată a particulelor (în special atunci când este vorba despre particule sferice de diverse mărimi), ameliorează raportul fază dispersata / fază continuă. Degradarea intra-orală -absorbția apei de către rășini depinde de gradul legăturilor încrucișate din rășina. Acest proces survine probabil printr-un fenomen de capilaritate la nivelul fisurilor, porilor și defectelor marginale, accentuând defectele de adeziune dintre fază continuași fază dispersatăși compensând parțial contracția de priză. Rășina suferăși un fenomen lent de solubilizare pe masura ce moleculele cu
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
apei de către rășini depinde de gradul legăturilor încrucișate din rășina. Acest proces survine probabil printr-un fenomen de capilaritate la nivelul fisurilor, porilor și defectelor marginale, accentuând defectele de adeziune dintre fază continuași fază dispersatăși compensând parțial contracția de priză. Rășina suferăși un fenomen lent de solubilizare pe masura ce moleculele cu greutate moleculară mică se dizolvă încet. Solubilitatea scade pe masura ce greutatea moleculară arășinii și conversia cresc. În mediul oral s-a demonstrat prezența unor solvenți cum ar fi etanolul, acidul acetic, acidul
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
fi etanolul, acidul acetic, acidul lactic, care au și ei probabil un efect negativ. Materialele ceramice utilizate ca fază dispersata în compozite, sunt și ele corodate. Mecanismul constă în reacția chimică dintre ionii metalici ai mineralului și apa absorbita de rășina, care a ajuns la nivelul interfatei particulă minerală - rășina organică. Microparticulele ce conțin săruri de bariu pentru radioopacitate, sunt mai vulnerabile decât combinațiile alumino-silicate. Se pare ca materialele microfine sunt mai rezistente la coroziune datorită faptului că particulele sunt înglobate
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ei probabil un efect negativ. Materialele ceramice utilizate ca fază dispersata în compozite, sunt și ele corodate. Mecanismul constă în reacția chimică dintre ionii metalici ai mineralului și apa absorbita de rășina, care a ajuns la nivelul interfatei particulă minerală - rășina organică. Microparticulele ce conțin săruri de bariu pentru radioopacitate, sunt mai vulnerabile decât combinațiile alumino-silicate. Se pare ca materialele microfine sunt mai rezistente la coroziune datorită faptului că particulele sunt înglobate în rășina prepolimerizată la cald, care absoarbe mai puțin
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
a ajuns la nivelul interfatei particulă minerală - rășina organică. Microparticulele ce conțin săruri de bariu pentru radioopacitate, sunt mai vulnerabile decât combinațiile alumino-silicate. Se pare ca materialele microfine sunt mai rezistente la coroziune datorită faptului că particulele sunt înglobate în rășina prepolimerizată la cald, care absoarbe mai puțin apă. Pierderea etanșeității ca urmare a fenomenelor de solubilizare și coroziune a materialului poate conduce la percolarea bacteriană. Porozitatea există în anumite grade la toate compozitele, fiind evident superioară în cazul compozitelor autopolimerizabile
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
chimic cu eliberare de dioxid de carbon. Fotopolimerizarea, care suprima amestecul materialului și reacția chimică de inițiere, generatoare de dioxid de carbon, realizează în final un produs mai puțin poros. Dintre compozitele fotopolimerizabile, cele hibride, prezentând un volum minim de rășina, sunt cele mai performante. Porozitatea contribuie la diminuarea rezistenței mecanice a materialului, alterarea cromatică, deteriorarea suprafeței, penetrarea bacteriană. Expunerea la apă a compozitelor afectează rezistență la flexiune. Pentru a valida un material restaurativ în utilizare clinică trebuie luați în considerare
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
momentul polimerizării. Această contracție este rezultatul modificării distantelor intermoleculare. Absorbția apei determina expansiunea polimerilor, dar efectul este redus prin conținerea materialului în cavitate și oricum nu compensează complet contracția. Apă absorbita diminuează legătură matrice organică-umplutură anorganicăși crește cu conținutul de rășina. Coeficientul de expansiune termică este invers proporțional cu cantitatea fazei dispersate. El este rezultatul compromisului dintre maximum de faza dispersatăși minimum de monomeri și diminuatori de vâscozitate. Semnificația clinică a unei dilatări termice a materialului, foarte diferită față de structurile dentare
