1,672 matches
-
1936 prevedea o dublă misune pentru minister: administrarea generală a țării și apărarea ordinii publice și siguranței statului, însă i s-au atașat unele instituții noi: „Oficiul Național de turism”, „Oficiul Național pentru Apărarea populației contra atacurilor aeriene”, „Oficiul emisiunilor radiofonice și al cinematografiei” și „Institutul General de Statistică”. În 1941, denumirea ministerului a fost schimbată în "Ministerul Afacerilor Interne". Prin decretul nr.102/16 martie 1949 Ministerul Afacerilor Interne a primit o nouă organizare, acesta urmând a fi condus de
Ministerul Afacerilor Interne (România) () [Corola-website/Science/311925_a_313254]
-
Absolvent al Facultății de Litere si Filosofie al Universității din București (1932). Profesor de limba latina (1932-1941) Funcționar in ministerul artelor (1945-1948). Președinte al Comitetului de Cultura al sectorului I București, ocupa diverse funcții la Uniunea Scriitorilor. Debut cu teatrul radiofonic „Marinarul smirniot” (1936), impunându-se cu piesa „Omul din Ceatal” scrisa in 1943 dar jucată doar 1947. Drame: Minerii (1949) Cetatea de foc (1950), Horia (1955), Ochii dragi ai bunicului (1970), Străbunul (1971), Platforma magică, Cele trei Marii din vale
Mihail Davidoglu () [Corola-website/Science/311933_a_313262]
-
consilier artistic al Ansamblului „Doina” al Armatei din București între 1947-1957. A fost profesor de armonie la Conservatorul din București, între anii 1951-1979. A scris articole, studii, cronici în Muzica, Scânteia, Contemporanul și România liberă; a susținut prelegeri, conferințe, emisiuni radiofonice și de televiziune și a cules, notat și prelucrat folclor. A întreprins călătorii de documentare în U.R.S.S., Cehoslovacia, Iugoslavia, R.F.G., Bulgaria, Italia, Ungaria, Franța, Polonia și R.D.G. De asemenea, a făcut parte din jurii naționale și internaționale de concursuri
Gheorghe Dumitrescu () [Corola-website/Science/311935_a_313264]
-
la doar 5 cenți, vânzările au crescut vertiginos. Cu sticle de 12 uncii (aprox. 340,20 grame) în loc de 6 uncii (aprox. 170,10 grame) cât aveau sticlele Coca Cola, Pepsi a schimbat diferența de preț, având și un spot publicitar radiofonic încurajând compararea prețurilor. În 1936, Pepsi a vândut 500 milioanede sticle, iar în perioada 1936-1938, Pepsi și-a dublat veniturile. Succesul Pepsi sub Guth a survenit în timp ce afacerea Loft Candy șovăia. În 1940 brandul a făcut istorie când primul jingle
Pepsi () [Corola-website/Science/311464_a_312793]
-
din concert a piesei, cântată în concert în 1973 (în formula Aldea-„Bibi” Ionescu-Ion Cristian „Călare”), poate fi ascultată aici. Este cea mai cunoscută compoziție proprie Sfinx din prima perioadă a formației (sub conducerea lui Zemlicka). Piesa intră în circuitul radiofonic și, alături de alte piese (originale sau versiuni cover ale unor compoziții străine), face parte din repertoriul cu care formația participă în 1966 la concursul televizat "Muzicorama TV". Piesa beneficiază de un videoclip spectaculos, descoperit recent în arhivele Televiziunii Române. Piesa a
Indicele cântecelor needitate ale formației Sfinx () [Corola-website/Science/312879_a_314208]
-
care conținea un film de 45 de minute bazat vag pe "Cavernele de oțel", prezentând multe dintre personajele și decorurile din carte, dar modificând acțiunea pentru a se potrivi scopului jocului. În 1989, BBC Radio 4 a lansat o adaptare radiofonică de Bert Coules în regia lui Matthew Walters, cu Ed Bishop în tolul lui Elijah Baley și Sam Dastor în cel al lui R. Daneel Olivaw. Într-o conversație din jocul video "Metal Gear Solid 4: Guns of the Patriots
Cavernele de oțel () [Corola-website/Science/309665_a_310994]
-
(n. 26 iulie 1952, Dorohoi) este un actor român de film și televiziune. A copilărit la Stâncești, în casa bunicilor și asculta cu mare plăcere piese de teatru radiofonic. A absolvit un liceu cu profil real în orașul natal Dorohoi și s-a hotarât să plece la București, să dea admitere la teatru. A fost admis, iar în 1975 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa
