113,996 matches
-
de vechea consolare că dacă în țara asta lipsesc multe, ea îți oferă în schimb marele avantaj că te împiedică să te plictisești. România e o țară obositoare, cu tot mai puține insule de bun-simț și de seninătate". Citiți tot răspunsul, că merită. Pe aceeași pagină, într-un scurt, reușit și pesimist exercițiu de retorică, Octavian Paler se întreabă Care Românie?, așa cum acum 16 ani se întreba Care normalitate? și, după ce înșiră vreo 20 de fețe urîte ale României, conchide: , Sînt
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
Sînt patriot cîtă vreme nu deschid televizorul sau nu ies pe stradă". Lui Alex. Leo Șerban îi plac peisajele și nu-i plac oamenii. Chiar și interviul dat de Alexandru Andrieș în același număr al revistei conține, fără voia intervievatului, răspunsul la întrebare: "Suport din ce în ce mai greu lipsa de educație". Subscriem cam la tot ce le place și nu le place participanților la anchetă. Am adăuga și noi de ce ne place iarna. Din cauza unui nou obicei estival care nu ne place. Este
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
despre necesitatea "reconcilierii naționale". Au fost delatori care au fost pedepsiți și eliminați din jocul politic după revoluția care l-a răsturnat pe Nero. Alții au supraviețuit. Cum Istoriile lui Tacit nu s-au păstrat în întregime, nu știm ce răspuns va fi dat Vespasian la cererea de desecretizare a arhivelor. Povestea celui mai detestat delator al lui Nero, altminteri un personaj cult și inteligent, Eprius Marcellus, poate fi reconstituită din alte surse și este instructivă. El supraviețuiește "revoluției", ba chiar
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
degustez parfumatele produse ale regiilor germane: Memphis, Echt Orient, Sulyma Rekord, țigări plate, cum mai toate erau pe atunci, și Juno Josetti - acestea rotunde. "Warum ist Juno rund?" suna reclama pe pachetul de țigări. Din bune motive (,Gute Grund") era răspunsul. Gurile rele răspândeau zvonul că, în realitate, aceste țigări nu conțineau tutun, fiind confecționate din frunze de sfeclă nicotinizate. Dar este posibil ca acest colportaj să fi fost, până la urmă, o componentă a sabotajului forțelor germane de pe întinsul patriei, de către
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
Müller has found a home În Germany.” Cred și eu. Oare ce s-ar fi Întâmplat cu geniala poetă dacă nu și-ar fi găsit liniștea necesară creației Într-o țară liberă și demnă cum este Germania? Mă cutremur la răspunsul pe care mi-l dau la această Întrebare. A suferit În „The Land of Green Plums „alături de români și nu i-a uitat. Îi pasă de țara În care a văzut lumina zilei și Întunericul nopților comuniste. Îi vrea binele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
preda literatura, cu deschideri spre sociologie și poetică, Paul Cornea, eu nu l-am avut profesor, Mircea l-a avut. Nu l-am avut pe Manolescu, cred că atunci preda la studenții străini.“ 3. Cezar Ivănescu nu a primit niciun răspuns, oficial sau neoficial, din partea vreunei instituții sau persoane publice (CNSAS, președintele României Traian Băsescu sau președintele Uniunii Scriitorilor din România Nicolae Manolescu, cărora Cezar Ivănescu li s-a adresat făcând apel la calitatea lor oficială și depunând scrisori deschise, cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a spus, „suntem alături cu toții, suntem o familie.” Iată niște vorbe calde care pot stârni un foc modelator de viitor. Mă refer la cel apropiat, adică la cei doi ani de mandat. Dar, ce-ar trebui să cuprindă acest viitor? Răspuns: ieșiri mai variate, mai dese „În lume”. În primul rând, În lumea comunicării pe suport electronic, În așa fel Încât mult mai mulți potențiali cititori să știe că existăm, să afle cine suntem. Apoi, Întâlniri cu confrații din România, dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
picături tonice, avea să-i redea puterea. Îl așezară pe scaun strângând conținutul În sac, așteptând efectul. Curând profesorul Își reveni. Ceru apă. Bău un pahar Întreg, răsuflă adânc, cu greutate, după care așteptă cu privirile mirate o Întrebare fără răspuns. După un timp șopti: - Pantoful... - Ce-i cu pantoful?! Întrebă civilul. - Nu este al Mariei! Îl priviră stupefiați. Ne-am continuat drumul În Întunericul nopții așteptându-ne să ne apropiem de luminile Întrezărite. Dar parcă stăteam pe loc. Zarea luminată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
