124,026 matches
-
și de cercetare raportate de universitatea U, în ramura de știință rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de universitatea U; an_i - anul de referință pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an_2021 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2021 pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2020/2021, respectiv punctajele calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2021
METODOLOGIE din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250450]
-
albă sunt definite pentru fiecare an în parte. Sursă date: universități, UEFISCDI Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, media punctelor finale obținute în ultimii patru ani la data de referință a raportării, prin realizarea de (sau participarea la) proiecte de creație artistică, precum și obținerea de premii, distincții și nominalizări, individuale sau colective, la nivel național, internațional și internațional de vârf^9, de către personalul didactic și de cercetare al universității, care activează
METODOLOGIE din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250450]
-
activitate științifică în domeniul artistic, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate/indexate și brevete obținute. Pentru anul 2022, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2021, conform relației unde: pr_tip (CD_j,ca^rs,U) - numărul de proiecte realizate sau distincții obținute în ultimii patru ani, pe tipuri de rezultate, pentru creația artistică a cadrului didactic sau de cercetare
METODOLOGIE din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250450]
-
și de cercetare raportate de universitatea U, în ramura de știință rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de universitatea U; an_i - anul de referință pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an 2021 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2021 pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2020/2021, respectiv punctajele calculate pentru situația de la 1 ianuarie
METODOLOGIE din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250450]
-
știința sportului și educației fizice, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate/indexate și brevete obținute. Pentru anul 2022, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2021, conform relației unde: ps_tip(CD_j,ps^rs,U) - tipul de performanță sportivă realizată sau distincție obținută în ultimii patru ani, de cadrul didactic sau de cercetare j, din ramura de știință rs, de
METODOLOGIE din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250450]
-
și de cercetare raportate de universitatea U, în ramura de știință rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de universitatea U; an_i - anul de referință pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an_2021 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2021 pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2020/2021, respectiv punctajele calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2021
METODOLOGIE din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250450]
-
iau în considerare proiectele de tip POS-DRU, POS-CCE, POCU și POCA. ^11 Se iau în calcul toate cadrele didactice și de cercetare titulare și angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării. conform relației: unde: TV^(U)_pr_cercetare - reprezintă valoarea totală a veniturilor din proiecte de cercetare/creație artistică/performanță sportivă (inclusiv cele finanțate din bugetul propriu al universității), de la universitatea U; TPDCtit^(U) - reprezintă numărul total de persoane titulare, pe posturi didactice sau
METODOLOGIE din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250450]
-
voința legiuitorului și rațiunea esențială a edictării actului normativ respectiv, astfel cum sunt precizate în expunerea de motive la legea-cadru, respectiv aceea de a egaliza veniturile personalului bugetar cu aceeași/același funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, prin raportare la nivelul maxim, și de a elimina inechitățile existente. Mai mult, reducerea coeficienților prin raportare la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice afectează dreptul dobândit în temeiul actului normativ menționat. Chiar dacă drepturile salariale
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
expunerea de motive la legea-cadru, respectiv aceea de a egaliza veniturile personalului bugetar cu aceeași/același funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, prin raportare la nivelul maxim, și de a elimina inechitățile existente. Mai mult, reducerea coeficienților prin raportare la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice afectează dreptul dobândit în temeiul actului normativ menționat. Chiar dacă drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul la proprietate, ci drepturi de creanță, în privința
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte ce sunt de competența autorității legiuitoare. ... 27. Cât privește critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la art. 47 din Constituție privind dreptul la un nivel de trai decent, Curtea a reținut că stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcție de o
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
prin care se soluționează contestația împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, încalcă principiul accesului liber la justiție, dreptul la apărare și la folosirea căilor de atac. În plus, se creează o discriminare prin raportare la ceilalți cetățeni care pot ataca actele administrative inclusiv cu recurs, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, dar și prin raportare la aceeași categorie a aleșilor locali, respectiv a consilierilor locali, viceprimarilor sau consilierilor județeni, care beneficiază de dublu
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
la justiție, dreptul la apărare și la folosirea căilor de atac. În plus, se creează o discriminare prin raportare la ceilalți cetățeni care pot ataca actele administrative inclusiv cu recurs, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, dar și prin raportare la aceeași categorie a aleșilor locali, respectiv a consilierilor locali, viceprimarilor sau consilierilor județeni, care beneficiază de dublu grad de jurisdicție în aceeași materie a contestării ordinului prefectului de constatare a încetării înainte de expirarea termenului a mandatului de ales
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
nu se poate susține încălcarea accesului liber la justiție sub toate aspectele sale. ... 23. Curtea Constituțională, prin aceleași decizii, a respins și criticile de neconstituționalitate referitoare la tratamentul procedural discriminatoriu, din perspectiva accesului primarului la dublul grad de jurisdicție prin raportare la ceilalți cetățeni sau chiar prin raportare la aceeași categorie a aleșilor locali, respectiv a consilierilor locali, viceprimarilor sau consilierilor județeni. Curtea a arătat că, chiar dacă atât primarul, cât și consilierii locali sau județeni fac parte, ca regulă, din
