5,766 matches
-
mișcarea stâncilor / mișcarea arborilor pare iute ca raza. / Așa cum față de mișcarea petalelor florii / mișcarea omului pare iute ca raza, / iute ca raza față de mișcările omului / e alergarea cerbului stretin. Haideți, vă zic, să vânăm cerbul stretin / schimbându-ne timpul și răsucindu-ne secundele ! / Haideți, vă zic, fără milă să-l vânăm / pe cerbul stretin, scurtându-ne lunile / și micșorându-ne cât punctul de nisip, anul ! / Pe iutele să-l omorâm de cerb stretin ! // Din oasele lui să ne facem stâlpi de
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > BALANS Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului (proză lirică) plec. la răsărit de cuvânt, simt viața din mine răsucind stiletul în miezul luminii. plec fruntea deasupra pragului infinitului, pentru a nu-i știrbi sublimul din pântecul atât de primitor, plin de gheața sufletului real și de spiritul strajă al zborului către Nimic. mă reculeg o fracțiune de veșnicie în fața
BALANS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361743_a_363072]
-
CONACU:(se apropie) În această noapte o veți lua în împărăția voastră și vă veți desfăta în brațele sale gingașe! URSUZ:(nerăbdător) Unde-i fecioara? CĂPITANUL ARNĂUTU:(cu glas puternic de răsună încăperea)Aici, Majestate! Vampirul tresare și se ridică răsucindu-se într-o parte. Arnăutu îl izbește puternic cu o țepușe în inimă. Vampirul urlă îngrozitor, apoi în încăpere răsună un horcăit și sângele țâșnește împroșcându-l din cap până-n picioare. În momentul următor Sasu îi bagă în gură o
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
2013 Toate Articolele Autorului dintr-un surâs de primăveri am adunat un ghiocel... am pus sărutul meu pe el și visul tău de până ieri din ochii tăi un fir de dor din inimă-mi un fir de foc și răsucite la un loc să fie șnur la mărțișor Referință Bibliografică: E cât un mărțișor... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 778, Anul III, 16 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
E CÂT UN MĂRŢIŞOR... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351906_a_353235]
-
trecătoare ci ne vor întâmpina, într-o obsesie a revenirii, pe întregul parcurs al vieții, dar și dincolo de ceea ce înțelegem noi prin termenul „viață”. Fiindcă, așa cum subtil dar insistent ne sugerează el, firul vieților nu se rupe niciodată complet. Se răsucește doar în eternitate precum acel mister pe care fiecare copil îl poate face dar nimeni nu l-a dezlegat până acum: bucla lui Moebius, spațiul cu o singură suprafață. Frumoasă dar și foarte incitantă această metaforă a buclei, una dintre
REALISMUL INCREDIBIL AL EXISTENŢELOR DE SUB POD de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351890_a_353219]
-
să fim oameni. Se pare că iar am uitat! Când sărăcia, ca nuanță manifestă, bântuie popoare ( exemplu: corupția are și talie și structură mondială, moralitatea e decadentă aproape oriunde pe fața pământului, chiar și la Vatican etc.), spiritele universale se răsucesc și în cer și în pământ. Se răsuces, cutreieră lumea și încearcă reconștientizarea. Probabil într-o astfel de împrejurare, neliniștile lui Dante, mi-au pus în mână condeiul și am rescris pentru români, Infernul. Finalul primei cărți la-m semnat
DESPRE PROSTIE ŞI SĂRĂCIE CA FORMĂ MANIFESTĂ, ARTICOL DE NICOLAE BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351990_a_353319]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului îmi gâdilă numai o nară un vânt călduț de primăvară și o iluzie sprințară mi-aprinde dorul de-o mioară o văd cum saltă ca morgana cuțitul răsucind în rana ce astăzi iar mi se deschide și o tratez cu sulfamide prin rogvaiv de curcubeie se-nalță fum de carne arsă și unduindu-se-o femeie îmi toarnă vin de tămâioasă și amețit de toate cele ce parcă
ILUZIE SPRINŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352008_a_353337]
-
bucată cu bucată din ea. I-a murit sora, pictorița Julieta Ciochină, s-au stins tatăl, preotul din Urecheni-Neamț și mama artistei! Iar propria boală, năprasnică se luptă de atâta timp cu toate resursele ei fizice! Angela Ciochină n-a răsucit niciodată cuțitul în rana cuiva, dar șoimii foamei de senzațional nu pun în talgerul balanței aceasta și s-au prăbușit ca torpilele asupra ei. Ce-ar conta pentru ei lacrimile unui artist, când sunt zămisliți de natura răului cu cioc
