2,123 matches
-
Eu nu cred că e ceva în dosare, ca să fiu sinceră, nicio informație de valoare. V.A. : De ce ? Doar au fost chemați foarte mulți oameni să dea declarații. A.M.P. : Și ce dacă ? Lumea, dacă-i chemată să dea decla‑ rații, zice adevărul ? Eu am văzut multe încercări de a publica dosare ale mineriadei, că doar am condus un ziar de investigații, Expresul, câțiva ani. N-am văzut niciodată ceva foarte-foarte clar. Iar Monica Macovei a făcut efor‑ turi ca să încurajeze
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dialog cu el și veți citi numai conferința pe care a ținut-o în 1983 la Blaj foștilor lui colegi de liceu, o conferință despre spiritul Blajului, veți aprecia nu doar arhitectura discursului, ci veți întâlni felul propriu al gene‑ rației sale de a iubi neamul românesc. Patriotismul dom‑ nului Coposu ar reverbera aici, în casa lui Nicolae Iorga, ca într-o cutie de rezonanță. Scuzați-mi excesul evocator, dar măcar să avem un reper de comparație cu hahalerele care se bat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
întrepătrunderi (el spunea că scrie un jurnal, numai că de fapt relatarea era din altă epocă), era suspectat de nebunie. În partea a doua a romanului era un interogatoriu psihiatric extra‑ ordinar de strâns, în care trei doctori încercau să rațio‑ nalizeze altruismul personajului - nici azi nu avem o bună explicație medicală a altruismului - și în acest pro‑ ces îi grăbeau moartea. Culmea ironiei e că în 2012 am primit prin e-mail o lucrare nesolicitată de la un psiho‑ log german care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cer foarte mult, pentru că, în fond, ei plătesc școala asta și părerea mea este că acest lucru face diferența valorică. Eu am ținut seminare și la Universitatea Liberă, și la Stanford, și la Oxford și am deci repere de compa‑ rație. Școala privată are marele avantaj că toată lumea o prețuiește. Studentul vine la ore pentru că sunt banii lui sau ai părinților lui. El vine la școala aia nu numai pen‑ tru că are nevoie de diplomă, are nevoie să învețe. În
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și mai precare prin descoperirea, adică, a anticorpilor, a razelor X, ultrascurte și ultraviolete, a radiumu lui, a anti bio ticelor, penicilina și streptomicina, a neosalvarsanului, a sulfamidelor, a vitaminelor și a hormonilor, cu funcțiunile misterioase ale secrețiilor glandulare; gene rația noastră, cât și cea de sub ochii noștri au cunoscut și vor avea să mai cunoas că Încă pe ultimii oameni ciupiți de văr sat, pe ultimii holerici, difterici, tuberculoși, canceroși, pneu monici, sifilitici și blenoragici, ca și pe ultimii deficienți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care mă gândesc și azi cu plăcere, iar pe unii Îi iubesc, nu fiindcă toți ar avea azi aceeași strălucire sau valoare, dar fiindcă i-am citit În tinerețe. Iar Mercure de France, această revue des deux mondes a gene rației noastre de acum o jumătate de secol, adăpostul ulti melor ecouri ale mișcării simboliste, era bucuria și desfăta rea noas tră bilunară, mai cu seamă pentru a sa „Revue de la Quinzaine“, atât de bogat informată cu mișcarea ideilor În toate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noastră dragă pentru cronicarii și clasicii noștri, ca și pentru clasicii străini cărora le memorizam papagalicește anul și locul nașterii și al morții, lista operelor, cum și câteva „caracterizări“ stereotipe [aflate] prin toate manualele noastre și uzate de toate gene rațiile succesive de școlari. [...] Blestemată școala noastră cu profesorii ei! Fuga de școală, de dascălii și de Învățământul ei, era co mună mai tuturor celor mușcați la tinerețe de șarpele scrisului. Fenomenul s-ar explica fie prin acel orgoliu nativ și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și de primar al Capitalei, când m-a și Întâlnit odată și [m-a] luat cu el În mașină ca să-mi arate, În casa de odinioară, cu soția amazoană codoș lâtă la dușmani de un soț reformator al viitoarelor gene rații, să-mi arate pe băieții lui, acum mărișori și educați de un profesor-preot În spiritul dreptei ortodoxii; să-mi arate apoi biserica măreață de pe Colentina, cu cinci turle, ridicată din râvna lui aposto licească și cu gologanii precupeților din Obor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fost introduse. În ediția din 1975, când actorii marii iubiri dispăruseră de pe scena vieții, redarea integrală a scrisorilor trebuia făcută. Faptul regretabil este că și din jurnalul Corei Irineu numele lui Constantin Beldie a fost expurgat cu aceeași