2,850 matches
-
diferite sistemele penitenciare din diferite țări, de vreme ce toate sînt angajate în același proces de administrare a pedepsei și deci să ne aplecăm asupra teoriilor care le-au generat. Tema centrală a filosofiei iluministe a fost triumful progresist al rațiunii și raționalizării, eliminînd credințele și formele de organizare tradiționale. Această mișcare generală de modernizare s-a tradus prin dezvoltarea regulilor generale ale dreptului și a metodelor de contabilizare a eficienței. Dar, mai presus de toate, a dat o importanță centrală educației, ca
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
politică bugetară severă erau măsuri menite să asigure statului venituri sigure. Înființarea creditului agricol, asanarea datoriilor și înlăturarea cametei erau necesare, în viziunea georgiștilor, pentru stabilizarea proprietății rurale. Pentru dezvoltarea industriei naționale, îndeosebi a celei petrolifere, programul liberalilor georgiști reclama raționalizarea producției și intervenția statului prin înlesnirea investițiilor pe termen lung. Privitor la politica socială se preconiza o reformă a sistemului de asigurări sociale în sensul asigurării unui ajutor efectiv pentru muncitori 264. Subliniind, mai ales, obiectivele partidului, fără a formula
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
măsuri pentru încurajarea exportului, împiedicarea concurenței neloiale prin standardizarea tipurilor de produse industriale și garantarea unui minim de calitate pentru prețul plătit. Privitor la politica socială, programul înscria un mare număr de măsuri pentru protejarea muncitorilor. Între acestea se numărau raționalizarea muncii, libertatea de organizare sindicală, reglementarea în interesul muncii naționale a imigrației muncitorilor străini, înființarea Camerelor de muncă unitare sau unificarea asigurărilor sociale pe întreaga țară. Definitivarea unificării legislative, prin extinderea legislației din vechiul regat în teritoriile unite, precum și reorganizarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și introducerea unor patente fixe, în funcție de veniturile comercianților; * reorganizarea creditului privat și reglementarea severă a comerțului de bancă. În domeniul politicii sociale, raportul prezentat la congres de C. Ionescu-Olt, prevedea: * protejarea muncitorilor în conformitate cu prevederile formulate de Biroul Internațional al Muncii; * raționalizarea muncii în întreprinderile industriale și de comerț; * libertatea de organizare sindicală în scopuri profesionale; * organizarea plasării muncitorilor prin sindicate și Camere de muncă; * reglementarea imigrației muncitorilor străini, în interesul muncii naționale; * înființarea Camerelor de muncă unitare și a Consiliului superior
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
merit a comercianților. Reorganizarea creditului privat. Reglementarea severă a comerțului de bancă. Munca și politica socială. Raportor C. InescuOlt PNL stabilește în programul său următoarele: 1. Proteguirea muncitorilor în conformitate cu Biroul Internațional al Muncii și cu situația specială a țării. 2. Raționalizarea muncii în intreprinderile industriale și de comerț 3. Libertate de organizare sindicală în scopuri profesionale pentru toate categoriile de muncitori. 4. Organizarea plasării muncitorilor prin sindicate și camere de muncă. 5. Reglementarea în interesul muncii naționale a imigrării muncitorilor străini
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care o practică prestigiu, o anumită poziție socială și resurse pentru a se întreține). Profesie ar fi un termen mai potrivit la noi, deoarece trimite la mai multă autonomie, polivalență, aptitudini organizatorice, tehnice, gestionare, la lărgirea câmpului de acțiune, la raționalizarea cunoștințelor și aplicarea lor pertinentă. Un om calificat are cunoștințe formale, atestate de diplomă, certificat, în vreme ce competența ține de experiența acumulată de-a lungul pregătirii teoretice și practice, care face cunoștințele operaționale, eficiente, indiferent de situațiile profesionale întâlnite (omul competent
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
disciplinarea orașului spre binele lui (Partea întâi: "Organizarea rațională a ordinii publice. O depolitizare voluntară a spațiului urban"). Pe vremea celor "Treizeci de ani glorioși", planificarea urbană părea a fi motorul modernizării societății, modernizare care nu se reducea doar la raționalizarea economică. Aceasta trebuia să opereze și în domeniile social, cultural și civic. Astfel înțeleasă, asociată promisiunilor de sporire a confortului și de dezvoltare benefică pentru toți, se spera că modernizarea societății va fi efectivă și durabilă, deoarece recurgea mai mult
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
făcut ca administrația regală să-și asume ea și rezolvarea problemelor circulației (Serviciul de Poduri și Șosele a fost fondat, la începutul secolului al XVIII-lea, de către rege). Punerea sub tutelă a comunităților locale a părut, așadar, comandată de grija raționalizării gestionării finanțelor și de necesitatea realizării infrastructurii. Era vorba de dotarea țării cu mari rețele de drumuri, necesare atât apărării, cât și dezvoltării sale. Adept al sistemului mercantilist, Colbert a pus pe drumul cel bun orașele pentru a-și realiza
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
