2,944 matches
-
este veridică: intelectualul este o fire rebelă, chiar instabilă, ce găsește ușor „nod În papură”. Se Întâmplă apoi ca o serie de exponenți ai „intelighenției” să alunece Într-un soi de orgoliu nemăsurat, de autosuficiență spirituală, mărginindu-se la o raționalitatea proprie pe care și-o fac normă, măsurând totul prin prisma „spiritului” lor „exemplar”, generat tautologic. Intelectualii sunt niște adepți ai liniei „carteziene” În cultură, urmărind cu Îndârjire categorii clar definibile, cum ar fi Adevărul, Certitudinea, Cunoscutul, Concretul etc. Or
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
confirm gândul, bolborosind ceva despre posibile perspective În care nici eu nu credeam. Și-apoi completează, lăsându-mă cu gura căscată: Dacă ăștia vor continua tot așa, cu necesitate noi vom exploda... Hopa! Îmi zic, asta-i o figură a raționalității, modus ponendo-ponens Îi spune, eu am Învățat-o În anul trei de facultate la logică, el când a deprins-o? Și-apoi reflectez nu fără teamă la ideea pe care tocmai a zămislit-o. Oare cum vom exploda, dacă ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Eugenie și modernizare În România interbelică Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul dea destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
mondial 298 Elemente de continuitate, după al doilea război mondial 300 Impactul ideilor eugeniste după 1989 306 Note 309 Bibliografie 347 Index 368 Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
politicii, visând la o tehnocrație luminată, ce gândește „monist” În locul indivizilor și spre binele lor. Comunismul a avut propriul reducționism: partidul, „factorul conștient al societății noastre”, extindea rolul politicului În formă totalitară ca substitut de morală și știință. Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsătc "Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune \: ingrediente lipsă" Maria Bucur trăiește Între două lumi. Pe de o parte, ea poartă cu sine lumea românească din care a plecat la 17 ani, la jumătatea anilor ’80
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
monist” În locul indivizilor și spre binele lor. Comunismul a avut propriul reducționism: partidul, „factorul conștient al societății noastre”, extindea rolul politicului În formă totalitară ca substitut de morală și știință. Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsătc "Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune \: ingrediente lipsă" Maria Bucur trăiește Între două lumi. Pe de o parte, ea poartă cu sine lumea românească din care a plecat la 17 ani, la jumătatea anilor ’80, când totalitarismul În forma comunismului naționalist ne intra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
avem un handicap? Dacă admitem că este o pură Întâmplare și că nu are legătură cu ce vrem sau ce facem, de ce căutăm superiorități intelectuale și morale În faptul nașterii noastre, și nu În faptele vieții noastre? Fără respect pentru raționalitatea oricui și fără empatie, modernitatea democratică este o vorbă calpă. Eugeniștii fac parte din categoria mai vastă a „intelighenției” românești care, o spun cu amărăciune, nu și-a pus și nu Își pune problema În acest chip, chiar dacă unii dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
față de astfel de idei care sprijineau interesele lor pentru statul etnocratic. Dar dezvoltă și argumentele și dovezile care atestă faptul că eugeniștii autoasumați nu au făcut parte din mișcarea legionară, fiind interesați de ceea ce ei considerau că este obiectivitate științifică, raționalitate, modernitate, toate aplicate unei comunități politice lipsite de „rădăcini adânci În liberalism sau cultură civică democratică” (M.B.). Deontologic, situația eugeniștilor reformiști nu este nici pe departe atât de rea ca aceea a legionarilor. Consecințialist Însă, „rezultatul unui astfel de proces
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
a-și depăși limitele materiale 34. Teoria sa despre modul În care se produc schimbările În istorie se plasa fidel În tradiția Încă puternică a școlii de gândire pozitiviste, ce punea accentul pe posibilitățile nelimitate de realizare a progresului În virtutea raționalității și abilității omului de a Învinge limitările mediului Înconjurător. Încrederea În progres Împărtășită de intelectuali și politicieni se afirmase În unele cazuri și mai puternic o dată cu sfârșitul primului război mondial. Chiar dacă trupele române suferiseră pierderi majore În timpul războiului și Întreaga
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