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
timp de 60s a unui acid sub formă de soluție sau gel (acid fosforic 37%A, ce produce îndepărtarea debriurilor și demineralizarea superficială, cu ameliorarea umectabilitătii smaltului prin creșterea energiei libere de suprafață la o valoare mai mare decât a rășinii și lărgirea porilor smaltului cu formarea de microcavităti de 10- 15 µm. Ulterior, adezivul având o tensiune superficială redusă, va pătrunde în aceste microretentii și va realiza o agregare mecanico-chimică a smaltului cu compozitul, a cărei forță este de 15-20
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de microcavităti de 10- 15 µm. Ulterior, adezivul având o tensiune superficială redusă, va pătrunde în aceste microretentii și va realiza o agregare mecanico-chimică a smaltului cu compozitul, a cărei forță este de 15-20 MPa. Agenții de legătură amelari sunt rășinile neșarjate, care conțin de obicei aceiași monomeri că și compozitul utilizat pentru restaurare, dar monomeri de diluție în cantitate mai mare pentru asigurarea unei tensiuni superficiale corespunzătoare penetrării în microretentii. Realizarea microretentiilor se poate obține numai la nivelul smaltului prismatic
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
microretentii deoarece atacul acid se face uniform și plan. Adeziunea chimică Apariția primei generații de agenți dentinari a fost marcată de sinteză „comonomerului activ de suprafață” al lui Bowen, care putea teoretic să medieze legături chimice între calciul dentinar și rășina. Produsele comerciale bazate pe această formulă au demonstrat clinic o eficiență scăzută, si 178 mult timp după aceea s-a considerat că adeziunea la dentina va rămâne o problemă fără răspuns. La începutul anilor optzeci s-a dezvoltat o a
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
si 178 mult timp după aceea s-a considerat că adeziunea la dentina va rămâne o problemă fără răspuns. La începutul anilor optzeci s-a dezvoltat o a doua generație de adezivi dentinari, majoritatea pe baza de esteri halofosforici ai rășinilor că Bis-GMA sau HEMA. Adeziunea se făcea între grupările fosfat și calciul din smear-layer. Forță de adeziune redusă determina formarea hiatusului marginal cu apariția percolării bacteriene. Dintre produsele de acest tip se mai utilizează actualmente Scotchbond Dual-Cure (3MĂ și Bondlite
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Dual-Cure (3MĂ și Bondlite (Kerră. Câțiva ani mai târziu a treia generație de adezivi a fost introdusă în practică. Aceste materiale marcau o schimbare esențială a modului de abordare al plăgii dentinare în ansamblu, deoarece modificau sau îndepărtau smear-layer-ul, permițând rășinii să penetreze în dentina subjacentă. Sistemele cele mai folosite din această generație sunt: Scotchbond 2 (3MĂ, Glumă (Heraeusă, Tenure (Den-Mat Corporation); Prisma Universal Bond 3 (Dentsply Caulk); Syntac (Ivoclar Vivadent); XR-Bond (Kerr) Deși adeziunea era evident îmbunătățită comparativ cu sistemele
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
frunze compuse, penate, lungi de 10-25 cm, rotunjite la vârf. Rizomul uscat al feriguței dulci, colectat toamna târziu sau primăvara devreme are valoare fitoterapeută. Atât gustul, cât și mirosul rizomului de feriguță dulce sunt neplăcute. Rozomul conține glucide, ulei gras, rășini, enzime și este laxativ, colagog și litotrinic. Se utilizează în afecțiuni hepato-biliare însoțite de constipație și ca adjuvant în litiazele urinare, în general sub formă de decoct. Acesta se prepară dintr-o lingură cu rădăcină uscată fiartă în 4000 ml
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
foarte parfumat, astfel că este apreciată din cele mai vechi timpuri. Anticii greci spuneau despre aceasta că merită să îi fie răsplătită greutatea în aur. Pe lângă legăturile religioase și culinare ale smirnei, aceasta a fost utilizată și ca puternic dezinfectant. Rășina parfumată, smirna este rășina unui mic arbore (commiphora mzrrha) cu ramuri ceruite și cu spini mari, ce crește pe țărmurile Mării Roșii. La sfârșitul lui august încep să apară flori albe și verzi, iar în trunchiul arborelui se formează noduri
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]