2,226 matches
-
ruso-japonez. Regimentele al 4-lea și al 5-lea au făcut parte din vestita Divizie Ural-Transbaikal de sub comanda gerneralului Pavel Mișcenko. În această perioadă, șeful statului major al diviziei a fost Anton Ivanovici Denikin. Divizia Ural-Transbaikal s-a remarcat prin raidurile îndrăznețe întreprinse în spatele liniilor inamice. În memoria faptelor de arme din acest război, o localitate din vestul Kazahstanului a fost numită „Port Arthur”. În timpul luptelor primului război mondial au fost mobilizate pe front nouă regimente de cavalerie (50 de sotnii
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
Cazacii înregistrați au devenit parte a armatei polono-lituaniene, situație care a durat până în 1699. Spre sfârșitul secolului al XVI-lea, relațiile Uniunii polono-lituaniene cu Imperiul Otoman, care nu erau oricum cordiale, s-au înrăutățit și mai mult ca urmare a raidurilor de jaf ale cazacilor. Cazacii începuseră să jefuiască în mod regulat teritoriile otomane din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Liderii polonezi nu-i puteau controla pe cazacii care prețuiau foarte mult propria independență, dar cum ținuturile zaporojene
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
otomane din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Liderii polonezi nu-i puteau controla pe cazacii care prețuiau foarte mult propria independență, dar cum ținuturile zaporojene erau sub oficial sub suzeranitatea uniunii polonezo-lituaniene, aceasta era făcută responsabilă pentru raidurile căzăcești. De asemenea, tătarii, care erau sub suzeranitatea otomană, lansau raiduri în special în zonele de sud ale Uniunii polono-lituaniene. Pirații cazaci executau raiduri de jaf în porturile orașelor bogate de pe țărmul otoman al Mării Negre, aflate la doar două zile
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
polonezi nu-i puteau controla pe cazacii care prețuiau foarte mult propria independență, dar cum ținuturile zaporojene erau sub oficial sub suzeranitatea uniunii polonezo-lituaniene, aceasta era făcută responsabilă pentru raidurile căzăcești. De asemenea, tătarii, care erau sub suzeranitatea otomană, lansau raiduri în special în zonele de sud ale Uniunii polono-lituaniene. Pirații cazaci executau raiduri de jaf în porturile orașelor bogate de pe țărmul otoman al Mării Negre, aflate la doar două zile de navigație de vărsarea Niprului. În două rânduri, în 1615 și
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
dar cum ținuturile zaporojene erau sub oficial sub suzeranitatea uniunii polonezo-lituaniene, aceasta era făcută responsabilă pentru raidurile căzăcești. De asemenea, tătarii, care erau sub suzeranitatea otomană, lansau raiduri în special în zonele de sud ale Uniunii polono-lituaniene. Pirații cazaci executau raiduri de jaf în porturile orașelor bogate de pe țărmul otoman al Mării Negre, aflate la doar două zile de navigație de vărsarea Niprului. În două rânduri, în 1615 și 1625, cazacii au reușit să atace Istambulul, forțându-l pe sultan să fugă
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
două zile de navigație de vărsarea Niprului. În două rânduri, în 1615 și 1625, cazacii au reușit să atace Istambulul, forțându-l pe sultan să fugă din palatul imperial. Mai multe tratate turco-polone au prevăzut ca părțile semnatare să oprească raidurile de jaf făcute de supușii lor, dar practic nu s-a reușit luarea unor măsuri eficiente împotriva cazacilor și tătarilor. Polonezii au reușit la un moment dat să-i forțeze pe cazaci să-și ardă vasele cu care se făcea
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
cazaci să-și ardă vasele cu care se făcea piraterie, dar asta nu i-a împiedicat pe cazaci să și le reconstruiască. În același timp, Imperiul Habsburgic i-a angajat de mai multe ori în secret pe cazaci să declanșeze raiduri împotriva otomanilor, pentru a reduce presiunile militare asupra propriilor granițe. Între cazaci exista o dușmănie care era alimentată de raidurile executată de o parte, urmate în scurtă vreme de raiduri de răzbunare declanșate de tabăra adversă. Starea de nesiguranța din
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
le reconstruiască. În același timp, Imperiul Habsburgic i-a angajat de mai multe ori în secret pe cazaci să declanșeze raiduri împotriva otomanilor, pentru a reduce presiunile militare asupra propriilor granițe. Între cazaci exista o dușmănie care era alimentată de raidurile executată de o parte, urmate în scurtă vreme de raiduri de răzbunare declanșate de tabăra adversă. Starea de nesiguranța din relațiile cazaco-tătare a transformat întreaga zonă a graniței de sud polono-lituaniene într-o zonă de război mocnit, sau a dus
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
de mai multe ori în secret pe cazaci să declanșeze raiduri împotriva otomanilor, pentru a reduce presiunile militare asupra propriilor granițe. Între cazaci exista o dușmănie care era alimentată de raidurile executată de o parte, urmate în scurtă vreme de raiduri de răzbunare declanșate de tabăra adversă. Starea de nesiguranța din relațiile cazaco-tătare a transformat întreaga zonă a graniței de sud polono-lituaniene într-o zonă de război mocnit, sau a dus la declanșarea unor războaie. Numărul cazacilor a crescut neîncetat prin
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
cazacii zaporojeni și răscoala lui Hmelnițki au marcat începutul prăbușirii sale - „Potopul” - care s-a terminat odată cu dezmembrarea statutului polonez de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Hanatul Crimeii și Imperiul Otoman au avut o soartă asemănătoare. După ce au suferit atât raidurile cazacilor, cât și atacurile militare ale Rusiei, ambițiile imperiale ale Turciei de extindere în nordul Europei s-au prăbușit.
