4,052 matches
-
este foarte scurtă, la aceasta contribuind ducerea brațelor în lateral, imitând zborul. În luxația congenitală unilaterală sau în paralizia fesierului mijlociu, mersul este legănat, cu înclinarea accentuată spre partea sănătoasă (semnul Trendelenburg). În luxația congenitală bilaterală mersul este ca „de rață”, cu bascularea bilaterală a bazinului la fiecare pas și cu o lordozare accentuată. În paralizia mușchilor șoldului, deplasarea se efectuează prin proiectarea înainte a bazinului, datorită acțiunii mușchilor oblici abdominali. Cel mai adesea necesită sprijin bilateral în cârje. Mersul în
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
la discuția de fond și formulăm o primă axiomă fundamentală: indiferent de meniul la care te gândești, unul de începătoare (alcătuit din pâine și apă*) sau unul profi (care cuprinde - aleg la întâmplare câteva preparate -, să zicem, ciorbă de burtă, rață cu portocale și tort de fructe de pădure glasate cu toping de caramel și garnitură de înghețată de casă), primul lucru pe care trebuie să-l faci este să-ți procuri ingredientele. În cazul începătoarelor, e nevoie măcar de o
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
putință ceva nou?” ; la fel și Emil Cioran dar și Mihail Sebastian care era evreu. In schimb Nae Ionescu l-a avut dușman pe George Călinescu, care era contrariat de replica profesorului: „ Numai omul are posibilitatea să- și rateze viața. Rața, orice ar face, rămâne tot rață”. Filozoful Petre Țuțea, și el discipol al lui Nae Ionescu, a cochetat și el cu doctrina legionară. Născut într-o familie de preoți din Muscel și absolvent al Facultății de Drept la Universitatea din
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Emil Cioran dar și Mihail Sebastian care era evreu. In schimb Nae Ionescu l-a avut dușman pe George Călinescu, care era contrariat de replica profesorului: „ Numai omul are posibilitatea să- și rateze viața. Rața, orice ar face, rămâne tot rață”. Filozoful Petre Țuțea, și el discipol al lui Nae Ionescu, a cochetat și el cu doctrina legionară. Născut într-o familie de preoți din Muscel și absolvent al Facultății de Drept la Universitatea din Cluj și apoi al Universității Humboldt
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
bob și mazăre în cîmp, nu se pune traista cu semințe pe hat, ci pe ară tură moale, crezîndu-se că apoi aceste bucate se vor fierbe foarte curînd și se vor face moi. Boboc Să nu dai afară bobocii de rață sau de gîscă decît peste trei zile și să-i stropești cu chinovar*, că ți-i deoache lumea. Bocet Femeia care bocește bine are, saraca, tot de morți parte. Bogăție Nici un bogat nu-i pe lumea cealaltă în rai, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că de vei vorbi vor plesni. Dacă cumpără sau vinde cineva ouă și le ia într-o basma, apoi nu e bine a lega basmaua, căci la din contra, din acele ouă nu vor ieși pui. Cînd pui ouă de rață noaptea, rațele cînd vor fi mari se ouă în poiată*; de le pui ziua, se ouă pe-afară. Cînd găinile fac ouă mici, părăsite, e semn de sărăcie și se zice că diavolul a călcat găinile. Ouăle părăsite nu este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei vorbi vor plesni. Dacă cumpără sau vinde cineva ouă și le ia într-o basma, apoi nu e bine a lega basmaua, căci la din contra, din acele ouă nu vor ieși pui. Cînd pui ouă de rață noaptea, rațele cînd vor fi mari se ouă în poiată*; de le pui ziua, se ouă pe-afară. Cînd găinile fac ouă mici, părăsite, e semn de sărăcie și se zice că diavolul a călcat găinile. Ouăle părăsite nu este bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai o părăsitură, s-o zvîrli peste casă, să tragi sama unde a picat și să cauți ce va ieși din părăsitură cînd a căzut; de-a fi șerpe, atunci mori, iar de-a fi ieșit pui de gă ină, rață sau alt pui de pasere - după felul oului -, atunci te îmbogățești. Pecingine Miercurea și vinerea să nu iei ouăle din cuibar, că faci picingine pe obraz. Să nu mănînci din ceea ce au ciugulit găinile, căci faci picingine pe obraz. Picinginile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
capătul cellalt al pînzei, ajung la două palme de ițe, pînza se taie; se pun băieții cu pîntecele pe sulul de dinapoi și femeia începe să taie pe dinaintea ițelor, zicînd: „Nu tai pînză, dar tai rastul* copiilor“ de trei ori. Rață Cînd cloșca scoate vreun pui sau boboc de rață cu două ca pete sau cu patru picioare e rău de moarte. Rață să nu dai de pomană, căci nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ițe, pînza se taie; se pun băieții cu pîntecele pe sulul de dinapoi și femeia începe să taie pe dinaintea ițelor, zicînd: „Nu tai pînză, dar tai rastul* copiilor“ de trei ori. Rață Cînd cloșca scoate vreun pui sau boboc de rață cu două ca pete sau cu patru picioare e rău de moarte. Rață să nu dai de pomană, căci nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de rață nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și femeia începe să taie pe dinaintea ițelor, zicînd: „Nu tai pînză, dar tai rastul* copiilor“ de trei ori. Rață Cînd cloșca scoate vreun pui sau boboc de rață cu două ca pete sau cu patru picioare e rău de moarte. Rață să nu dai de pomană, căci nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de rață nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dar tai rastul* copiilor“ de trei ori. Rață Cînd cloșca scoate vreun pui sau boboc de rață cu două ca pete sau cu patru picioare e rău de moarte. Rață să nu dai de pomană, căci nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de rață nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te spurcă bobocii de rață ori de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de rață cu două ca pete sau cu patru picioare e rău de moarte. Rață să nu dai de pomană, căci nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de rață nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te spurcă bobocii de rață ori de gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e bun pentru atacați. Limba