tenacitate, ope rație care astăzi nu-și mai găsește justificarea. Ce-ai avut cu Beldie, domnule Petre Pascu? La 11 februarie 1924 dimineața, Cora Irineu se sinucide, cu un glonț de revolver, la vârsta de 34 de ani. Chiar În acea zi apă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Voiculescu - contribuții buzoiene”, Biblioteca județeană „V. Voiculescu - Buzău”, Buzău, 1993). Tot Radu relatează că tatăl său nu putea să meargă, frigul, umezeala, lipsa de lumină, hrana proastă și insuficientă, 50 de grame de pâine și 250 de grame turtoi rece, rația zilnică, ca și vârsta destul de înaintată, suferința fizică și morală îl copleșiseră. Ajutat de niște ceferiști binevoitori, l-au așezat jos, rezemat de zidul gării, iar la sosirea trenului alți oameni l-au urcat, l-au băgat în prima cabină
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
pedeapsă: băgat la carceră timp de 15 zile și 15 nopți fără întrerupere, într-o carceră de 40 pe 40 cm, unde abia de intrai fără haine, regimul era și de înfometare, adică în prima săptămână primeai un sfert de rație de mâncare, în a doua - jumătate de rație; lanțurile la picioare erau de 15 kg greutate; eram și cu cătușe la mână. La wc puteai merge numai însoțit de șeful grupei; nu aveai voie să privești în altă parte, dacă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și 15 nopți fără întrerupere, într-o carceră de 40 pe 40 cm, unde abia de intrai fără haine, regimul era și de înfometare, adică în prima săptămână primeai un sfert de rație de mâncare, în a doua - jumătate de rație; lanțurile la picioare erau de 15 kg greutate; eram și cu cătușe la mână. La wc puteai merge numai însoțit de șeful grupei; nu aveai voie să privești în altă parte, dacă încălcai această dispozițiune erai imediat apostrofat: „Unde te
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
poate descrie în câteva cuvinte. Ca oricare deținut trebuia să facă mici servicii în celulă. Nu erau pentru vârsta lui. Săreau cei mai tineri în ajutorul lui, la măturat, de dus tineta afară etc. Părintele Anton Bișoc, drept recunoștință, împărțea rația de hrană cu ei și așa foarte slabă, insuficientă. Nu rare ori se lipsea de toată rația din motive spirituale. La patul lui care era la parter - paturile fiind etajate - într-un colț al celulei, mereu se perindau deținuți pentru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
pentru vârsta lui. Săreau cei mai tineri în ajutorul lui, la măturat, de dus tineta afară etc. Părintele Anton Bișoc, drept recunoștință, împărțea rația de hrană cu ei și așa foarte slabă, insuficientă. Nu rare ori se lipsea de toată rația din motive spirituale. La patul lui care era la parter - paturile fiind etajate - într-un colț al celulei, mereu se perindau deținuți pentru discuții pe motive religioase. Cel mai mult îi plăcea să rămână singur, în rugăciuni și meditații. În
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
pedepsiți, dar a meritat pentru că sufletește eram plini de spiritul Învierii”. Îmi povestește apoi de cum s-a desfășurat greva foamei ce au declanșat-o în anul 1954 ca urmare a regimului de înfometare la care erau supuși. „...Mâncarea era mizerabilă. Rația legală era de 5500 calorii, dar nu primeam decât 1500-2000, diferența mergea la batalionul de Securitate care ne păzea. Colonia avea cca. 400 deținuți, înconjurată cu gard de scânduri de 4-5 m. înălțime și sârmă ghimpată la partea superioară. Nu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a început să se agite căci nu se mai scotea minereu. Ne-a scos pe toți în careu și ne-a cerut să intrăm în mină deoarece a luat măsuri ca de a doua zi să se respecte cu strictețe rația prevăzută prin regulament și chiar s-a ținut de cuvânt!”. Mărturia cea mai prețioasă despre pr. Gheorghe ne-a rămas de la scriitorul Ioan Ioanid, în cartea sa „Închisoarea noastră cea de toate zilele”, vol. II pag. 231, din care redau
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
foarte Îndemânatic, Giancarlo Spada, la curtea imperială, să iscodească și să afle amănunte. În cazanul de acolo fierbe ceva, cu sau fără ști rea Împăratului... De Îndată ce se vor cu noaște amănunte, veți fi Înștiințați. Oricum, e vorba de o conspi rație mare, plă nuită cu grijă. Trădătorii nu se grăbesc și-și gândesc cu luare-aminte fiecare pas. De abia când totul va fi bine pre gătit, vor lovi iute ca fulgerul. și vă roagă să vă păziți de tâ nărul Friederich