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
Șapte șuiere de șoapte, Șarjă karmică și sacră Zemuind de fructe coapte Și de voluptate macră. Șapte șoapte-n șapte ceruri Pe altarul cărnii tale, Stalactite cu creneluri În mici peșteri abisale. Șapte șoapte îndulcite De umorile saline, Sfârcuri zvelte răsucite Pe stâncoasele coline. Șapte șoapte-n mal de buze Cu mici pliuri valuri-valuri, Văluri ude de meduze Răstignite peste maluri. Șapte șoapte-n șipci scobite Între rotunjimi pufoase, Amfore mustind ciobite, Durdulii și pântecoase. Șapte șoapte pe arcade Și coloane
ŞAPTE ŞOAPTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352480_a_353809]
-
fiară ochii tâmplele ard frisonul nu întârzie să apară se încinge hora stăpânului cu biciul din sferele verzi ale cancerului urii sculptorul a încercat odată să o modeleze îi iese din daltă un fruct nu-l gustă nu-l vede răsucește mai departe dalta pe laturile ascuțite până la crud până la frumusețe arta nu iartă retrimite mesajele nopților în care lupii urlă la frumusețea stranie a lunii îmbrățișează copacii cu trupurile lor nu mușcă vorbesc și vorbesc și vorbesc surzilor orbilor muților
VISUL COŞMAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352510_a_353839]
-
n-am rost..., nici stare... , în clipa cea nătânga iar, din lăuntru-i, si umbră mă alunga - dar, cârpe diem, îmi repet în șoaptă și înoptez pe ram că rodia cea coapta - iar de aud, prin preajmă, fâlfâit de corb se răsucesc în mine un barbar și-un orb. Referință Bibliografica: ELOGIU ELEGIEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ELOGIU ELEGIEI de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352532_a_353861]
-
împletite din piele neagră. Sânii, nu prea mari, dar fermi, tresăreau ștrengărește la râsetele și chicotele fetelor. Părul lor sclipea sub razele soarelui, iar buclele uneia îți luau privirea cu apele fascinante de un azuriu-violet. O șuviță împletită îi era răsucită în jurul capului, în semn de coroniță, iar în partea dreaptă, părul îi era prins cu o clamă rotundă, probabil din argint, sau poate chiar din platină și cu un citrin sclipitor la mijloc, lucrat cu mare finețe. Marginile metalice imitau
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > TOARCEREA VREMII Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Ea nu e cea cu care întinzi mătasea zilelor peste trupul bronzat de vise. Și orele se răsucesc continuu în fuiorul trecerii. Cu ea nu te tăvălești în cearșaful cuvintelor. Cu ea îți poți bea cafeaua discretă de gânduri. În surâsul dimineții, în zâmbetul amiezii, în mângâierea nopții, departe sau aproape de rosturi, rămâne o simplă femeie, odihnă pentru
TOARCEREA VREMII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350626_a_351955]
-
cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
de țară, am jurat pe sfânta cruce, viața - de-mi va fi amară, eu la alții nu m-oi duce. și-apoi, mândru, prin cazarmă, defilam sub tricolor, strângeam degetul pe armă, cântând imnul cu onor. și se clătina pământul, răsucindu-se în lut, moșii - deschizând mormântul- să mă vadă că-i salut. să le-nfăș, în steaguri, trupul, somnul să le fie lin, fiindcă-n brațul - plin de scrupul, steagul țării strâns îl țin. cu drapelul țării mele, de-aș
SUB DRAPELUL ȚĂRII MELE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351300_a_352629]
-
brațele mele săteanul nobil ce a rămas legat de glie.” - mărturisea Ben Todică unui reporter. Fără îndoială, spre cinstea lui, în ciuda tuturor furtunilor compatriotul nostru este un român cu rădăcinile adânc înfipte în glia natală, cu fibră tare, greu de răsucit. (Ben Todică- „Între două lumi”, ediție revizuită și adăugită, Editura „Aprilia Print”, Timișoara, 2012) A poposit pe pământ australian (Melbourne) în 1979, mânat mai degrabă de curiozitatea tinereții, cum singur mărturisește la un moment dat, în interviul acordat jurnalistei și
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
