4,689 matches
-
-i mănînce uliul. Puii de gîscă nu mor dacă le tai din coadă și cu fulgii - firele ce ai tăiat - îi afumi. Cînd gîsca ouă vara e semn rău. (Gh.F.C.) Gît Cînd îți chiorăie gîtul, ai să bei vin ori rachiu. Cînd îți cîntă gîtul, faci petrecere. Cînd te arde gîtul, să-ți lingi podul palmei, că ți trece. Cînd mortului i-i gîtul moale e semn că are să mai moară încă cineva din casă. Glie în ziua de Paști se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că te îmbolnăvești de junghiuri. Se crede că dacă are cineva junghiuri este bine a spăla limba clopotului bisericii și apoi a se spăla cu acea apă. Pentru junghi, să cumpere mărgelușe albastre mici, să le piseze, să bea cu rachiu de drojdie. Se crede că dacă are cineva junghiuri, apoi e bine a lua fuior* de cînepă de vară, a-l suci la spate și a face nouă noduri - și cu asta, legîndu-se cruciș peste piept, îi vor trece junghiurile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vasul. Dacă oamenii flămînzesc degrabă și mănîncă foarte des fără a se sătura e semn că va fi foamete. Cînd vine cineva și te găsește la masă, să-l chemi, că-i mînat de Dumnezeu. Cînd la masă se varsă rachiul e semn de ceartă. Să nu mănînci cînd apune soarele, că te doare capul. Femeia însărcinată, dacă mănîncă carne de vînat, trebuie să strîngă un os din acel animal și să-l puie în scăldătoarea copilului; altfel copilul face niște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
liturghii; încunjură biserica și îngenunche sub daruri, ține posturile, cu deosebire postul Vinerii Mari și lunile. Pentru a purcede grea, femeia stearpă bea zamă de trandafir alb, liliac alb, rujă* etc. Se pun nouă fire de usturoi în jumătate litru rachiu în care le lasă nouă zile pe horn, iar după a noua zi începe a bea. n Sau bea boașele unui iepure și matca* unei iepuroaice, pisate mărunt și ținute nouă zile în rachiu la căldură. După a noua zi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fire de usturoi în jumătate litru rachiu în care le lasă nouă zile pe horn, iar după a noua zi începe a bea. n Sau bea boașele unui iepure și matca* unei iepuroaice, pisate mărunt și ținute nouă zile în rachiu la căldură. După a noua zi, bărbatul bea sămînța de iepure, iar nevasta, cea de iepuroaică. Pentru a purcede grea, femeia se scaldă într-o apă în care au fost fierte hămei, căpușnic* și floare de romaniță. Dacă vreo femeie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sprijine în ușa bisericii în atîtea degete cîți ani nu voiește să aibă copii. Dacă se îngroapă oala cu locul [placenta] cu gura în jos, femeia nu va mai face copii. Buricul copilului, uscat și pisat, îl bea mama cu rachiu ca să mai facă copii și să-i aibă pe toți dragi. Cînd o mamă își alintă copilul, îi zice: „Mînca-i-ar mama buricul!“ Pentru ca femeia să nască copii, moașa îngroapă buricul la rădăcina unui măr tînăr și sănătos, sorocind la cîți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în ziua de Paști merge de-a dreptul în rai, căci raiul în acea zi e deschis pentru oricine. Cine moare în Săptămîna Luminată merge în rai, căci raiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în ziua de Paști merge de-a dreptul în rai, căci raiul în acea zi e deschis pentru oricine. Cine moare în Săptămîna Luminată merge în rai, căci raiul n-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pune la tăietură după capul porcului e bună de friguri. Un bulgăraș de sare se pune în gură sub limbă la un om cînd moare; a treia zi se scoate din gură. O fărmătură cît de mică, dată în rachiu sau în altceva, în scurt timp omul moare, fără să știe de ce. Rămășițele droburilor de sare de prin tîrlele* vitelor, și mai ales ale oilor, sînt socotite că aduc spor și izvor în casa [în] care intră. Este o credință
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
