2,609 matches
-
comparatismul utopic sau notele despre gândirea lui Mihai Șora. Texte precum cele despre François Furet, Pierre Manent, Françoise Thom, Michel Foucault, Ioan Petru Culianu, despre menirea Bisericii și ambiguitățile antroposofiei, despre „europenismul culturalist antimodern” și capcanele postmodernității se situează „la răscrucea tuturor domeniilor și metodelor”, cum spune autorul: „exercițiul distanței este metafora atitudinii mele față de obiectele de studiu: o distanță internă, care nu anulează empatia, ci o supune în permanență privirii critice. O formulă din etnologie spune toate acestea în două
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
50 Sine nobilitate 55 O Lady În Clubland 57 Dar Franța? 61 The Lions, les Lions 65 Gentlemani și gentilomi 65 Dandylogia militans 67 Dandy versus boem? 72 În carantină 72 Celibatarii trândavi 73 Dandy-ul artist 75 Dandysmul la răscruce 77 Filfizoni mai mici, mai mari 77 Fin-de-siècle 79 Alte capitale, alte decadențe 85 Dandy 1900 91 Țara nimănui: Între neoclasicism și avangardă 93 La război, ca la război 98 Anii nebuni ș.a.m.d. 101 Ai noștri tineri... 105
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
tolerează, cu un amestec de Îngăduință, dispreț și chiar admirație, doar pe dandy, În timp ce pe vagabonzi Îi reprimă fără ezitare, viața primilor nu e lipsită de un suflu tragic. Ba chiar de un nobil eroism. Dandysmul la răscrucetc "Dandysmul la răscruce" Filfizoni mai mici, mai mari tc " Filfizoni mai mici, mai mari " Înghesuindu-se În foaierele teatrelor și ale Operei, forfotind la ore fixe prin parcurile și bulevardele șic, Împânzind cafenele și cluburi, indiferent de numele pe care Îl poartă, dandy
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
se desfășoară În locuri și În momente neobișnuite, diferite de cele ale ceremoniilor sau sărbătorilor umane consacrate. Timpul lor predilect este noaptea. Locurile preferate sunt cele din afara spațiului social, zone naturale, sălbatice, necălcate de om sau ambigue În plan simbolic (răscrucile de drumuri); e) puterile lor nu se exercită numai asupra naturii sau corpului social, ci și asupra lor Înșile: pot zbura cu mari viteze, se pot metamorfoza, se pot face nevăzuți, pot ghici gândurile etc. Mai mult decât atât, performarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de sânge (rudenia), de alianțele sociale (rudenia spirituală, adică nășia și cumetriile) și de cele geografice (vecinătățile). Mai multe slujbe religioase aveau acum loc, la casa celui mort, pe traseul către cimitir („stările” sau „stâlpii” erau mici slujbe făcute la răscruci sau la trecerea peste o apă curgătoare) și, În final, la groapa de la cimitir. În timpul acestor slujbe se dau „pomeni” (cuvânt de origine slavă care Înseamnă „a trezi”): aceste daruri În alimente sau bunuri funcționează pe multiple planuri. În plan
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
radiază pe fețele participanților sau În cântecele lor. Nimeni nu se poate simți stânjenit În lumea multidimensională a carnavalului. (V. Turner, 1983, p. 124) Mai mult decât o sărbătoare, carnavalul este o perioadă de conflict ritualizat și de celebrare, la răscrucea dintre iarnă și primăvară, exces și abstinență, moarte și renaștere, muncă și distracție, Între așa-numita civilizație și ceea ce este perceput ca sălbăticie (masca omului sălbatic). Caracterizat de deghizare, dans, muzică, dramatizare, teatru stradal, parade și procesiuni, el permite străpungerea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
