2,995 matches
-
nu poate totuși să oprească repetarea acestor provocări enervante (-1 unități). Aceste recompense sunt arbitrare, căci le-am născocit anume pentru acest exemplu, dar nu sunt nerezonabile. Putem reprezenta aceste patru rezultate într-un mod sintetic, notând pe prima poziție răsplata anticipată pentru provocator, urmată de valoarea care exprimă câștigul pentru cel care răspunde: 1. fără provocare, fără rezistență (-1, 2); 2. provocare, fără rezistență (3, -5); 3. fără provocare (retragere), rezistență (-3, 5); 4. provocare, rezistență (-1, -1). Observați că
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unui anumit premiu decât să-ți pese ție că-l pierzi; sau aș putea fi fericit ca tu să câștigi un premiu, la fel de fericit de parcă l-aș câștiga eu; sau ar fi posibil să cooperăm pentru câștigarea premiului și atunci răsplata pentru cazul când am lucra împreună ar fi mai mare decât dacă am lucra separat. În mod evident, jocurile cu sumă non-zero sunt mai complexe decât cele cu sumă zero. Pe de altă parte, cele două jocuri pe care le-
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pentru o comunitate. În final, impunerea este mai puțin o condiție a realizărilor colective și mai mult o concesie făcută eșecului și o prognoză de colaps final. Mai există o formă de soluție externă, aceasta depinzând mai degrabă de o răsplată decât de o penalizare. Premisa de bază rămâne aceeași ca și teoria lui Hobbes: unitatea socială nu va exista fără prezența unui agent străin, dar acest agent este constituit pentru a acorda beneficii private suplimentare acelora care se angajează în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și conformitatea ei cu marxismul, Într-un moment În care aceasta era deja În proces de desființare. Creșterea presiunii politice a dictaturii ceaușiste a fost umilitoare pentru sociologi, obligându-i să facă plecăciuni ideologice pentru a-și salva profesia, iar răsplata a fost desființarea sociologiei. - A mai existat o poziție, care acum este unanim acceptată, dar pe atunci era periculoasă: sociologia este o știință unică universală; teoria lui Marx este o teorie sociologică, nu singura teorie științifică, alături de alte teorii sociologice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de fluctuațiile sezoniere, weekend-uri, vacanțe etc.” (Philips, 1983, 560). George Comstock (1977, apud Phillips, 1983, 561) a pus În evidență faptul că aceste povestiri cu subiect violent (vezi Kessler și Stipp, 1984) exemplifică (când violența exercitată este prezentată ca: răsplată, reală, justificată sau ca o situație În care atacatorul nu este criticat pentru comportamentul său și e prezentat ca intenționând să Își atace victima) situații ce transmit mesaje contradictorii. Un alt studiu interesant, este cel al lui Brandon S. Centerwall
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Paris, 1926), “Radioactivitatea și constituția materiei” (București, 1929), “Radioactivité, soleil, pluie artificielle” (București, 1934) și “La 76 radioactivité du globe, leș radiations et leș tremblements de terre. Leș pluies et leș tremblements de terre”. Ștefania Mărăcineanu, savanta ce susținea că „răsplată pentru cercetătorul devotat științei nu vine din afară, ci sunt fiorii de fericire pe care îi are la descoperirea adevărului”, s-a îmbolnăvit de cancer, provocat de lucrul cu substanțe radioactive, si a murit cu un an înaintea folosirii celor
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
unei alte nave) s-au apropiat de balena aceea, au lovit-o și au omorît-o, capturînd-o chiar sub ochii reclamanților. Iar cînd reclamanții le-au atras atenția împricinaților, căpitanul acestora le-a rîs în nas, asigurîndu-i că, în chip de răsplată pentru fapta săvîrșită, își va păstra pentru sine saulele, harpoanele și ambarcațiunea reclamanților, care rămăseseră, toate, legate de balenă în timpul capturării ei. Drept care, reclamanții cereau acum contravaloarea balenei, a saulelor, a harpoanelor și a ambarcațiunii lor. Domnul Erskine era avocatul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bătrîne! Ia să mai încercăm un alt os. A, da, ăsta-i mai bun! îStrănută.) Praful ăsta de os e... îstrănută din nou)... păi, e... îiarăși strănută)... da, e ... îstrănută)... pe legea mea, nici nu mă lasă să vorbesc! Iată răsplata cu care se-alege un dulgher bătrîn care lucrează cu mortăciuni. Cînd tai un copac viu, nu iese atîta praf; cînd tai un os viu, tot așa îstrănută). Hai, moș Funingine, dă-ne o mînă de ajutor, întinde-ne catarama