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pentru evreii Ițcu croitoru, Stetner hană, Ciubotaru zeilic care să le permită să cumpere alimentele necesare pentru cele trei cantine unde sunt hrăniți 500 de persoane nevoiașe evacuate din Săveni, Darabani, Mihăileni, Rădăuți. Evreii au suportat un preț dublu pentru rația de pâine. Dar, la 9 noiembrie 1943, prefectura județului face cunoscut primarului că, în conformitate cu ordinul nr.92003/1943, al subsecretariatului de stat al aprovizionării, „în urma convenției încheiate între Centrala evreilor și sus-numitul departament, „evreii nu vor mai plăti 10 lei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pâine. Dar, la 9 noiembrie 1943, prefectura județului face cunoscut primarului că, în conformitate cu ordinul nr.92003/1943, al subsecretariatului de stat al aprovizionării, „în urma convenției încheiate între Centrala evreilor și sus-numitul departament, „evreii nu vor mai plăti 10 lei pentru rația de pâine, urmând ca pâinea pentru evrei să fie în aceleași condițiuni ca și pentru restul populației”. Se solicita comunicarea sumelor neplătite până la data de 9 noiembrie 1943, de către comunitatea locală. Însă, președintele Oficiului județean Dorohoi, dr.Idel Idelsohn, trimite
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pâinea pentru evrei să fie în aceleași condițiuni ca și pentru restul populației”. Se solicita comunicarea sumelor neplătite până la data de 9 noiembrie 1943, de către comunitatea locală. Însă, președintele Oficiului județean Dorohoi, dr.Idel Idelsohn, trimite prefecturii Comptul taxelor pentru rațiile de pâine consumate de populația evreiască din Dorohoi, între 27 septembrie și 9 noiembrie 1943, numărul rațiilor: 600; 42 de zile, total rații 25200, total lei 252000. O parte a populației evreiești din Dorohoi a fost afectată și de restricțiile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
neplătite până la data de 9 noiembrie 1943, de către comunitatea locală. Însă, președintele Oficiului județean Dorohoi, dr.Idel Idelsohn, trimite prefecturii Comptul taxelor pentru rațiile de pâine consumate de populația evreiască din Dorohoi, între 27 septembrie și 9 noiembrie 1943, numărul rațiilor: 600; 42 de zile, total rații 25200, total lei 252000. O parte a populației evreiești din Dorohoi a fost afectată și de restricțiile privind deplasarea în alte localități. Evreii au adresat autorităților cereri pentru a obține permise de călătorie, fiind
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1943, de către comunitatea locală. Însă, președintele Oficiului județean Dorohoi, dr.Idel Idelsohn, trimite prefecturii Comptul taxelor pentru rațiile de pâine consumate de populația evreiască din Dorohoi, între 27 septembrie și 9 noiembrie 1943, numărul rațiilor: 600; 42 de zile, total rații 25200, total lei 252000. O parte a populației evreiești din Dorohoi a fost afectată și de restricțiile privind deplasarea în alte localități. Evreii au adresat autorităților cereri pentru a obține permise de călătorie, fiind invocate diverse motive: schimbarea domiciliului, motive
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
bază, pe care trebuie s-o știe orice ageamiu, este cea cu ținutul respirației. Problema era însă ce te faci atunci cînd sărutul durează mai mult ; și apoi, cum te poți concentra în același timp să-ți ții 136 respi rația și să mai faci și ce mai trebuie făcut ? Oricum, după ce am aflat asta, am început să fac exerciții serioase de ținut respirația, cu ochii pe ceas. și am făcut ceva progrese. Dar hotărîtoare pentru inițierea mea în această taină
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
spun ție, scumpa mea: Mama nu iestem? ... 77/1948 Vineri, 17 septembrie [1948] Scumpa, scumpa mea heimatlos (apatridă), iată, după lege, nu mai ești cetățean român: e ca și cum am avea două patrii, două religii, două inimi, două mentalități, două aspi rații diferite, noi două, draga mea, care toată viața am avut două inimi într-una singură, o viață comună, viața, pe de-a-ntregul a noastră. Simt că-mi vine să plâng în hohote, dar mă stăpânesc de rușine și din demnitate
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
când în când câtă vreme? câte o amintire. Când bate 12 în turnul cu cei doi soldați romani care bat cu ștangă de fier în clopotul cel mare orele, hulubii cetății se adună în piață ca să-și primească de la administrație rația zilnică de grăunțe. Unii vin la cunoscuți ca să ciugulească din palmă. Ce vor fi spunând guguștiucii (porumbei sălbatici) cu gângăvirile lor monotone? La Split, palatul lui Dioclețian cetate enormă, astăzi lamentabil degradată. Poporul de rând și-a făcut salaș în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]