compensare oprirea ceremonialui. Pornind de la atestări din secolul XIX, Nicole Belmont (1981, p. 16) citează o descriere etnografică din 1809: Pentru a aduna pe toată lumea, șeful cetei lua un corn de vacă și parcurgea ulițele, sunând din el la toate răscrucile - sunetele ascuțite se auzeau până foarte departe. Ceata se aduna la o răscruce. Toți veneau Înarmați cu lucruri care putea face cât mai mult zgomot: secere, cratițe de alamă, trompete, lanțuri, fiare vechi, clești de sobă, tobe, cornuri de vacă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
16) citează o descriere etnografică din 1809: Pentru a aduna pe toată lumea, șeful cetei lua un corn de vacă și parcurgea ulițele, sunând din el la toate răscrucile - sunetele ascuțite se auzeau până foarte departe. Ceata se aduna la o răscruce. Toți veneau Înarmați cu lucruri care putea face cât mai mult zgomot: secere, cratițe de alamă, trompete, lanțuri, fiare vechi, clești de sobă, tobe, cornuri de vacă. În zilele frumoase se puteau face câteva tururi și se strângeau câteva sute
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
avut loc În Onzenain un charivari atât de mare, Încât acest zgomot diabolic a cauzat moartea unor cai și vaci. Ceata se Îndreaptă spre casa tinerilor căsătoriți și În fața porții sunt cântate cuplete de ocazie; aceleași cântece erau intonate la răscruci și În fața caselor acelora care se Împotriviseră organizării unui charivari. Ultimul charivari din localitatea Bonneval a avut loc În anul 1785, când un tânăr s-a căsătorit cu o fată dintr-o localitate vecină și a refuzat să intre În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
funerar dezvăluie o geografie chtoniană extrem de complexă: ea se bazează pe o sumă de toposuri, În care diferite ființe veghează vămile lumii de dincolo. Bocetul are valoarea unui text inițiatic, deoarece: a) descrie locurile sacre: trecătoarea apelor, cele șapte vămi, răscrucea marcată de o salcie mare, Înaltă și aplecată, mărul lui Sân Pătru, masa de sub răchita „Împupită”, poarta Raiului; b) prezintă paznicii și acțiunile lor: bradul, puii de vidră, puii de șarpe, puii de șoim, zâna bătrână, Sânta Marie și floarea-soarelui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unor capcane sau greșeli care ar putea deturna călătoria sau bloca accesul către punctul final al călătoriei: sufletul nu trebuie să se teamă de marea cea mare, de brad, vidră, șoim, șarpe. El trebuie să nu o ia la stânga la răscrucea cu salcia aplecată și să caute cu atenție printre răzoare pentru a găsi florile Raiului. El trebuie să aștepte cu răbdare intrarea În rai și să nu spere că va exista vreun drum de Întoarcere - imposibilitatea reîntoarcerii În lumea celor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Stihiuitorul/Le poète) (Romanescu, 1998 : 85). Le registre employé par la traductrice n'est pas approprié. " De-atâtea ori a despărțire/un ceas de cumpănă ne încerca. Tânt de fois une heure de doute/nous poussait à rompre ! " (An de răscruce/L'année du tournant) (Sernet, 1998 : 275). L'expression " pousser à rompre " ne fait pas pârtie du registre poétique. " Amiază e dreapta. Le midi est rectiligne. " (Biblică/Biblique) (Villard, 2010 : 35). L'adjectif " rectiligne " fait pârtie du domaine technique. Nous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
În 1359, voievodul Alexandru îl cheamă la Argeș pe mitropolitul Iachint de la Vicina, apoi începe demersurile pe lângă patriarhul de Constantinopol pentru mutarea oficială a sediului mitropoliei de la Vicina la Argeș și așezarea țării sub jurisdicția patriarhiei răsăritene. Aflat la o răscruce a istoriei, Alexandru Basarab se hotărăște să renunțe la protecția papei și să se adreseze celuilalt cap al creștinătății, patriarhul de Constantinopol. În vremurile medievale, o căpetenie statală fără legătură cu Biserică era de neconceput. Acest demers al voievodului Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