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prigoană (1993) a dezvăluit combativitatea tânărului președinte precum și implicarea acestui organism În acțiunea de Înregimentare declarată, efectivă și afectivă a membrilor ei, În frontul ideologizării actului literar. Nu e de mirare, așadar, e firesc chiar, ca pentru aceste două foruri „răsplata jertfei patriotice” să nu Întârzie. Reproducem aproape În Întregime conținutul acestei hotărâri: „Dată fiind importanța științei, literaturii și artei pentru succesul operei de construire a temeliilor socialismului și necesitatea stimulării activității științifice, literare și artistice (Ă) puse În slujba poporului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care determină voința prin temeiuri a priori.”22 Iar în lucrarea sa despre religie, Kant va compara respectarea legii morale pe temeiul considerării consecințelor prezumtive ale respectării ei de către mine și de către semenii mei cu respectarea legii morale în speranța răsplății într-o lume viitoare. A acționa așa cum o cere legea morală în speranța unei răsplăți înseamnă, pentru Kant, a acționa prudent, dar nu moral. Kant interpreta în acest spirit tema creștină a vieții după moarte afirmând că aleșii lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
va compara respectarea legii morale pe temeiul considerării consecințelor prezumtive ale respectării ei de către mine și de către semenii mei cu respectarea legii morale în speranța răsplății într-o lume viitoare. A acționa așa cum o cere legea morală în speranța unei răsplăți înseamnă, pentru Kant, a acționa prudent, dar nu moral. Kant interpreta în acest spirit tema creștină a vieții după moarte afirmând că aleșii lui Dumnezeu sunt doar cei care au acționat „fără a ține seama de răsplată”. Reluând distincția dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în speranța unei răsplăți înseamnă, pentru Kant, a acționa prudent, dar nu moral. Kant interpreta în acest spirit tema creștină a vieții după moarte afirmând că aleșii lui Dumnezeu sunt doar cei care au acționat „fără a ține seama de răsplată”. Reluând distincția dintre a acționa în acord cu datoria și din datorie, el scrie că „celor care și-au făcut datoria de dragul răsplății (sau chiar al absolvirii de pedeapsa datorată) el, (Dumnezeu - n.m., M.F.) le făgăduiește aceasta într-un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
moarte afirmând că aleșii lui Dumnezeu sunt doar cei care au acționat „fără a ține seama de răsplată”. Reluând distincția dintre a acționa în acord cu datoria și din datorie, el scrie că „celor care și-au făcut datoria de dragul răsplății (sau chiar al absolvirii de pedeapsa datorată) el, (Dumnezeu - n.m., M.F.) le făgăduiește aceasta într-un alt mod decât oamenilor mai buni, care și-au făcut datoria numai de dragul ei înseși”23. Este firesc să ne întrebăm care este temeiul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pătrunsă de conștiința priorității datoriei”. Virtutea nu este contemplarea plină de venerație a binelui, ci tăria morală a voinței în îndeplinirea datoriei. Virtutea reprezintă pentru Kant, înainte de toate, înălțare, depășire prin sforțare. Ca atare, ea nu este ceva demn de răsplată, ci constituie propriul ei scop și propria ei răsplată. Virtutea există doar acolo unde există înaintare, perfecționare, în direcția pe care o indică imperativele rațiunii practice. Vorbind despre datoria față de sine însuși, Kant scrie în § 21 al „Teoriei etice elementare
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
plină de venerație a binelui, ci tăria morală a voinței în îndeplinirea datoriei. Virtutea reprezintă pentru Kant, înainte de toate, înălțare, depășire prin sforțare. Ca atare, ea nu este ceva demn de răsplată, ci constituie propriul ei scop și propria ei răsplată. Virtutea există doar acolo unde există înaintare, perfecționare, în direcția pe care o indică imperativele rațiunii practice. Vorbind despre datoria față de sine însuși, Kant scrie în § 21 al „Teoriei etice elementare” din Principiile metafizice ale teoriei virtuții (Pmtv): Ea constă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mult de religia rațiunii. Cu toate acestea, el s-a distanțat în mod clar de răspunsul pe care îl dă religia creștină, în prezentarea și înțelegerea ei curentă, la întrebarea „Ce putem spera?”. Este vorba de promisiunea fericirii veșnice, drept răsplată a vieții virtuoase pe acest pământ. În opoziție cu ceea ce Kant numește „religia cultică”, religia în care datoria este văzută ca o obligație a omului față de Dumnezeu, în „religia morală pură” împlinirea datoriei este o obligație a omului față de sine
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
religia în care datoria este văzută ca o obligație a omului față de Dumnezeu, în „religia morală pură” împlinirea datoriei este o obligație a omului față de sine însuși, ca ființă rațională. Kant afirmă explicit că cel care își face datoria „de dragul răsplății (sau chiar a absolvirii de pedeapsa meritată)... acționează mai degrabă prudent decât moral”, spre deosebire de cel care își face datoria „numai de dragul ei înseși”14. Încă și mai categoric se exprimă Kant atunci când scrie despre virtute că „ea trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