educației și a folosirii măsurilor voluntare, mai degrabă decât coercitive, ca instrumente de realizare a Îmbunătățirilor eugenice. Ideologia eugenistă a noului stat se disocia de alte Încercări de a oferi o perspectivă coerentă asupra modernizării României prin faptul că susținea raționalitatea și științificitatea argumentelor formulate, În sprijinul cărora se pretindeau a fi aduse dovezi irefutabile. Alternativa eugenistă propunea, astfel, o modalitate de a gândi politicul neobișnuită În peisajul românesc, În care limbajul științei nu fusese Încă asumat nici măcar la nivelul curentelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
studii de caz și formulând ulterior diagnoze bazate pe observațiile sale, precum și recomandări cu privire la tratamentele cele mai potrivite pentru „afecțiunea” descoperită. Moldovan oferea astfel audienței sale educate o soluție atractivă pentru frustrările pe care aceștia le experimentau, deoarece Îmbrăca hainele raționalității și ale detașării față de „politicianismul” partizan caracteristic majorității celorlaltor ideologii. Mai mult, lucrările lui Moldovan sunt infuzate de moralitatea clasei de mijloc În ceea ce privește familia și de o doctrină a separării dintre sfera publică și cea privată. Argumentarea de acest tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
dar rămânea o componentă pe care lucrarea nu o explicita, În contrast cu ideologia antisemită agresivă a lui A.C. Cuza sau a partidelor lui Corneliu Zelea Codreanu. Obscurizarea acestei dimensiuni i-a permis lui Moldovan să dea ideilor sale o aparență de raționalitate și moderație În comparație cu cele ale dreptei extreme, În ciuda, așa cum am arătat, a implicațiilor radicale ale propunerilor sale. Mai mult, noul stat nu urma să le acorde aceleași privilegii tuturor românilor, pentru că accesul la o poziție guvernamentală ce oferea siguranță materială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ansamblul său, astfel încât să evidențiem legătura dintre cunoaștere și echilibru? Considerăm că, în fapt, cunoașterea este în echilibru, atunci când ea are utilitate pentru societate, când reușeșete să răspundă inovativ la întrebări vechi sau când găsește soluții neidentificate până la acel moment. Raționalitatea este esențială atunci când vorbim despre relevanța cunoștințelor. Este necesar ca fiecare individ să cunoască limitele cunoașterii sale. Amintim aici discursul ocazionat de primirea Premiului Nobel în anul 1974 de către F.A. Hayek, intitulat sugestiv "The pretence of knowledge" și concluzia economistului
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
e aplicabil în majoritatea țărilor care cunosc sărăcia extremă. E greu să alcătuiești clasificări rigide, întrucât legitimitatea unui regim nu este bazată pe un singur tip de autoritate. Democrația americană nu este întemeiată doar pe caracterul sacru al Constituției. Câtă raționalitate și câtă tradiție există în democrația indiană de azi, care a păstrat sistemul de caste? Max Weber a admis ideea unei legitimități mixte. Tipurile ideale pe care le-a construit nu sunt antagoniste decât în teorie. Până și împărații chinezi
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
de teorie de bază, despre care vorbește J. Habermas ca monde veçu (lume, experiență trăită). Gîndirea economică zăbovește asupra unora din dificultățile cu care se confruntă civilizația noastră, "o civilizație care așa cum spunea K. R. Popper năzuiește spre umanism și raționalitate, spre egalitate și libertate, o civilizație ce se află încă (...) la vîrsta copilăriei și care continuă să crească în ciuda faptului că a fost de atîtea ori trădată de atîția lideri intelectuali ai omenirii"5. Pentru a regîndi economia este necesar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
subtile (mai mult sau mai puțin spontane) se pun în operă, dezechilibrele trăiesc, evoluează, se deplasează, ajustările intervin în condiții care hrănesc analiza structurală și analiza sistemică. Pe de altă parte, deciziile individuale, chiar raționale, pot conduce la dezechilibre globale, raționalitatea fiind ea însăși relativă. Este evident faptul că nu există canon fix, anistoric, care să definească realitatea în sine (Kuhn, Feyerabend, Foucault), dar nu putem accepta pentru aceasta ideea relativității absolute în care totul vine să se dizolve; la limită
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
un relativ el se absolutizează. Relativitatea relativității este absolutul, care nu poate fi, din fericire decît apanajul divinității ... De aceeași manieră, dacă este legitim să nu aplicăm la toate nivelurile de analiză aceeași logică, nu o putem nici încredința unei raționalități pur formale, care nu ar avea altă lege decît pe aceea a coerenței gîndirii. Raționalitatea așa cum a conceput-o Descartes este și ea o proiecție a rațiunii divine. Între logica abstractă, fără corespondent în fenomenele naturale și culturale și o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
