5,132 matches
-
Acasa > Strofe > Delicatete > EU CRED CĂ MAI EXISTĂ IUBIRE Autor: Ana Maria Bocai Publicat în: Ediția nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Din sărăcie sufletească nu se naște nimic, Cuvântul își pierde esența, Răsună gol, lipsit de sens, Într-o lume împietrită , Lumea oamenilor fără suflet. De ce să îmi spui “iubito” Dacă sufletul tău , atât cât mai ai , e arid Și orice sămânță de sentiment Piere înainte să încolțească ? Din inimă Ți-am trimis
EU CRED CĂ MAI EXISTĂ IUBIRE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349821_a_351150]
-
numai umbrele mai cresc înspre chindie Secvență horror - doar de tăcerea oii ierbii i-e frică Cocorii sub pin perechi, perechi prin rouă cu ramuri în cioc Pe malul apei broaște și greieri cântând - concert de seară Oile-n strungă - răsună după stână corul mieilor Sperietoarea și omul de zăpadă zâmbind ciorilor Prin fereastra ei muzica lui Enescu poleind seara Sticleții au cuib în cununa de laur a poetului Optimistul scai așteptând coada oii întreaga viață Mânerul spadei altădată lucitor - ars
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
am plecat/Sus în munte la pășune,/Că-i o iarbă de minune./ După ce s-au săturat/Sub un brad m-am așezat/Din fluieraș am doinit/ Până-n sat s-a auzit./ Vitele mă ascultau,/Vițelușii se jucau,/Codru' întreg răsuna/De fluierătura mea./ Când soarele a asfințit/ Spre sat cu ele-am pornit/La casa mea m-am oprit/Și la Domnu-am mulțumit./ Nevasta s-a bucurat/Nepoțeii-am sărutat,/La icoane am privit,/M-am culcat și-am adormit
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
astfel de experiență a trăit și Petru Lascău, care ne oferă ocazia de a medita mai profund asupra puterii Evangheliei răscumpărătoare, realizând portretele celor 12 apostoli, ale acelor „oameni obișnuiți, cu o chemare neobișnuită”, prin care Mântuitorul a făcut să răsune mesajul mântuirii până la marginile lumii. Îmbinând meditația biblică, pe baza textelor din Evanghelii, sub forma unor studii biografice, cu impresiile deosebit de vii rămase în urma călătoriei în Israel, Petru Lascău ne spune cine au fost de fapt, „Apostolii Domnului Isus”. „Apostolii
O CARTE DESPRE CHEMARE SI NASTERE DIN NOU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344434_a_345763]
-
se brodează scenarii lipsite de sens din care probabil că nici măcar judecătorii nu înțelegeau mare lucru. Noua instituție a acuzatorilor publici, preluată după patent sovietic, își făcea din plin datoria, acuzările curgeau vertiginos și în loc de fapte concrete sălile tribunalelor poporului răsunau de acuze precum „vampiri care au supt sângele celor mai buni fii ai poporului”. Astfel ajung în închisoare personalități științifice și economice care erau simpli tehnicieni ce încercaseră într-o perioadă cruntă ca cel de al II-lea Război mondial
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
în lagăr la Cavnic, de Crăciunul din anul 1952, am avut parte de același teatru: alarmă, percheziție, mâncare proastă, izolarea câtorva camarazi. Când am intrat însă în mină, în galeriile întunecate care ne deveniseră prietene, toată mina a început să răsune de colindele pe care le cântam. Mai ales vocile preoților, printre care a lui popa Scai, sau basul extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
se brodează scenarii lipsite de sens din care probabil că nici măcar judecătorii nu înțelegeau mare lucru. Noua instituție a acuzatorilor publici, preluată după patent sovietic, își făcea din plin datoria, acuzările curgeau vertiginos și în loc de fapte concrete sălile tribunalelor poporului răsunau de acuze precum „vampiri care au supt sângele celor mai buni fii ai poporului”. Astfel ajung în închisoare personalități științifice și economice care erau simpli tehnicieni ce încercaseră într-o perioadă cruntă ca cel de al II-lea Război mondial
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
Articolele Autorului Întoarcerea cântecului, firească repetabilă sau în forță, rupând baraje, este o întoarcere dintr-o neplecare, nepărăsire, niciodată, pentru că nu există nicio autoclarificare în această privință, nimeni neștiind unde-i cântecul atunci când nu se aude, și de unde vine, atunci când răsună. Ce interogări și cine poate lămuri unde-i punctul locuibil al cântecului, ca stânca de sub care țâșnesc picăturile fluviului?! S-a întors pe un larg și mirabil estuar al muzicii ușoare românești, „ultimul trubadur”, Alexandru Jula. Nici nu plecase! Cântecele
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