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
În 1647, starostele din Cihirin (șeful administrației locale regale), Daniel Czapliński, a început să-l hărțuiască în mod deschis pe Hmelnițki, pentru a-l ajuta pe tânărul Koniecpolski să intre în posesia moșie Subotiv. Czapliński a ordonat executarea a două raiduri împotriva Subotivului, în timpul cărora s-au produs mari pagube proprietății lui Hmelnițki, iar fiul său, Iuri, a fost bătut. Pentru a-și salva familia, Hmelnițki s-a refugiat în casa unei rude din Cihirin. El a obținut două audiențe la
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
Seim. Cazacii erau nerăbdători să reia atacurile tradiționale împotriva Imperiului Otoman, atacuri care le aduceau câștiguri importante. Pacea dintre Polonia și Imperiul Otoman îi oprea să reia activitățile piraterești. (În primele decenii ale secolului al XVII-lea, cazacii au efectuat raiduri împotriva orașelor otomane de pe țărmul Mării Negre aproape în fiecare an). Această răscoală a cazacilor s-ar fi putut stinge la fel precum alte rebeliuni ale lor, precum răscoala din 1637-1638 de exemplu, dar diferența a fost făcută de geniul lui
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
financiare, care duceau deseori la întârzieri mari ale plăților, datoriile către cazaci erau deseori achitate în mărfuri, precum veștmintele sau armele. Cazacii erau războinici pricepuți, iar cea mai importantă sursă de venituri a lor era reprezentată de prada obținută în timpul raidurilor din ținuturile sudice, adică în Imperiul Otoman și țările vasale acestuia. Totuși, doar un număr mic de cazaci făceau parte din categoria celor „înregistrați” - între câteva sute și câteva mii. Numărul lor varia în timp, crescând în general în timpul războaielor
Cazac înregistrat () [Corola-website/Science/317593_a_318922]
-
sprijinit de Hanatul Crimeii), care a avut loc între 17 septembrie - 7 octombrie 1620 în Moldova, la Țuțora, pe malurile Prutului. Eșecul misiunii diplomatice polonezo-lituaniene de la Istanbul și violările tratatul de Bușa de ambele părți (cazacii și tătarii își continuaseră raidurile de jaf peste granițe), au făcut ca relațiile dintre cele două puteri să ajungă la un nivel extrem de scăzut la începutul secolului al XVII-lea. Ambele părți au început pregătiri de război. Otomanii considerau că urmau să fie gata de
Bătălia de la Țuțora (1620) () [Corola-website/Science/317618_a_318947]
-
din Livonia, tătarii din Crimeea au atacat și devastat regiunea Moscovei în mai multe rânduri, până când victoria rușilor din bătălia de la Molodi a pus capăt atacurilor. În deceniile care aveau să vină, tătarii (Hoarda Nogailor și Hanatul Crimeii) au reluat raidurile anuale a zonelor de sud ale Rusiei, răpind locuitorii pentru a-i transforma în sclavi. Pentru a preveni aceste atacuri, rușii au construit linia de fortificații („Zasecinaia certa”), apărată de zeci de mii de soldați - un uriaș efort pentru stat
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
inaugurată în 730, la peste un secol după moartea lui împăratului Iustinian. O inscripție situată în partea de jos a unuia dintre panourile de mozaic este o mulțumire adresată lui Dumnezeu pentru ajutorul divin la salvarea locuitorilor Salonicului de un raid al slavilor păgâni, în anul 612. Alte mozaicuri, care erau folosite pentru acoperirea pereților bisericii, fie au fost distruse în timpul celor patru secole și jumătate, când clădirea bazilicii a funcționat ca moschee (1439-1912), fie în marele incendiu din 1917, care
Biserica Sfântul Dumitru din Salonic () [Corola-website/Science/317660_a_318989]
-
Comandamentul Unic a ordonat atunci ocuparea permanentă a satelor. Pe lângă Petroșnița, Verendin, Luncavița și Mehadica, trupele de securitate au mai ocupat Domașnea, Teregova și Poiana, iar un pluton din compania a 3-a a fost trimis la Crușovăț și Cuptoare. Raiduri ale Securității au fost întreprinse și la Iablanița, Cornea, Armeniș sau Slatina-Timiș. Practic toată zona muntoasă a Banatului se afla sub asediu. Suplimentar, regionalele Timișoara și Craiova ale Securității cooperau la organizarea „unei rețele informative în regiunea munților”, bazate pe
Spiru Blănaru () [Corola-website/Science/317740_a_319069]
-