Dan Condurache () [Corola-website/Science/309228_a_310557]
-
Shakespeare, "Pluralul englezesc" de Alan Ayckbourn, "Neguțătorul din Veneția" de William Shakespeare, "Bigamul" de Ray Cooney, "Jacques și stăpânul său" de Milan Kundera, "Să-i îmbrăcăm pe cei goi" de Luigi Pirandello etc. A jucat și în piese de teatru radiofonic, îndragite din vremea copilăriei: "Troilus și Cressida", "Scorpia îmblânzită", "Romeo și Julieta" de William Shakespeare, "Anonimul venețian" de Giuseppe Berto, "Gulliver în Țara piticilor" de Jonathan Swift, "Manechinul sentimental" de Ion Minulescu și altele. La televiziune a jucat in spectacolele
Dan Condurache () [Corola-website/Science/309228_a_310557]
-
de poezie și muzică susținut ani de-a rândul pe diverse scene alături de actorii Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan și de clarinetistul Aurelian Octav Popa. Pe lângă rolurile interpretate pe scenă sau ecran, ea a dat viață multor personaje la teatrul radiofonic. a fost căsătorită cu actorul Octavian Cotescu. În 1968 s-a născut fiul lor, Alexandru; acesta este astăzi călugăr la Muntele Athos, purtând numele de Monahul Daniil; el se numără printre traducătorii celei mai recente ediții românești a culegerii de
Valeria Seciu () [Corola-website/Science/309227_a_310556]
-
Amintiri", "Dimineață pierdută", "Hamlet", etc. În film, actrița și-a făcut debutul, remarcabil, alături de Victor Rebengiuc, în lungmetrajul realizat de Liviu Ciulei după cunoscutul roman "Pădurea spânzuraților" de Liviu Rebreanu (1964). A creat de asemenea nenumărate personaje memorabile la teatrul radiofonic, jucând în peste 150 de piese transmise pe calea undelor hertziene. Gina Patrichi a fost căsătorită cu avocatul Victor Anagnoste (1928 - 2011), din 1959 până la dispariția prematură a actriței (la doar 58 de ani). În 1966 s-a născut fiica
Gina Patrichi () [Corola-website/Science/310528_a_311857]
-
În anul 1936, a devenit membru al Academiei Franceze din Aix. A scris și câteva piese de teatru, dintre care cea denumită „Necunoscuta de pe stradă" a reținut în mod special atenția publicului și a criticii. A mai scris și scenarii radiofonice, piese de teatru pentru copii și nuvele, publicate în diverse reviste. A susținiut conferințe la Radio România, pe teme juridice (13 în 1932; 5 în 1933). În anul 1945, Eugen Petit a fost demis din funcția de consilier la Înalta
Eugen Petit () [Corola-website/Science/310633_a_311962]
-
a fost transferat disciplinar de la Centrala cărții pentru că a refuzat să participe la acțiunea de epurare ideologică a cărților ; În anii 80 pleacă din țară și se refugiază în exil la Paris, de unde denunță, în presa scrisă și în emisiuni radiofonice, regimul de opresiune din România. Locuiește pînă în 2010 în Franța. A fost jurnalist bilingv la "Radio France Internaționale", între aprilie 1989 și aprilie 2009.Ulterior a început să realizeze emisiuni de pe teme de actualitate românească și internațională la diverse
Dinu Flămând () [Corola-website/Science/308905_a_310234]
-
Craiova) a fost un jurnalist și comentator sportiv radio. s-a născut la data de 15 iulie 1938 în comuna Ianca (județul Olt). A absolvit Liceul „Frații Buzești“ din Craiova și apoi Facultatea de Ziaristică din București. Prima sa transmisiune radiofonică a avut loc în anul 1964, în primul sezon al Universității Craiova în Divizia A, la meciul Știința Craiova - Universitatea Cluj 1-0. Până în decembrie 1989, Domozină a fost corespondent principal al redacției de actualități din Radioteleviziunea Română pentru județele Dolj
Sebastian Domozină () [Corola-website/Science/308916_a_310245]
-
Radioteleviziunea Română pentru județele Dolj, Gorj, Olt și Mehedinți. Începând din anul 1990 a fost director al postului Radio Oltenia Craiova. În decursul carierei, el a realizat aproape 1.000 de transmisiuni în direct de la meciurile Universității Craiova. Ultima transmisie radiofonică a sa avut loc în anul 1995. Sebastian Domozină era renumit pentru viteza sa în exprimare, comentariile sale fiind foarte rapide. Sebastian Domozină a trecut la cele veșnice la data de 10 octombrie 1997 în orașul Craiova și a fost