masă două pîni, sare, pește, grîu și un pahar cu apă; se crede că noaptea vin familianții morți și mănîncă din acele bucate. în ziua de înălțarea Domnului, femeile care au în familie morți împart azime calde, ceapă verde și rachiu pentru sufletele morților, crezîndu-se că în acea zi se înalță sufletele lor la cer și să aibă merinde pe drum. Sufletul e chiar suflarea. Cînd omul moare, iese pe gură și umblă prin casă nesimțit de nimeni. Cînd revine, omul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd la masă se varsă vinul din pahar e semn de veselie. Cînd din nebăgare de seamă vei vărsa un pahar cu vin bucurie și cîștig însemnează. Dacă la masă se varsă vin e semn bun, iar dacă se varsă rachiu e pagubă. Cînd torni cuiva vin sau rachiu în pahar, nu-i bine. Din vinul de la paus* trebuie să guste întîi preutul și apoi ceilalți creștini, căci se ușurează sufletul mortului. Vineri Vinerea nu se face leșie, nici se toarce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn de veselie. Cînd din nebăgare de seamă vei vărsa un pahar cu vin bucurie și cîștig însemnează. Dacă la masă se varsă vin e semn bun, iar dacă se varsă rachiu e pagubă. Cînd torni cuiva vin sau rachiu în pahar, nu-i bine. Din vinul de la paus* trebuie să guste întîi preutul și apoi ceilalți creștini, căci se ușurează sufletul mortului. Vineri Vinerea nu se face leșie, nici se toarce, nici se coase, nici cămeși se spală, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că o fată care voiește să placă la flăcăi și să fie cea întîi în joc trebuie să meargă într-o duminecă de frupt cu mă-sa, îmbrăcate frumos, în cîmp, ducînd cu sine în traistă pîne, sare și rachiu, și să sape acolo mătrăgună, iar în locul ei să puie acele lucruri; întrunindu se acasă, fata trebuie să ducă tot drumul mătrăguna pe cap și să se ferească, atît la dus, cît și la întors, de sfadă ori ocară. întrebată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
primeau binecuvîntarea, erau Împărțiți. Primul snop de grîu din capul locului de seceriș, se dădea de pomană unui secerător, care seara Îl lua acasă. Se mai Împărțea, Înainte de seceriș, cîte un colac cald, o bucată de brînză, un păhărel de rachiu, acestea În afară de mesele obișnuite, drept mulțumire pentru belșugul grîului. Același obicei se practica și la adunatul prunelor și culesul viilor. Nu numai cîmpul și holdele se bucurau de atenția și Îndeplinirea anumitor ritualuri. La fel se Întîmpla și cu animalele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
era nădejde să se mărite repede; dacă dădeau de mai multe ori, dorința se Îndeplinea mai tîrziu. În dimineața anului nou veneau cei cu sorcovele, apoi lăutarii. Erau băgați În casă unde cîntau. Primeau la sfîrșit cîte un pahar de rachiu și cîțiva bănuți. De la Anul Nou și pînă la Sf. İon era un șir de sărbători petrecute de la unii la alții cu băutură și mîncare. Acum nepoții și finii mergeau la moși sau la nași cu plocoane. Petrecerile țineau pînă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
speriată că nu știa ce se întâmpla cu Tudor, și bănuia că și-a ieșit din minți sau că a dat în boala copiilor. Ba au che mat și preotul de i-a citit rugăciuni, dar după un pahar de rachiu, Tudor și-a revenit. Misterul a rămas, căci Alecsie nu știe să spună, dacă în acea zi din săptămâna Rusalii or vecinul lui a fost „treaz sau beat devin“. După micul incident, conflictul ia amploare. Pândind momen tul ple că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
distillation du jus fermenté de fruits, de plantes ou de grains. L'armagnac, le cognac, le rhum, le whisky șont des eaux-de-vie. Lat. alchim. aqua vitae ; XIVe." (Dictionnaire de la langue française. Encyclopédie. Noms communs. Noms propres, Editions Hachette, Paris, 1995) (Rachiu = lichior alcoolizat extras prin distilare din sucul fermentat de fructe, plante sau cereale. Coniacul, romul, whisky-ul reprezintă diferite tipuri de rachiu. Lat. alchim. aqua vitae; din secolul al XIV-lea.) 98 eau (fr.) = apă (rom.). 99 eau-de-vie (fr.) = rachiu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Lat. alchim. aqua vitae ; XIVe." (Dictionnaire de la langue française. Encyclopédie. Noms communs. Noms propres, Editions Hachette, Paris, 1995) (Rachiu = lichior alcoolizat extras prin distilare din sucul fermentat de fructe, plante sau cereale. Coniacul, romul, whisky-ul reprezintă diferite tipuri de rachiu. Lat. alchim. aqua vitae; din secolul al XIV-lea.) 98 eau (fr.) = apă (rom.). 99 eau-de-vie (fr.) = rachiu (rom.). 100 Léon Ginește, L'alchimie expliquée par son langage, Editions Dervy, 2001, p. 124. 101 "Dacă teatrul este microcosm iar lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Rachiu = lichior alcoolizat extras prin distilare din sucul fermentat de fructe, plante sau cereale. Coniacul, romul, whisky-ul reprezintă diferite tipuri de rachiu. Lat. alchim. aqua vitae; din secolul al XIV-lea.) 98 eau (fr.) = apă (rom.). 99 eau-de-vie (fr.) = rachiu (rom.). 100 Léon Ginește, L'alchimie expliquée par son langage, Editions Dervy, 2001, p. 124. 101 "Dacă teatrul este microcosm iar lumea este un macroteatru, adevărul este, poate, dincolo de lume, la trezirea din acest vis care este viața (după Calderón