durabilă: "O nouă putere municipală s-a organizat. Cetățenii de origini sociale diverse au avut o experiență surprinzătoare. Ei nu o vor uita"4. Odată cu Imperiul, se încheie preluarea comunei de către stat. Această mișcare a fost accelerată de Directorat în numele raționalizării administrative. Primarul devine un agent al guvernării, iar comuna, o societate de administrați. Numirea unui prefect în fruntea fiecărui departament, în anul 1800, desăvârșește ridicarea comunei la rangul de unitate administrativă. Odată cu instituirea prefecților, Bonaparte voia "să dateze fericirea francezilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a orașului ca "obiect de acțiune căruia colectivitatea îi poate da un sens pozitiv"4. Reticența unei mari părți a locuitorilor Parisului față de construcția metroului ilustra, de altfel, că aceasta nu răspundea nici unei "presiuni a nevoilor". Această primă încercare de raționalizare a teritoriului a trebuit să înfrunte logica randamentelor financiare. Apărătorii metroului parizian s-au confruntat în principal cu interesele companiilor private de căi ferate, apărate de către stat, în speță de Ministerul Lucrărilor Publice și de către Consiliul de Stat. Dornic să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ani ai secolului al XIX-lea semnala prima tentativă de a controla pozitiv urbanizarea. Această atitudine se regăsește și la începutul secolului al XX-lea și se referă la toate aspectele urbane, de la locuință la echipamente și la ocuparea solului. Raționalizarea creșterii urbane trebuia să permită concentrarea în cele mai bune condiții de igienă și morală a populației epocii industrializării. La originile planificării urbane îi găsim pe responsabilii municipali sensibili la problemele sociale și o elită devotată industrializării. Strămoș al cluburilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
viață populare. Filiația leplaysiană a contribuit, desigur, la focalizarea atenției pe aspectele reacționare ale doctrinei locuinței sociale, dar, după cum remarcă Jean-Paul Flamand în eseul său de istorie a locuinței sociale 8, incontestabilele calități arhitecturale ale primelor realizări ale HBM și raționalizarea implicării lor în structura urbană exprimau intenția de a activa cu aceeași seriozitate pentru demnitatea tuturor. Există aici o voință de a crea "artă pentru popor", nu luarea lui în bătaie de joc"9. Această voință pentru creșterea calității umane
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
construire de case individuale (80 000 de locuințe) și imobile colective (cu 200 000 locuințe), pe o perioadă de cinci ani. Potrivit lui Louis Loucheur, personaj eminent al reorganizării economice în perioada interbelică 21, criza locuințelor trebuia să fie ocazia de raționalizare a domeniului construcțiilor prin adoptarea unor reguli de construcție standardizate. Fapt excepțional, subliniază J.-P. Flamand, "programul votat va fi și realizat"22. Nu este vorba însă decât de o măsură temporară și provizorie. Avântul suscitat de intensificarea investițiilor publice
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
instrumente erau în același timp condiții de salubritate. Nu este vorba de un proces de etatizare, care ar fi fost contrar definiției liberale a statului, ci de organizarea a ceea ce era deja fără să i se modifice finalitatea. Dimpotrivă, această raționalizare a produselor filantropiei eliberează activitatea productivă de un sector de gestiune ale cărui variații și inegalități de aprovizionare dăunează bunului mers al acesteia, după cum despovărează patronatul de imaginea dominatoare ce rezulta din modalitățile paternaliste de implantare. Nu e ca și cum statul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cărui variații și inegalități de aprovizionare dăunează bunului mers al acesteia, după cum despovărează patronatul de imaginea dominatoare ce rezulta din modalitățile paternaliste de implantare. Nu e ca și cum statul ar fi luat inițiativa, responsabilitatea și deci politica dotărilor. Asigurând la termen raționalizarea și generalizarea lor, acesta nu făcea decât să confirme funcția de garant al bunei funcționări economice a societății liberale. Socialul înlătură din funcționarea economică acea parte a sărăciei pe care trebuia să și-o asume, de bine, de rău, în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Clemenceau denunța reticența oportuniștilor de a dezvolta potențialitățile de transformare socială a cadrului republican. Va trebui ca unicitatea problemei sociale să fie recunoscută de către o parte a Camerei Deputaților, pentru ca cetățenia republicană să-și recapete creditul în ochii lumii muncitorești. Raționalizare tehnică versus revendicări politice Înțelegem, astfel, de ce mediul urban nu exercita un efect mobilizator asupra luptelor populare. Revendicările muncitorilor față de oraș se înscriau în cadrul general al denunțării exploatării și al refuzului de a suporta intensificarea controlului asupra modului lor de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nenorociri fiind în mod indubitabil locuințele obscure, care nu au suficient aer"62. Urbanizarea chestiunii sociale căuta să ascundă faptul că populația muncitorească găsea tocmai în oraș mijloacele de a rezista condițiilor grele impuse de o muncă stresantă, supusă normelor raționalizării industriale. Atât timp cât nu exista o legislație care să vizeze protejarea muncitorilor și a celor fără loc de muncă, aceștia nu puteau conta decât pe ei înșiși pentru a face față și a subzista, căutând tot felul de activități mărunte. În