Sebastian Domozină () [Corola-website/Science/308916_a_310245]
-
El este unicul descendent al unei familii onorabile de bănățeni, entuziaști față de Unire, care au luptat pentru România în ambele războaie mondiale. Economist ca profesie, a manifestat din tinerețe interes pentru fenomenul sportiv, în special pentru fotbal. Atracția către comentariul radiofonic a fost spontană, fiind impresionat și influențat de "voci" celebre ale vremii: Gyorgy Szepesi din Ungaria, comentator emoțional al "Miracolului de la Berna", finala RFG - Ungaria a Cupei Mondiale din 1954, respectiv Ion Ghițulescu, redactor sportiv la București. În calitate de comentator sportiv
Nicolae Secoșan () [Corola-website/Science/308918_a_310247]
-
Goray”, inspirat de dramele provocate de apariția un fals Messia, în jurul anilor 1650 - 1660. A obținut un prim succes. În 1935 a plecat în Statele Unite, unde a colaborat la diverse publicații în limba idiș. Treptat, a colaborat la diferite emisiuni radiofonice, la majoritatea revistelor literare sau care pubilica nuvele și povestiri: „Newyorker”, „Commentary”, „Esquire”. În anul 1950 a apărut romanul „"Familia Moskat”", o vastă frescă a trei generații de evrei polonezi, mai cu seamă din mediul intelectual, între anii 1911 - 1939
Isaac Bashevis Singer () [Corola-website/Science/309878_a_311207]
-
Culturii al R.S.S.M.); - “A patra latură a triunghiului” (1974, Radio Moldova, regia Elena Bedicov); - “Melodia de după perete”, (1980, Radio Moldova, regia Vasile Neagu, 1983, Radio Lituania -Premiul ascultătorilor din Lituania și Premiul trei, acordat de juriul Festivalului Unional de dramaturgie radiofonică de la Vilnius), Premiul doi la Concursul de spectacole radiofonice de la Moscova (1988); - “În lipsa celor prezenți” (1986, Teatrul Moldovenesc Academic Muzical-Dramatic de Stat “A.S.Pușkin” ( azi Teatrul Național “Mihai Eminescu”), regia Silviu Fusu, scenografia - Anatol Rurac, muzica - Ghenadie Ciobanu - “O insulă
Mihai Poiată () [Corola-website/Science/309462_a_310791]
-
Radio Moldova, regia Elena Bedicov); - “Melodia de după perete”, (1980, Radio Moldova, regia Vasile Neagu, 1983, Radio Lituania -Premiul ascultătorilor din Lituania și Premiul trei, acordat de juriul Festivalului Unional de dramaturgie radiofonică de la Vilnius), Premiul doi la Concursul de spectacole radiofonice de la Moscova (1988); - “În lipsa celor prezenți” (1986, Teatrul Moldovenesc Academic Muzical-Dramatic de Stat “A.S.Pușkin” ( azi Teatrul Național “Mihai Eminescu”), regia Silviu Fusu, scenografia - Anatol Rurac, muzica - Ghenadie Ciobanu - “O insulă nelocuită pentru cinci persoane” (1989, Radio Moldova, regia Eugenia
Mihai Poiată () [Corola-website/Science/309462_a_310791]
-
Moldovenesc Academic Muzical-Dramatic de Stat “A.S.Pușkin” ( azi Teatrul Național “Mihai Eminescu”), regia Silviu Fusu, scenografia - Anatol Rurac, muzica - Ghenadie Ciobanu - “O insulă nelocuită pentru cinci persoane” (1989, Radio Moldova, regia Eugenia Malarciuc, Premiul întîi la concursul republican de piese radiofonice, organizat de Comitetul de Stat al R.S.S.M. pentru Radiodifuziune și Televiziune); - “Tentația contactelor imposibile” (1998, mențiune la concursul republican de dramaturgie, organizat de Ministerul Culturii, spectacol-lectură la Teatrul Național “Mihai Eminescu”, regia Ion Mocanu - 2003); Vitalii Sergheev, «Stadionul» (traducere din
Mihai Poiată () [Corola-website/Science/309462_a_310791]
-
mențiune la concursul republican de dramaturgie, organizat de Ministerul Culturii, spectacol-lectură la Teatrul Național “Mihai Eminescu”, regia Ion Mocanu - 2003); Vitalii Sergheev, «Stadionul» (traducere din limba rusă pentru Radiodifuziunea Moldovenească) Bernard Shaw «Un pețit în stil rural» (traducere și adaptare radiofonică ) “Tinerimea Moldovei”, “Moldova”, “Moldova Socialistă”, “Literatura și Arta”, “Basarabia”, “Sud-Est”, “Jurnal de Chișinău”, “Contrafort”, “De Facto”, “Săptămîna», “Orizontul”. “Femeia Moldovei”, «Timpul».