nori, doar cu lumina albastră aprinsă, nu știu cum făcea feciorul dar venea după mine înverșunat și se arunca feroce în aer, doar de lanț ținut, trupul tăind văzduhul și mă prindea în aerul acela rarefiat, din scaunul lui înaripat și mă răsucea cu atăta putere, de simțeam cum se împrăștie universul din mine, iar până mă deșurubam mi se părea o minunăție în desfrâu, o rugăciune în dezvirginare. A doua oară m-am urcat într-un scaun de teleferic, cu un grec
CARUSELUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351468_a_352797]
-
zile. Datorită diferenței de temperatură între vară și iarnă, plantelor și sălbăticiunilor li se cere o adaptare drastică. Și totuși după topirea zăpezii, prin pădure ies diferite gingașii colorate. Pădurea e compusă aproape în întregime din conifere. Copacii cam piperniciți, răsuciți de uscăciunea verii sau a frigului iernii. Unii au forme de-a dreptul bizare. Interesant aici că cerbii și căprioarele, vin la turiști și le iau mâncarea din mână. Tot așa de prietenoase și obișnuite cu publicul sunt și veverițele
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
Acasa > Strofe > Creatie > MULȚUMESC ȚIE, DOAMNE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 716 din 16 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache mi-ai răsucit, Doamne, trupul la picioarele prezentului. m-am strâns în mormântul vieții pământene singur, cu gândurile mele. am găsit două căi să-mi ridic brațele frânte spre Tine... mulțumesc Ție, Doamne, că sunt. e iarnă acum. în mine, primăvara așteaptă frunze
MULŢUMESC ŢIE, DOAMNE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351717_a_353046]
-
cuvântului. Cine poate scrie astfel: “Cu restul din aer, / am trecut pe la casa de lângă vis; / bătea vântul cu lacrimi / din flori de umbre, pe alei; / ceasul din nori era oprit - / ca lumina din mine; / aproape de cer am văzut întunericul alb - / răsucit pe la colțuri de-un abur suav de tristeți” (Noapte bună, iubito!”) - se poate socoti un artist al cuvântului în toată regula. Nu o dată poeta se confruntă cu dezamăgiri și înstrăinări de oameni și de sine, și atunci i se pare
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
de ce nu, perplexitatea în fața incapacității unora de a se face remarcați altfel decât prin stupizenia diferitelor anunțuri aiuristic plasate pe te miri unde („Cazul” Georgică) , Până unde vorbim și de unde începem să tăcem? - întrebarea cheie, atât de original dezbatută și răsucită pe toate părțile în „Spirala confesiunilor gafate” sau câte alte texte atractive dar și instructive, deopotrivă, nu a adunat acest volum minunat pe care nu cred că cineva nu l-ar citi cu plăcere! Dar incursiunile liber-alese (concedii) sau în
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346522_a_347851]
-
veste. Lasă-i pe alții să împroaște amărăciune, tu împarte doar fericire! Fii blând - ori de câte ori te gândești la alții, fii dur - ori de câte ori te gândești la tine! Fii adiere mângâietoare, suflu vindecător și ferește-te de a deveni cuțitul care se răsucește în rană, otrava care înveninează sufletul, biletul de suicid al aproapelui (cititorului) tău! Scrie cu putere și patimă! Zidește scrisul tău, după... chipul și asemănarea TA!ORI DE ȚI-E CU NEPUTINȚĂ TOATE ACESTEA, MAI BINE... RENUNȚĂ!" PRIMUL INSTANTANEU LITERAR
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
România de americani. Sau așteptăm să ne explodeze toate stelele în cap, ca să vadă și să simtă odată tot românul cum se fixează calciul în oase, la moartea unei Stele, când îți ajunge cuțitul la os, ori când cineva îți răsucește cuțitul drep în inimă. Căci nu mai e mult până când vom vedem cu toții cerul răsturnat și deasupra alte stele, precum focurile altor oameni-zei locuind în cer - ca să putem porni și noi odată la drum cu zeii noștri în spinare spre
DESPRE O CONSTITUTIE UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346570_a_347899]
-
Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012 Toate Articolele Autorului contrapartidă Am pus pe masa de joc sufletul meu care-ți cântase în nopți de nesomn și tu, jucătorul felin, l-ai privit l-ai luat între degete l-ai răsucit apoi ai zis: „mda, merge, dar poate că mai trebuie ceva: dă-mi libertatea ta!” Și-am pus-o zălog. Îți sclipeau ochii și eu , prostul, credeam că-i iubire. Apoi am împărțit cărțile deja măsluite de tine Și-ai
CONTRAPARTIDĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346739_a_348068]