într-o situație vecină cu dezastrul. La conducerea țării nu se afla un lider legitim. Facțiunile boierești se luptau între ele pentru putere. Patriarhul Hermoghen era întemnițat. Polonezii catolici ocupau Kremlinul din Moscova și Smolenskul, iar suedezii protestanți ocupau Novgorodul. Raidurile de jaf ale tătarilor din Crimeea depopulaseră și pustiiseră regiunile din sudul Rusiei, iar cetele de răufăcători atacau pe tot întinsul țării. Numeroși ruși muriseră în timpul luptelor și răscoalelor. Soldații polonezi și mercenarii germani au înăbușit în perioada 17 -19
Timpurile tulburi () [Corola-website/Science/317809_a_319138]
-
prin ucazul țarului, Șadra și un număr de cazaci au primit permisiunea să formeze noi așezări în bazinul Terekului, unde au înființat orașul de frontieră Terski. La sfârșitul secolului al XVI-lea, cazacii de pe Terek au organizat o serie de raiduri împotriva regiunii Temriuk, pe atunci în Imperiului Otoman, atacuri care l-au făcut pe sultan să se plângă țarului Ivan cel Groaznic. În 1589 a fost fondat primul avanpost de pe râul Sunja, iar pe cursul inferior al Terekului a fost
Cazaci de pe Terek () [Corola-website/Science/317837_a_319166]
-
și trei stanițe: Moskovskaia, Donskaya și Severnaia, cu câte 140 de familii căzăcești în fiecare locație. Regimentul Hopior a primit în 1779 propriul lui district administrativ. Condițiile de viață ale cazacilor erau foarte grele, în condițiile în care circazienii organizau raiduri aproape zilnice împotriva pozițiilor rușilor. Regimentul Hopior și-a extins controlul în 1804 mult spre vest în teritoriul Kabarda, unde au fondat șase noi stanițe, așa-numita „Noua linie a Kubanului”: Barsukovskaia, Nivinnomisskaia, Belomecețkaia, Batalpașinskaia (Cerkesskul contemporan), Bekeșevskaia și Suvorovskaia
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
În bătăliile de la începutul războiului, așa cum a fost încercuirea de la Białystok, unitățile de cazaci au luptat cu vitejie și devotament, uneori până la ultimul om. În perioada înaintării germane spre Moscova, unitățile mobile de cazaci au fost folosite pentru executarea de raiduri în spatele liniilor inamicului. Cel mai faimos raid al cazacilor a avut loc în timpul lupelor de la Smolensk din 1941. Sub comanda generalului Lev Dovator, Corpul al 3-lea de cavalerie compus din cazaci din Kuban și de pe Terek a executat timp
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
fost încercuirea de la Białystok, unitățile de cazaci au luptat cu vitejie și devotament, uneori până la ultimul om. În perioada înaintării germane spre Moscova, unitățile mobile de cazaci au fost folosite pentru executarea de raiduri în spatele liniilor inamicului. Cel mai faimos raid al cazacilor a avut loc în timpul lupelor de la Smolensk din 1941. Sub comanda generalului Lev Dovator, Corpul al 3-lea de cavalerie compus din cazaci din Kuban și de pe Terek a executat timp de zece zile un raid de 300
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
mai faimos raid al cazacilor a avut loc în timpul lupelor de la Smolensk din 1941. Sub comanda generalului Lev Dovator, Corpul al 3-lea de cavalerie compus din cazaci din Kuban și de pe Terek a executat timp de zece zile un raid de 300 km, a reușit să distrugă spatele Armatei a IX-a germane, după care să străpungă liniile inamice și să se reîntoarcă pe pozițiile sovietice. În același timp, cazacii din Corpul al 2-lea de cavalerie de sub comanda generalului
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
Kiricenko. În fazele de început a Bătăliei de la Stalingrad, când germanii reușiseră să ocupe Kubanul, majoritatea populației Kubanului s-a implicat în luptele de partizani cu mult înainte ca generalii Piotr Krasnov și Andrei Șkuro să înceapă activitatea de recrutare. Raidurile cazacilor împotriva pozițiilor germane din Munții Caucaz deveniseră o rutină. După înfrângerea germanilor de la Stalingrad, Corpul al 4-lea de Gardă a cazacilor din Kuban, întărit cu tancuri și artilerie, a străpuns liniile germane și a eliberat orașele Mineralnîe Vodî
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
Appius Claudius Caudex a fost investit drept comandant al expediției militare spre Messana. Sicilia este o insula semi-deluroasă, cu obstacole geografice și terenuri dificile. De aceea, războiul terestru a jucat un rol secundar în . Operațiunile terestre s-au limitat la raiduri și încăierări la scară mică, cu puține bătălii. Asediile și blocadele terestre erau cele mai frecvente operațiuni la scară largă. Principalele obiective de blocada au fost porturile importante.Ambele puteri se bazau pe întăriri continue și comunicare cu contintentele de
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]