Mihai Poiată () [Corola-website/Science/309462_a_310791]
-
Vintilă Corbul și, totodată, cea mai vândută carte din beletristica românească, numai la primul tiraj având vânzări de 192.000 de exemplare. A fost editată în franceză, greacă, arabă, iar în Franța a fost difuzată și sub formă de teatru radiofonic. „Cenușă și orhidee la New York” este prima carte apărută cu semnăturile Vintilă Corbul și Eugen Burada și pune bazele unei colaborări de aproape 29 de ani. A scris scenariile filmelor "Un comisar acuză" (1974), "Revanșa" (1978), "Nea Mărin miliardar" (1979
Vintilă Corbul () [Corola-website/Science/304770_a_306099]
-
(n. 14 iulie 1941, Măgurele, d. 5 aprilie 2013) a fost un scriitor de literatură științifico-fantastică, dramaturg, realizator de scenarii radiofonice, traducător și realizator de antologii românești contemporane. Este cunoscut și pentru colaborarea sa literară îndelungată cu Romulus Bărbulescu. s-a născut la 14 iulie 1941 în Măgurele. În 1964 a absolvit Facultatea de limba și literatura română din cadrul Universității București
George Anania () [Corola-website/Science/304771_a_306100]
-
Delavrancea, "Liola", "Dar nu e nimic serios" - Luigi Pirandello, "Amfitrion" - Plaut, "Cafeneaua" - Goldoni, "Ursul" - Cehov, "Steaua Sevillei" - Lope de Vega, "D’ale carnavalului" - I. L. Caragiale. A colaborat la radio-televiziune regizând serialul "Mușatinii", "O noapte furtunoasă" - Caragiale, "Egmont" - Goethe și teatru radiofonic. A fost cadru universitar la Institutul de Teatru „I. L. Caragiale” din București, la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj și la Universitatea „Hyperion” din București. a scris piese de teatru ("Seară cu dans", "Ploaia pe acoperiș", "Podul", "Un
Sorana Coroamă-Stanca () [Corola-website/Science/305612_a_306941]
-
vestiți rabini ai Israelului: Itzhak Herzog, Ovadia Hodiya, Eliezer Silver și Shlomo Goren. În anul 1951, a devenit rabin al Marinei militare israeliene, fiind desemnat ca ofițer pentru ceremonii religioase în Marele Stat Major (1952-1954) și a realizat numeroase programe radiofonice privind religia și tradiția evreiască, la Studiourile de radio ale Armatei israeliene ("Galei Tzahal"). În calitate de rabin în armata israeliană, i-a însoțit pe Șef Rabinul de atunci al Israelului, Shlomo Goren, și trupele de parașutiști care au redobândit partea veche
Menachem Hacohen () [Corola-website/Science/305684_a_307013]
-
de merit la festivalul internațional de film de la Adelaide, Australia (același an). În 1968, a jucat și în "Legenda" (în regia lui Andrei Blaier). A jucat într-o mulțime de roluri în piese de teatru și multe piese de teatru radiofonic. Premii: în 1964, premiul pentru interpretare masculină la Festivalul Național al Filmului de la Mamaia, Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, actorului Ștefan Ciubotărașu i s-a acordat titlul de Artist
Ștefan Ciubotărașu () [Corola-website/Science/305822_a_307151]