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se acorda dezvoltării politice a democrației? Partea a doua Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Capitolul 3 Modernizarea societății prin urban Două viziuni ale modernizării pot fi identificate în epoca "celor Treizeci de Ani Glorioși". Prima corespunde eforturilor de raționalizare economică. Ideea că progresul economic generează automat progres social era atât de evidentă, încât punea între paranteze orice reflecție asupra orientărilor calitative ale acestei determinări. Această viziune legitima extinderea câmpului intervențiilor statului asupra societății (planul Monnet și naționalizările), căutarea mijloacelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locuinței standard Ideologia modernistă a marilor ansambluri prelungește și actualizează doctrinele concepute în secolul al XIX-lea în privința locuinței muncitorești. Această ideologie vehicula aceleași preocupări pentru igienă, ordine și disciplină, cu intenția de a institui modalități de socializare favorabile unei raționalizări a vieții sociale. "Legile igienei, universal recunoscute" (Carta de la Atena, art. 24) stau la baza funcționalismului urban. Împărțirea orașului în zone adecvate realizării uneia dintre cele patru funcții urbane (habitatul, munca, petrecerea timpului liber, circulația) relevă grija de a amenaja
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Ar fi trebuit să ne temem mai de mult de jocul sordid al speculației, care sufoca atât de adesea din fașă marile întreprinderi însuflețite de grija pentru binele public" (Carta de la Atena, articolul 93) 144. Planificarea urbană, măsură far a raționalizării dezvoltării urbane, a moștenit caracterul statal și centralizat al legii urbanismului din 15 iunie 1943. Pentru numeroși juriști specialiști ai orașului, această legislație simboliza, pe planul principiilor, victoria interesului general asupra intereselor private, a urbanismului statal asupra proprietății funciare. Dar
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și/sau "consultative"3 reprezenta pentru numeroși moderniști forma superioară a exercitării democrației spre care trebuia să se tindă. Or, Planul de amenajare teritorială și "regionalismul funcțional"4, care întruchipau acest demers, constituiau leagănul planificării urbane. Prospectiva trasa calea unei raționalizări a luării de decizii politice, consultarea, pe cea a democratizării. Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban "Ne vine greu să ne gândim astăzi subliniază François Bloch-Lainé că notabilii au îndeplinit un act important recunoscând, la sfârșitul anilor 1950, că le
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mult de o sută!), care impuneau comunelor numeroase prescripții tehnice. Chiar dacă figurau în texte care nu aveau valoare juridică, aceste norme erau foarte constrângătoare și orientau investițiile. Dincolo de propensiunea spre autonomie, planificarea regională a avut în epocă și intenția de raționalizare a intervențiilor statului. În acest peisaj comunal fragmentat din punct de vedere instituțional și puțin solidar din punct de vedere financiar (cu toată repartiția egalitară la care se spera datorită concursului statului), resursele fiscale formau nervurile libertăților municipale, mai ales
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Capitolul 2. Urbanizarea chestiunii sociale / 103 Depolitizarea guvernării orașelor / 103 De la socialismul municipal la municipalismul social / 103 Statul ca fondator al socialului și al urbanului / 106 Urbanul contra orașului / 109 Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii / 109 Raționalizare tehnică versus revendicări politice / 114 Partea a doua Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației / 121 Capitolul 3. Modernizarea societății prin urban / 123 Descoperirea rolului dezvoltării urbane în creșterea economică / 125 Orientarea "anti-oraș" a politicii inițiale de amenajare a teritoriului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
interne care nu mai reușește să satisfacă așteptările utilizatorilor ei. De mai bine de 12 ani, accentuarea presiunilor interne și externe (Appel, 1999) obligă serviciile de comunicare internă și externă să fie eficiente și să o și dovedească: „Nevoia de raționalizare și de economie a impus cultul măsurii, al revenirii la investiție și al analizei valorii. (...) Banalizându-se, comunicarea ar fi trebuit să se supună mai devreme sau mai târziu regulilor întreprinderii și să lase la o parte pariul și entuziasmul cheltuitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
unei observări directe, contemplative. Ea nu este eliberată cu totul de anumite incertitudini ori contradicții, erori de observare sau interpretări care pot surveni ca urmare a unor iluzii optice sau ale imaginației celui care observă. Cunoașterea inferentă este bazată pe raționalizarea faptelor sau pe studierea altor cunoștințe asimilate anterior, un exemplu În acest sens fiind teoriile. Asemenea cunoaștere poate fi sau nu verificată prin observare ori testare. De exemplu, toate cunoștințele noastre cu privire la atomi sunt de natură inferențială. De altfel, distincția
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]