decât moral”, spre deosebire de cel care își face datoria „numai de dragul ei înseși”14. Încă și mai categoric se exprimă Kant atunci când scrie despre virtute că „ea trebuie să fie considerată pentru sine drept propriul ei scop și drept propria ei răsplată”15. În centrul reprezentării kantiene despre viața bună stă ideea că aceasta va putea fi câștigată și păstrată numai prin sforțarea aspră și continuă a omului de a-și supune deciziile și acțiunile controlului rațiunii. Ca ființă sensibilă, omul are
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
scriind că cel care a învins atracțiile viciului, făcându-și datoria care este adesea „anevoioasă”, se află „într-o stare de liniște sufletească și de mulțumire care poate fi numită foarte bine fericire, stare în care virtutea este propria sa răsplată”24. Cei incapabili, chiar în cea mai mică măsură, să trăiască asemenea satisfacții sunt declarați „morți din punct de vedere moral”25. Kant mărturisea că, în calitate de ființă speculativă, animată de râvna de a cunoaște cât mai mult, omul poate să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
taugt aber nicht für die Praxis. 13. Vezi Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 205. 14. Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 226. Ce-i drept, Kant nu și-a afirmat în mod deschis dezacordul cu înțelegerea curentă a răsplății după moarte, ci a încercat să interpreteze textele tradiției creștine în sensul principiului său, principiul potrivit căruia oamenii trebuie să-și facă datoria doar de dragul datoriei. Astfel, referindu-se la un pasaj din Evanghelia după Matei, acel pasaj în care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
trebuie să-și facă datoria doar de dragul datoriei. Astfel, referindu-se la un pasaj din Evanghelia după Matei, acel pasaj în care Judecătorul lumii îi declară aleși pentru împărăția sa pe cei care au acționat fără a ține seama de răsplată, Kant scrie că „vorbind despre răsplata din lumea viitoare propovăduitorul Evangheliei n-a vrut să facă din aceasta resortul acțiunilor, ci a căutat doar s-o transforme în obiectul celui mai pur respect și al deplinei satisfacții morale pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de dragul datoriei. Astfel, referindu-se la un pasaj din Evanghelia după Matei, acel pasaj în care Judecătorul lumii îi declară aleși pentru împărăția sa pe cei care au acționat fără a ține seama de răsplată, Kant scrie că „vorbind despre răsplata din lumea viitoare propovăduitorul Evangheliei n-a vrut să facă din aceasta resortul acțiunilor, ci a căutat doar s-o transforme în obiectul celui mai pur respect și al deplinei satisfacții morale pentru o rațiune ce judecă menirea omului în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
la religie, extinzându-se astfel spre ideea unui legiuitor moral, autoritar, situat în afara omului...”14 Religia, înțeleasă drept credință în existența unui legiuitor suprem, are pentru Kant o substanță exclusiv morală. Omul care va urma imperativul moral doar în așteptarea răsplății și de frica pedepsei dincolo de mormânt nu va fi pentru Kant o ființă autonomă, liberă, și prin urmare, un subiect moral. Deoarece voința lui Dumnezeu este determinată doar de legea morală, a acționa potrivit voinței lui înseamnă a acționa potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și de îmbunătățire a conduitei, ci drept căi prin care credincioșii încearcă să câștige bunăvoința divinității, în scopul satisfacerii intereselor lor egoiste. Filosoful avertiza în această privință distingând „slujirea morală a lui Dumnezeu” (officium liberum) de „slujirea lui Dumnezeu pentru răsplată” (officium mercenarium). Omul luminat este cel ce îl slujește și îl venerează pe Dumnezeu străduindu-se să dea ascultare legii morale 28. Astăzi, la noi, o înțelegere foarte răspândită a sensului și finalității practicilor religioase stă într-un contrast ironic
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
timp să prindă rădăcini și să se pregătească de înflorit. Este bine deci să alegeți momentul potrivit! De reținut Dacă plantați primăvara, nu obțineți decât puține fructe în primul an, dar sunteți obligat să aveți grijă de căpșuni, fără nici o răsplată, tot anul. Pregătirea solului Pentru a trece la plantare, veți acoperi solul cu un strat de compost. Veți săpa apoi pământul la 20 de centimetri adâncime. Căpșunul apreciază pământul acid, așadar trebuie să adăugați turbă dacă solul terenului este calcaros
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]