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu dai de pomană, căci nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de rață nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te spurcă bobocii de rață ori de gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e bun pentru atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de rață nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te spurcă bobocii de rață ori de gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e bun pentru atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu le mai fură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e bun pentru atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu le mai fură. Bobocilor de rață li se leagă fir roșu la gît, ca să nu se deoache. (Gh.F.C.) Răchită în proorul* Sf. Gheorghe, se pun ramuri de răchită pe fereastră și la poartă, ca să se împrourească* sosirea primăverii. înspre ziua de Sf. Gheorghe, se pune în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul nou-născut trebuie să fie nouă, pentru că precum sună oala cea nouă, așa și copilul să aibă voce curată, pătrunzătoare și plăcută. Copiilor le place să se joace în apă, căci cînd se nasc moașele în scăldătoare pun ouă de rață. în ziua de Sf. Toader copiii se scaldă, și în scăldătoare se pun pietricele și flori de fîn, ca să fie sănătoși ca piatra și drăgostoși ca florile. Cînd se împrimăvărează, să nu te scalzi la rîu pînă nu vei gusta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
negure în sus. Cînd e ceață mare pe păduri. Cînd arde fundul ceaunului, va vremui. Se crede că dacă sare mîța prin casă va urma vreme rea. Cînd ciocîrlanul se izbește în fereastră, va fi vreme rea. Cînd se scaldă rațele pe uscat. Dacă rațele, scăldîndu-se în vreo baltă, aleargă sau se cufundă, apoi se crede că va urma o vreme rea. Cînd umblă muște pe lîngă foc, mai ales țoabe*. Dacă îl mănîncă pe cineva spatele, se crede că va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e ceață mare pe păduri. Cînd arde fundul ceaunului, va vremui. Se crede că dacă sare mîța prin casă va urma vreme rea. Cînd ciocîrlanul se izbește în fereastră, va fi vreme rea. Cînd se scaldă rațele pe uscat. Dacă rațele, scăldîndu-se în vreo baltă, aleargă sau se cufundă, apoi se crede că va urma o vreme rea. Cînd umblă muște pe lîngă foc, mai ales țoabe*. Dacă îl mănîncă pe cineva spatele, se crede că va urma vreme rea. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd se strîng multe cioare la un loc și croncănesc. Cînd cîntă cocoșii ziua. Cînd se scaldă vrăbiile în colb. Cînd cîntă vrăbiile toamna. Cînd mîțele se ling pe cap. Cînd albinele joacă în aer. Cînd te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă huhurezii. Cînd cîntă cucul sara. Cînd cîntă mult hulubii. Cînd cîntă pițigoii strînși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîntă cocoșii ziua. Cînd se scaldă vrăbiile în colb. Cînd cîntă vrăbiile toamna. Cînd mîțele se ling pe cap. Cînd albinele joacă în aer. Cînd te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă huhurezii. Cînd cîntă cucul sara. Cînd cîntă mult hulubii. Cînd cîntă pițigoii strînși la un loc. Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul bob - sămînță de păstăioasă bobotă - flacără mare bobotină - boboc de rață boghet - gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan - bolovan boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face morală concubinului, atrăgîndu-i atenția că vrea și ea o duminică liniștită, fără beții și scandaluri, ca-n familiile normale. Îl forțează pe histrion să promită că, măcar duminica, nu va bea. Și-l trimite la piață, să cumpere o rață, că vroia să gătească rață pe varză. Spăsit, Nuni promite. Și mai promite că-ntr-o oră e acasă, cu rața sub braț. Se prevestea o duminică atipică, pentru conflictu alizantul comedian. N-a fost să fie... Chestia cu rața
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
că vrea și ea o duminică liniștită, fără beții și scandaluri, ca-n familiile normale. Îl forțează pe histrion să promită că, măcar duminica, nu va bea. Și-l trimite la piață, să cumpere o rață, că vroia să gătească rață pe varză. Spăsit, Nuni promite. Și mai promite că-ntr-o oră e acasă, cu rața sub braț. Se prevestea o duminică atipică, pentru conflictu alizantul comedian. N-a fost să fie... Chestia cu rața a mers ușor. După aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
forțează pe histrion să promită că, măcar duminica, nu va bea. Și-l trimite la piață, să cumpere o rață, că vroia să gătească rață pe varză. Spăsit, Nuni promite. Și mai promite că-ntr-o oră e acasă, cu rața sub braț. Se prevestea o duminică atipică, pentru conflictu alizantul comedian. N-a fost să fie... Chestia cu rața a mers ușor. După aceea începe burlescul... Căci bietul Nuni trece pe lîngă barul poreclit Acvariu, unde se aduna actorimea între
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]