prezidiu. Tineri din cenaclul Literar „Victor Papilian” ascultând prelegerile despre”Poetul Nepereche”, ale prof.dr.doc Augustin Z.N.Pop avea ca scop valorificarea moștenirii literare și În care se comentează o telegramă oficială adresată lui Eminescu, În anul 1875, precum și răspunsul său de peste 7 ani, În ziaristică, „materiale neincluse Încă În marea lui biografie de mâine”. Se păstrează și astăzi conceptul Ordinului Ministerial nr.9943 din 8 dec. 1875, de sub ministeriatul lui Titu Maiorescu, iar la Arhivele Statului din Iași, există
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
lucrat, mai cu seamă, Împreună cu „povestitorul popular” Ion Creangă, așa cum Îl denumise marele său prieten, Mihai. În ziarul Timpul din 1 aprilie 1882, Eminescu scrie o notiță bibliografică asupra revistei „Columna lui Traian”, ce reapăruse atunci, În care amintește despre răspunsurile unor Învățători harnici și conștiincioși privitoare la obiceiurile noastre românești. La această manifestare profesorul prezintă o serie de alte materiale inedite, precum: un aforism al poetului, citit În cercul „Junimii” din București, in 1888, poezia Veronicăi Micle, Închinată actriței Aristița
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
deceniu, inclusiv prin Înființarea organizației non-profit Global Arts - nu poate avea impactul mult mai larg de care este nevoie. Din păcate, la nivelul factorilor de decizie, pare să existe nu numai indiferentă, ci și convingerea inutilității unui asemenea demers. Iată răspunsul primit la nivel de... Secretar de Stat, În 2006: „...În urma proiectelor pe care le-am derulat (nota mea: unde? când?) am remarcat că spațiul american... nu este foarte interesat de lirica eminesciană, și, În general, de un poet din sec
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
unui sistem ridicat pe tomuri? Sau, mai poetica ipoteză a criticului, "își concepea, în chip obscur, volumul ca pe o cristalizare definitivă a personalității: și nu este definitivul aproape echivalent cu moartea?". Trecută vremea poveștilor, bineînțeles, fără să lase vreun răspuns, fapt e că versurile unui avangardist vîndut cu delicii gazetelor care se luau cu-atît mai în serios cu cît erau mai efemere s-au, pînă la urmă, închegat. O dată cu ele, o discretă, superioară și fatal nedusă pînă la capăt formă
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
Tudorel Urian Într-o vreme în care, în talk-show-uri și în paginile de opinii ale ziarelor, prozatori, ingineri, gazetari (unii abia ieșiți din școală), foste glorii sportive, ofițeri, autodeclarați "analiști", sunt oricând dispuși să ofere răspunsuri la tot ce se întâmplă în societate și să facă predicții sigure (infirmate cu regularitate) în legătură cu viitorul politic mai mult sau mai puțin îndepărtat, fiecare apariție publică a lui Vladimir Tismăneanu devine un mic eveniment. Articolele profesorului american impresionează prin
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
În felul acesta, soluțiile aproape că vin de la sine, nici măcar nu mai trebuie enunțate ca atare. Ceea ce contează la Vladimir Tismăneanu sunt întotdeauna întrebările pe care și le pune, conexiunile pe care le face pe verticală și pe orizontală, nu răspunsurile propriu-zise care, la capătul demonstrației, aproape că devin o formalitate. Este un spectacol al inteligenței și al erudiției (dincolo de informația din zona istoriei gândirii politice, autorul nu ezită, atunci când este cazul, să-și argumenteze ideile cu exemple din literatură, din
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
dedate la plăcerea whisky-ului pe bază de varză murată? Nici vorbă. Avea informatori printre junele reacționare? Greu de crezut. Și atunci? Cum nu fac parte din categoria acelor cititori, îi las pe cei mai perspicace decât mine să dea răspunsul potrivit. Important, în opinia mea, e că imediat după apariția în presă (nu știu cine mai e azi conștient de impactul articolelor dintr-un ziar precum Scânteia tineretului!) Vlăstarul familiei Cantacuzino e luată la ochi de profesori. Câteva luni mai târziu (avea
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
maieutică, adică o formă discretă și răbdătoare de a ușura nașterea unui nou orizont al privirii. Acela în care Sinele, al autorului, al picturii și al lumii înseși, cu întregul său halou de magie și de idealitate, poate oferi un răspuns și o soluție la crizele multiple în care ne zbatem de atîta vreme ca într-o enormă baie de acizi. În rest, totul poate rămîne ca la început: și convențiile, și codurile, și infinitele strategii ale limbajului. Daniela Făiniș Într-
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
construcții care durează și vorbesc copleșitor despre vocația creatoare ca emblemă a omului. Prin opoziție, imaginea drumului de mizerie, subuman, ca o boală, de la ieșirea din țară, m-a urmărit pretutindeni, obsesiv. Mă întrebam (și nu izbuteam să însăilez un răspuns) cum de s-a putut strica în asemenea hal, am mai văzut drumuri proaste, dar nu așa, parcă al nostru ar fi fost făcut nu din beton și asfalt, ci din praf de cretă, din rumeguș, din cenușă. Ori suntem