copilăriei și adolescenței (abuz, maltratare). Istoricul clinic detaliat și dezvoltarea copilului Interviul semistructurat, de tipul celor discutate în Capitolul 3, ar trebui făcut cu părintele/părinții sau profesorul/profesorii pentru a obține informații cu privire la istoricul dezvoltării copilului: naștere, momentele de răscruce în evoluția sa, istoricul medical, educațional și socioemoțional și dinamica familiei (inclusiv factorii de stres în familie, trăsăturile clinice, relațiile cu frații și familia extinsă). Este, de asemenea, important ca terapeutul să cunoască așteptările și impresiile părinților cu privire la problema copilului
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
iureșul războiului sfânt (1943). Peisajul agrest îl reconfortează pe autor, senin și destins în versurile de atmosferă rustică și naturistă. Dinspre trecut, prinde contur „icoana” copilăriei (Daruri pentru copii, 1933). Icoana, altarele de unde răzbesc „vibrațiuni de rugă”, o troiță la răscruci, freamătul bătăii de aripă a unor îngeri intră în recuzita unei lirici cu tentă religioasă. După instalarea la putere a comuniștilor, B., în stihuiri răspândite prin presa vremii, lepădând obida și oțărârea, își îmbracă stanțele în veșmânt convențional, impudic de
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
2001; Bădălan, Eugen, Securitatea României. Actualitate și perspective, Editura Militară, București, 2001; Bodunescu, I., Terorismul-Fenomen global, Casa Editorială Odeon, București; Boncu, Simion, Securitatea europeană în schimbare. Provocare și soluții, Editura Amco Press; Deac A. Liviu, Irimia Ion, Securitatea României la răscruce de milenii, Editura A.I.S.M., București, 2000; Frunzeti, Teodor, Securitatea națională și războiul modern, Editura Militară, București, 1999; Geamanu, Grigore, Drept internațional public, vol.1, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981; Maxim, V. loan, Terorismul Cauze, efecte și măsuri de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
alun („nașul șarpelui”) sau de paltin, bătutul în toaca din lemn de paltin etc. sunt toate gesturi rituale apotropaice ; demonii sunt exilați sub pământ sau în „pustie”, în zona necosmizată, „unde popa nu toacă,/ unde fata nu joacă,/ unde-n răscruce/ nu e stâlp să urce” (47, p. 178). e) în ambele legende (cea românească a edificării arcei și cea ucraineană a edificării bisericii) lipsește „jertfa zidirii”, chiar dacă legenda ucraineană ar putea conține „sămânța” motivului. Nu sunt de acord cu Mircea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
51, pp. 335-336 și 342). Interesant este faptul că în imaginarul colectiv vest-central- -european vehiculul aerian uzual al vrăjitoarelor este mătura, pe când în cultura folclorică românească vrăjitoarele (strigoaiele) zboară călare pe melițe sau pe limbi de melițe : „Strigoii ieșeau pe la răscruci, pe la miezul nopții, călare pe melițoi” (220, p. 187). Or, această unealtă de lemn, foarte obișnuită în gospodăria tradi- țională românească, este impregnată în mod normal cu o substanță uleioasă provenită din zdrobirea cânepii (Cannabis sativa), chiar dacă are un conținut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