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
la justiție sub toate aspectele sale. ... 23. Curtea Constituțională, prin aceleași decizii, a respins și criticile de neconstituționalitate referitoare la tratamentul procedural discriminatoriu, din perspectiva accesului primarului la dublul grad de jurisdicție prin raportare la ceilalți cetățeni sau chiar prin raportare la aceeași categorie a aleșilor locali, respectiv a consilierilor locali, viceprimarilor sau consilierilor județeni. Curtea a arătat că, chiar dacă atât primarul, cât și consilierii locali sau județeni fac parte, ca regulă, din aceeași categorie a aleșilor locali, aceștia se
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
titlul XIII din Legea nr. 247/2005, Curtea reține că, prin Decizia nr. 395 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 23 august 2018, s-a mai pronunțat asupra acelorași prevederi legale, prin raportare la prevederile art. 21 din Constituție, și cu o motivare similară. Prin această decizie, paragrafele 17 și 18, Curtea a reținut că prevederile criticate sunt norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea competenței sale constituționale, iar Legea fundamentală nu
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
1.344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 13 noiembrie 2007. În consecință, Curtea a constatat neconstituționalitatea art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Totodată, Curtea a constatat și încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție, referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece reglementarea a avut loc prin delegarea către Guvern
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
de judecători, ci trebuie ca alcătuirea completului să respecte normele care reglementează separarea funcțiilor judiciare. În situația concretă însă poate fi aplicabil art. 426 lit. d) teza finală (a existat un caz de incompatibilitate) din Codul de procedură penală prin raportare la soluția dată deoarece completul învestit cu soluționarea apelului, exercitând funcția de judecată, a admis apelul, a desființat sentința, însă a desființat și încheierea de ședință pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, respingând plângerea formulată împotriva unei ordonanțe de clasare
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
Codul de procedură penală, în care se menționează că, în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de apelant (deci inclusiv de procuror), instanța este obligată să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, nu doar strict prin raportare la motivele invocate de apelant. Se constată că dispozițiile art. 417 și ale art. 418 din Codul de procedură penală fac referire la apel, în general, nu și dacă apelul declarat vizează motive de nelegalitate sau netemeinicie, astfel încât instanța
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
Codul de procedură penală, în care se menționează că în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de apelant (deci inclusiv de procuror), instanța este obligată să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, nu doar strict prin raportare la motivele invocate de apelant. Curtea Constituțională a precizat în Decizia nr. 306 din 29 martie 2007, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371 alin. 2 din Codul de procedură penală anterior (referitor la efectul devolutiv al apelului
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
acest context, se impune observația că instanța de trimitere nu semnalează dificultăți de interpretare a dispozițiilor art. 417 și respectiv ale art. 418 din Codul de procedură penală, ci relevă o îndoială asupra modului de aplicare a premisei majore, prin raportare la consecința pe care aceasta ar putea să o producă asupra premisei minore. Acest procedeu, însă, nu reprezintă o solicitare de interpretare a unor dispoziții legale cu un conținut neclar, susceptibil de a genera interpretări diferite, ci are semnificația unei
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
alin. (2) din Codul de procedură penală, sunt formulate într-o manieră clară, lipsită de echivoc, limitele efectului devolutiv al apelului în materie penală și sfera de cuprindere a principiului non reformatio in pejus fiind pe deplin determinabile atât prin raportare la conținutul legal, cât și prin recurgerea la surse doctrinare sau jurisprudențiale, nefiind necesară intervenția Înaltei Curți prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare. Pe de altă parte, se reține că pronunțarea unei hotărâri prealabile în cadrul prevăzut de
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
susceptibilă de a fi aplicată uniform în toate cazurile în care aceasta ar putea fi incidentă. Or, din conținutul prezentei sesizări rezultă că instanța de trimitere nu relevă o dificultate de interpretare a unui text legal în genere, ci, prin raportare la un caz particular cu care a fost învestită și care este marcat de un complex de variabile, solicită determinarea cadrului legal circumscris controlului judiciar pe care trebuie să îl exercite. În aceste condiții, de vreme ce problema de drept
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
Lungimea totală a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații de tip fluvial din România este în prezent de 19.482 km (circa 25% din lungimea totală a cursurilor de apă), înregistrând o creștere de cca 12% în ciclul II de raportare, pentru care România va dispune de hărți de hazard și risc la inundații. În cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Administrației Naționale „Apele Române“ se află în curs de implementare proiectul RO-FLOODS - „Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul
PROTOCOLUL din 13 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251146]
-
-a ale ciclului II al Directivei Inundații“ (SIPOCA 734). Proiectul are ca termen de finalizare octombrie 2023 și se derulează cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale. Rezultatele proiectului RO-FLOODS presupun elaborarea hărților de hazard și risc la inundații necesare raportării în ciclul II de implementare al Directivei Inundații 60/2007/CE, prin extinderea zonelor studiate în ciclul I și îmbunătățirea rezultatelor modelării hidraulice pe zonele modelate simplificat, precum și prin extinderea tipului și mecanismelor de inundare (introducerea inundațiilor pluviale, evaluarea efectelor cedării
PROTOCOLUL din 13 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251146]