am acuzat. Amândoi sîntem vinovați. Copilul a plătit pentru neglijența noastră. Ce se va întâmpla cu noi? De fapt, mai putem spune că există un,,noi''? Cred că fiecare s-a retras în cochilia lui ... cu gândul și tăcerea care răsună în minte.'' Sufletele noastre sînt zdrențuite de jale. Carmen simțea căldura soarelui pe față.Cu ochii închiși, simțea printre pleoape o lumină difuză. Încerca să descifreze nuanțele luminii, dar era imposibil. Și pentru că ochii începură s-o doară, renunță. Soarele
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
facă rău.Coborând de pe stâncă,Carmen privi în zare.,, Unde-o fi Adrian? Nu l-am văzut de dimineață. Dar... dar, poate face ce vrea! Ce-mi pasă mie. Dar, dacă a pățit ceva?! Hmm, treaba lui.'' Ajunse acasă.Liniștea răsună.Dispăruse în neant vremea când casa răsuna de vocea lui Adrian și de râsetele micuțului Adi.Intră în sufragerie și se așeză pe canapea, o canapea cu țesătura din catifea roșie. Pe masă era albumul cu fotografii de familie. După
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
în zare.,, Unde-o fi Adrian? Nu l-am văzut de dimineață. Dar... dar, poate face ce vrea! Ce-mi pasă mie. Dar, dacă a pățit ceva?! Hmm, treaba lui.'' Ajunse acasă.Liniștea răsună.Dispăruse în neant vremea când casa răsuna de vocea lui Adrian și de râsetele micuțului Adi.Intră în sufragerie și se așeză pe canapea, o canapea cu țesătura din catifea roșie. Pe masă era albumul cu fotografii de familie. După o mică ezitare, Carmen deschise albumul și
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
mititei, știi, pârpăliți bine, și cu freo patru beri-măsura mea-, de vândui curcanu’ cât ai zâce pește...Păi ce crezi!? Ce face și băutura, dom’le!? A fost lăsată și ea cu un rost, m-auz’!? Căpătai o limbariță de răsuna târgu’! De să uita lumea ca la urs la noi... Pe mult, pe puțân, îl măritai...Scăpai de-o grije...Mi-aduc de-aminte decât blogodoreala nevestii... de-acas’, în rest... Să fiți iubiți! La bună vedere! Referință Bibliografică: CU CURCANUL
CU CURCANUL LA TÂRG de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347977_a_349306]
-
18 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului A retrăi într-un vis propria comă pare a fi o naștere-renaștere pentru a infinita oară, o nouă șansă de la Domnul... * De ce m-am întors? Mamă, floare de gând, de ce m-am întors? Îmi răsună mereu în suflet, minte, inimă, toate și tot. Visul se pornește năbădăios. Odihnă sau nu, știu că totul este rupt din cele trăite, nicicând potrivite de mintea mea nărăvașă. O bătaie fină în poarta gândului anunță solia fulgerului. Te ridici
PARANTEZĂ PLINĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347519_a_348848]
-
înaintea lunii în care regăsesc propriul corn, plin de semințe de timp, de gând, de frustări, de bucurii. Mozaicul perfect în care se adună slujitoarele cornului pentru a-i contura recontura forma. Cornul, Doamne, nu-i o paranteză plină care răsună în inima omului nătâng atunci când plânge și uită să râdă în cascadele bucuriei de a fi? 18 ianuarie 2014 Referință Bibliografică: Paranteză plină / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1114, Anul IV, 18 ianuarie 2014. Drepturi de
PARANTEZĂ PLINĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347519_a_348848]
-
armonia muzicală, în cadența cosmică a castanietelor și a picioarelor izbite în ritm de cântec spaniol și splendoare coregrafică. Talentul a răscumpărat-o pe Marina Voica din biroul de calcule și prognoze economice și a redat-o cântecului în care răsună un imn al gloriei iubirii perfecte și netrădate: muzica ușoară. De atunci și până azi, ea și-a păstrat puterile fascinatorii, rămânând într-un univers real, atemporal, al cântecului cel mai fermecător. A cântat și în duet cu o altă
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
și restituția cea mai largă a muzicii acesteia este inspirată, șlefuită și reverberată strălucit de către Marina Voica! Astăzi este o „castelană”, (spune chiar interpreta), într-o frântură de minune a Prahovei, la Breaza! Triește frumos într-o locuință mirifică unde „răsună muzică și cântec!”, așa cum spune, fericită, artista. O înconjoară o grădină cu flori și ecoul odiseei unor ani de cântec, deplin tumultoși, amintirile extazelor, clocotului, luptei la piept cu trecătoarele și neocolitoarele eșecuri, rezistenței, biruinței, succesului, miracolului muzicii fermecătoare, toate
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