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Liviu e coeg de școală cu Paul, de doi ani e învățător într-un sat mic din sud, unde Dunărea taie țara, unde câmpurile se lovesc de cer și ciulinii scuturați aruncă perne albe în Dunăre. În sat țăranii beau rachiu înainte de micul dejun și merg la câmp, a spus Liviu, și femeile îndoapă gâște cu porumb unsuros. Și milițianul, preotul, primarul și învățătorul au dinți de aur în gură". Romanul este construit din episoade mai mult sau mai puțin disparate
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un declin tot mai accentuat, timp de 15 ani, perioada 1990-2005, asistăm la o stabilizare a producției interne, în conformitate cu legea cererii și ofertei. Pe de altă parte, se observă dispariția unor sectoare întregi precum: deshidratarea, diminuarea importantă a producției de rachiuri naturale din fructe sau înfiriparea mult sub posibilitățile unor sectoare cum ar fi: producerea de nectaruri sau congelarea. România este o țară cu tradiție agricolă, care beneficiază de condiții climaterice și de sol cum puține țări au în lume. În
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
6 %) aciditate 1% predominant malică (¾), substanțe pectice 1 %, celuloză 1 %, fibre 2%, substanțe minerale 0,3%, vitamina C 8 mg/100 g, valoare energetică 500 Kcal/kg. Materia primă pentru gemuri, marmelade, compoturi, sucuri, nectaruri limpezi, concentrate naturale, deshidratate, cidru, rachiuri, calvados, oțet de mere Valoare dietetică detoxifiant, alimentația copiilor și bolnavilor Consum VIIVIII soiuuri de vară, IXXI soiuri de toamnă iarnă, XII - IV depozit. Soiuri roșii, soiuri bicolore (roșu/culoare mixtă), soiuri striate (colorate roșu), soiuri galbene, soiuri verzi. PERELE
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
5 %, predominant malică, substanțe pectice 0,5 %, celuloză 1 %, fibre vegetale 2 %, substanțe minerale 0,5 %, vitamina C 5 mg/100 g, valoare energetică 500 - 600 Kcal/kg. Materia primă pentru compoturi, gemuri, dulcețuri, marmelade, nectaruri, cidru (perry) deshidratate, distilate (rachiuri, Williams, cu para în sticlă), confiate. Consum VIIVIII soiuuri de vară, IXX soiuri de toamnă iarnă, XI - XII - păstrare 95%, I V păstrare 5%. Pere Extra (min) I (min) II (min) GUTUILE Valoare nutritivă: glucide 9 % aciditate malică 1 %, substanțe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
1,0 g% săruri minerale 1 %, substanțe pectice maxim 0,5 %, fibre 1 %, vitamina C maxim 10 mg/100 g, valoare energetică medie 650 Kcalorii/kg, (maxim 820). Materia primă pentru compoturi, gemuri, dulcețuri (inclusiv amare), confiate, suc, nectar, lichior, rachiu (Kirsch), congelate. Consum proaspăt luna mai-10 iulie. VIȘINE (Cerises acide, sour cherries, cillegie acide) Valoarea nutritivă: glucide 10 %, aciditate malică 2,0 g%, săruri minerale 1 %, substanțe pectice maxim 0,5 %, antociani 0,2 %, fibre 1,0 %, vitamina C 10
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
1,0 g% predominant malică, substanțe minerale 1 %, substanțe pectice 1 %, fibre 2 %, vitamina C maxim 9 mg/100 g, caroten 3 mg%, valoare energetică medie 500 Kcalorii/kg. Materia primă pentru compoturi, gemuri, dulcețuri, confiate, suc, nectar, lichior, deshidratate, rachiuri superioare, bonificatori de Brandy, congelate Consum proaspăt 20 iunie-20-30 august. PIERSICI Valoarea nutritivă: glucide 10 %, aciditate malică maxim 1,0 g%, substanțe pectice 1 %, celuloză până la 1 %, fibre 2,0 %, substanțe minerale 0,5%, vitamina C maxim 14 mg/100
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]