decît apanajul divinității ... De aceeași manieră, dacă este legitim să nu aplicăm la toate nivelurile de analiză aceeași logică, nu o putem nici încredința unei raționalități pur formale, care nu ar avea altă lege decît pe aceea a coerenței gîndirii. Raționalitatea așa cum a conceput-o Descartes este și ea o proiecție a rațiunii divine. Între logica abstractă, fără corespondent în fenomenele naturale și culturale și o logică informală, bazată pe o experiență care face legătura între spirit și lucruri, trebuie aleasă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
adevăr, uneori pare că economia a fost propulsată pe principiul simetriei, care cere ca fiecare nouă teorie să fie totdeauna exact reversul celei vechi"2. Se remarcă faptul că întreaga concepție a lui Kuhn nu constituie numai un atac contra raționalității în dezvoltarea cunoașterii; ea este, de asemenea, dirijată împotriva realismului științific. Căci, dacă schimbarea de paradigmă antrenează o schimbare a viziunii noastre despre lume, nu există numaidecît un progres spre adevăr, un drum spre o imagine adevărată a lumii, căci
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
avantajului, profitului etc.) sub constrîngere. Deja pentru Robbins, ca și pentru Alfred Marshall, urmărirea rațională a maximizării cîștigurilor devine un scop în sine, o normă de comportament. Pentru Marshall, economia depinde de o evaluare ultimă de unde ia naștere afirmația că raționalitatea și capacitatea de a alege în cunoștință de cauză sînt dezirabile. Dacă iraționalul, abandonul în favoarea forțelor oarbe ale stimulilor exteriori și, de fiecare dată, a impulsurilor necoordonate sînt bunuri de preferat tuturor celorlalte, atunci este adevărat că rațiunea de a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
pot regăsi atît concepția clasică (producție, repartiție și consum al bogățiilor), cît și concepția abstractă, care privilegiază un comportament sau principiu al non-risipei. 2.5. PRINCIPIUL GENERAL AL ACȚIUNII RAȚIONALE În privința acestui principiu există două abordări. 1) Prima consideră principiul raționalității un dat invariabil al naturii umane, o realitate cotidiană și banală, constatată prin experiență. Aceasta trimite la o presupoziție, la un apriorism nonistoric sau transistoric. Economiștii clasici, utilizînd această abordare, au produs remarcabila doctrină liberală. Începînd cu F. Quesnay și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
întîlnesc aici concepte precum cel de "mînă invizibilă" și de "ordine naturală". Această mînă invizibilă a jocului intereselor private este cea care ghidează sistemul capitalist, conceput ca realizare a ordinii naturale a societății. Astfel, plecînd de la presupunerea unui principiu de raționalitate imanentă naturii umane, se ajunge foarte curînd la deducția logică a unui sistem economic particular, economia de piață capitalistă, prezentată drept sistemul economic ideal. Sînt lămuritoare cuvintele lui Adam Smith: "Îndepărtîndu-se în întregime toate aceste sisteme fie de preferințe, fie
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
industriei particularilor și de a o dirija spre întrebuințările cele mai adecvate interesului general al societății"7. În pofida preocupării pentru obiectivitate și a refuzului său de a face judecăți de valoare, concepția abstractă a economiei fondate pe principiul general al raționalității, înțeles ca "postulat al naturii umane", reprezintă un demers ideologic ce conduce la apărarea unui sistem economic particular. A doua manieră de a introduce principiul raționalității în sistemul economic constă în conceperea acestui principiu ca produs al istoriei. În acest
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
a face judecăți de valoare, concepția abstractă a economiei fondate pe principiul general al raționalității, înțeles ca "postulat al naturii umane", reprezintă un demers ideologic ce conduce la apărarea unui sistem economic particular. A doua manieră de a introduce principiul raționalității în sistemul economic constă în conceperea acestui principiu ca produs al istoriei. În acest sens, ne putem referi la interpretarea foarte des citată a lui Oskar Lange, potrivit căruia "în întreprinderea capitalistă, pentru prima dată în istoria dezvoltării activității economice
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
mare diversitate de țeluri ale activității economice, cuantificate în grade diferite și incomensurabile între ele: nu există mai multă comensurabilitate. În aceste condiții, activitatea urmează cutuma și tradiția, realizează scopurile tradiționale, stabilite cu ajutorul mijloacelor tradiționale"8. În alți termeni, principiul raționalității emerge și se impune la un moment istoric dat, cînd apar formele schimbului comercial și monetar. În societățile anterioare, cum arată O. Lange, activitatea economică își realizează scopurile cu ajutorul tradiției și al mijloacelor stabilite prin aceasta, fără a proceda la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]