apei sau pietrelor aduse „de la hotare”, amenințarea demonilor bolii cu virtuțile magice ale hotarului („Cu hotar te hotărăsc,/ De la [cutare] te gonesc”) și alungarea acestora în afara hotarelor satului, în „pustietăți” : „unde popa nu toacă,/ unde fata nu joacă,/ unde în răscruce/ nu e stâlp să urce” sau „unde Dumnezeu nu se pomenește,/ unde diavolul locuiește”. d) Obiecte și gesturi apotropaice la hotare : înfigerea uneltelor/ armelor în pragul casei, pentru îndepărtarea furtunilor și grindinei, practica evreiască de a monta pe canatul ușii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Sf. Andrei, interdicția de a călca pe prag (21), punerea capetelor de animale (de cal) deasupra ușii (porții) sau în parii gardului pentru îndepărtarea duhurilor rele, expunerea „cămășii ciumei” la hotarul satului pentru alungarea demonului bolii, edificarea la hotare sau răscruci a „coloanelor cerului”, crucilor, troițelor etc. e) Ceremonii și rituri circumambulatorii. Valențele magice ale diverselor tipuri de hotare nu sunt considerate a fi imuabile ; periodic sau în timp de criză, atributele hotarelor trebuie regenerate : se înconjoară casa sau ograda pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
conținut, ci una legată de vederile, gîndurile și opiniile narate ale personajelor romanești. Timpul trecut din rezumatul narat al lui Lessing este comparabil cu cel pe care David Lodge îl folosește în studiul său critic despre romanul modern, Romancierul la răscruce de drumuri, pentru a rezuma conținutul "romanului neficțional" al lui Julian Mitchell intitulat The Undiscovered Country. Lodge explică folosirea timpului trecut în felul următor: Dacă aș fi folosit timpul prezent la care este rezumată de regulă ficțiunea ar fi însemnat
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
să distingă cele două niveluri narative. Ar fi interesant de văzut în ce punct repovestirea unei astfel de povești din interiorul unei povești se întoarce la timpul prezent al rezumatului general. Lass își structurează rezumatul romanului lui Emily Brontë, La răscruce de vînturi, într-o manieră foarte asemănătoare: Doamna Dean îi spune că în urmă cu mulți ani domnul și doamna Earnshaw locuiau la Wuthering Heights împreună cu fiica lor, Catherine, și cu fiul lor, Hindley. Într-o zi, întorcîndu-se dintr-o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
195, 197, 231-233, 278, 304, 334 Botheroyd, P.F., 139-140, 167, 169 Brecht, Bertolt, 52 Bremond, Claude, 51 Broad, C.D., 186 Broch, Hermann, 292 Der Tod des Vergil (Moartea lui Virgiliu), 224 Brontë, Charlotte, Shirley, 226 Brontë, Emily, Wuthering Heights (La răscruce de vînturi), 56, 60, 303-304 Bronzwaer, W.J.M., 83, 148, 245, 321 Brooke-Rose, Christine, 188 Brooks, Cleanth, și R.P. Waren, 33, 91, 178 Büchner, Georg, Lenz, 294 Bühler, Karl, 149 Bühler, Willi, 285 Bulhof, Francis, 266-267 Burroughs, William, The Last
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Prefață de CAMELIA GRĂDINARU INSTITUTUL EUROPEAN 2007 CUPRINS Prefață Către o interpretare mediologică a faptului cultural 9 Cuvînt înainte 25 Lecția I Dreptul la independență 27 Ce înseamnă "mediologie"? 27 Definiția prin obiect: un impas? 31 Definiția prin metodă: o răscruce 36 O nedreptate edificatoare: Auguste Comte 39 Mediologia, produs al timpului său 43 Interferența, teorie și practică 48 Lecția a II-a Domeniul mediologic 52 Enunțuri și mesaje 52 Cunoașterea credinței 56 Epistemologia 59 Arheologia 61 Istoria mentalităților 63 Semiologia
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
creștinismul (IV, V), care este un punct de pornire potrivit, și să continue cu dinamica fundamentelor (VII), intrînd astfel pe deplin în materie. Lecția I DREPTUL LA INDEPENDENȚĂ Ce înseamnă "mediologie"? • Definiția prin obiect: un impas? • Definiția prin metodă: o răscruce • O nedreptate edificatoare: Auguste Comte • Mediologia, produs al timpului său • Interferența, teorie și practică CE ÎNSEAMNĂ "MEDIOLOGIE"? Inventarea unui neologism nu creează și o idee nouă. E cale lungă de la a-i declara iubire unei tinere pînă la a-i
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]