artista, „trăiesc la Breaza. Tot aud că se spune că m-am retras și m-am tot retras... Nici vorbă! Continuu să compun, să apar la TV, în spectacole. Nu mă simt nici singură și nici retrasă, iar casa mea răsună de muzică și de cântec! Aș zice că deși mă apropii de sfârșitul vieții, trăiesc în prezent cea mai liniștită și mulțumitoare perioadă a existenței mele. Dar ce va fi mâine, numai Dumnezeu știe...!”. A trăit și trăiește o viață
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
poartă Ta, unde spre Tine mă târaște să strig acum iertarea mea. Sunt pe pamant un trecător un fulg de nea căzut în soare, și-apoi eu mă topesc și zbor când Tu mă strigi la adunare. Al Tau cuvânt răsună-n clopot cu mirul care ne sfințește, si cand coboară că un ropot din cer la toti el ne vorbește. Genuncii simt cum îi cuprinde pământul lăcrimând sub ei, durerea lui încet mă prinde rupând iubirea dragostei. Să nu mă
CARAREA RUGACIUNII de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347598_a_348927]
-
are și reședințe la Yalta, Moscova, Kiev, sau Baden-Baden, se pare că este buhușeancă dinspre tată, din familia veche neaoșă, Rotaru. Dar există la Buhui un spirit metabolizat în insațietatea buzunarului, nu al primatului valorii. Cântecul Sofiei Rotaru, care a răsunat și răsună și azi în toată lumea, nu-i ascultat chiar pe meleagurile strămoșilor ei. Aici, ori tace ce a mai rămas bun din oraș, ori e risipit în uitare sau moarte...! Aici nu mai au vlagă decât acei care calcă
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
reședințe la Yalta, Moscova, Kiev, sau Baden-Baden, se pare că este buhușeancă dinspre tată, din familia veche neaoșă, Rotaru. Dar există la Buhui un spirit metabolizat în insațietatea buzunarului, nu al primatului valorii. Cântecul Sofiei Rotaru, care a răsunat și răsună și azi în toată lumea, nu-i ascultat chiar pe meleagurile strămoșilor ei. Aici, ori tace ce a mai rămas bun din oraș, ori e risipit în uitare sau moarte...! Aici nu mai au vlagă decât acei care calcă strâmb. Sofia
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
o horă în gândurile lor de mătase, despletindu-le cosițele îngemănate în cașmirul de vise sperate. • Fiecare freamăt smerit din amvonul Codrului e ca o partitură de madrigal medieval ce tresaltă sub bagheta înserării în acordul ultimelor străluciri peste care răsună preadulcea lor dorință. • Fiecare mireasmă a Florilor e ca o Dumbravă minunată peste care au înmugurit visările, peste care au înverzit așteptările, peste care au înflorit întâlnirile, peste care s-au legănat dorururile, peste care s-au îmbrățișat chemările, peste
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
Fiecare Liliac se prinde ca o broșă de turcoaz pe umerii de nard ce le poartă destinul ca o predestinare a trăirii lor sublime. • Fiecare Măr înflorit ce cuprinde în ramurile sale surâsul serafic de Sus și zumzetul preahărnicuțelor albine, răsună ca o Romanță de dragoste în piepturile celor care tresaltă și cântă. • Fiecare Tei fastuos urzit din scânteierea Zorilor își scutură cârlionții de aur peste trupurile îmbrățișate ale celor ce-și trăiesc poezia Dorului. • Fiecare Iarbă verde de-acasă își
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
iubească, Mamele prunci frumoși să crească ! Ia mai mănați măi flăcăi, Voi ce-ați mai rămas pe-acasă, Unde pita-i mai gustoasă, Viața e un pic... mai grea, Dar soarele mai frumos Și omul mai drăgăstos. Bate biciul să răsune Peste toate mările Și în toate tările ! Să răsune voia bună, Că suntem azi împreuna ! Dragi boieri de viță aleasă, La cumpăna dintre ani, Vă urez cu inima De belșug să aveti parte, Mult noroc și sănătate , Că-i mai
PLUGUŞORUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347684_a_349013]
-
măi flăcăi, Voi ce-ați mai rămas pe-acasă, Unde pita-i mai gustoasă, Viața e un pic... mai grea, Dar soarele mai frumos Și omul mai drăgăstos. Bate biciul să răsune Peste toate mările Și în toate tările ! Să răsune voia bună, Că suntem azi împreuna ! Dragi boieri de viță aleasă, La cumpăna dintre ani, Vă urez cu inima De belșug să aveti parte, Mult noroc și sănătate , Că-i mai buna decăt toate! Candela s’o aveți aprinsă Cu
PLUGUŞORUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347684_a_349013]
-
poarta Ta, unde spre Tine mă târăște să strig acum iertarea mea. Sunt pe pământ un trecător un fulg de nea căzut în soare, și-apoi eu mă topesc și zbor când Tu mă strigi la adunare. Al Tău cuvânt răsună-n clopot cu mirul care ne sfințește, și când coboară ca un ropot din cer la toți el ne vorbește. Genuncii simt cum îi cuprinde pământul lăcrimând sub ei, durerea lui încet mă ... Citește mai mult Cu mâinile împreunatemuscand din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]