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
1 ianuarie 2007 este tot mai aproape. Poliția Justiției și justiția Poliției Și, fiindcă tot a venit vorba de justiție: revista 22 întreprinde în numărul din 15-21 august o anchetă asupra CSM intitulată Este CSM polițistul Justiției? întrebarea are un răspuns clar: CSM este polițistul Justiției. Problemele instituției cu pricina sînt altele și ancheta le dezvăluie. Raportul de monitorizare din mai 2006 al Comisiei Europene atrăgea atenția că, din 14 membri, cîți numără CSM, 8 aveau poziții de conducere în diferite
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
grijă, să n-o trezească pe Rosalind. E un gest deopotrivă egoist și generos. N-ar vrea să fie întrebat ce-i în mintea lui - căci ce ar putea răspunde și, mai ales, de ce să distrugă această clipă printr-un răspuns? Trage al doilea oblon, care culisează în cadrul lui, și ridică fără zgomot fereastra. E mult mai înaltă ca el, dar alunecă ușor în sus datorită contragreutății de plumb ascunse în mecanismul ei. Pielea i se contractă în momentul în care
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
total sufocantă - Ceaușescu de dimineața pînă seara - se mai perindau și niște seriale: Dallas (Saga a rechinilor capitaliști) sau Colombo. în legătură cu acesta din urmă, mă întrebam cum de a fost selectat (serial admirabil, de altfel) și mi-am dat următorul răspuns: asasinii erau toți intelectuali! Arhitecți, fotografi, scriitori, savanți etc. Lor li se contrapunea modestul, îmbrăcat într-un trenci ponosit, aparent stîngaciul detectiv care, la urmă, le venea de hac sofisticaților, străluciților criminali! Ura lui Ceaușescu - și a Elenei - față de intelectuali
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
locașul? Ce limbă vorbesc? Cărui Dumnezeu se închină? Care credință e a lor? Cari le sînt temerile, cari speranțele, cari suferințele? Și acum Kaina juca. Da, în adevăr, era chiar sufletul primăverii dezlănțuit." Cît de bătrînă, și de plină de răspunsuri la întrebări care nu se mai pun e, după aproape o sută de ani, acea primăvară... Vara: "flăcăul ajunsese bărbat." Viața cu anotimpurile e a lui, cel părăsit de Kaina. Viață care trece, în plină încordare-acordare a unui om cu
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
interese. Necredincios, cum sunt, ori curios, cum aș vrea să fiu, m-am întrebat la final ce a fost în definitiv concertul din Sala "Jaques Brel" de la Pantin: spectacol de revistă, teatru instrumental, cabaret-show sau concert pur și simplu? Drept răspuns mi-au venit în minte cuvintele lui Marcel Proust; "muzica este o lume ce pentru noi înseamnă ultravioletul pe care nu-l percepem decât prin ureche". Oare să fie numai atât?
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
Popescu... Ehe, ce vremuri!, oftează el mai sorbind din trăscău, ce vremuri... - O, ia priviți cine e invitat la emisiune!, încălzește brusc atmosfera nevastă-mea Coryntina: domnul Virgil Măgureanu, înseamnă că va fi fain... - Fix, fain, doamnă! Fin'că în loc de răspunsuri la întrebări, de la domnu' Măgureanu vom auzi un fel de fragmente-driblinguri din legendele și basmele românilor în ediție de lux, o întrerupe cam brutal prietenul. Să-mi ziceți mie Liviu Mihaiu încâlcind un răspuns la o întrebare a lui Stelian
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
Fix, fain, doamnă! Fin'că în loc de răspunsuri la întrebări, de la domnu' Măgureanu vom auzi un fel de fragmente-driblinguri din legendele și basmele românilor în ediție de lux, o întrerupe cam brutal prietenul. Să-mi ziceți mie Liviu Mihaiu încâlcind un răspuns la o întrebare a lui Stelian Tănase (emisiunea de pe Realitatea Tv, duminică, ora 18 și), dacă... - Domnu' preten, îi zic, vezi că te paște un sejur la "maximă siguranță", dacă mai vorbești mult... Iar publicitate?!? OK! Însă, dintr-odată, prietenul
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
din județele de la nord de Brașov nu pot vedea decât ca pe o aventură orice deplasare de câteva sute de kilometri. Dacă punem la socoteală dezvoltarea sistemului de comutare cu avionul către destinații vilegiaturistice, avem și partea a doua a răspunsului la depopularea galopantă a litoralului românesc. Cu prețuri aproape de nimic, micile companii specializate în curse charter au reușit să dea românului senzația că Europa a deveni azi a doua lui patrie. Într-adevăr, trebuie să fii masochist în ultimul grad
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]