1,619 matches
-
Eusebiu din Cesareea), vor fi și ele preluate de a doua capitală "romană", cea orientală (Benoist 149). Ceremonialurile organizate la Roma în timpul domniei lui Constantin I au avut totuși un caracter aparte, date fiind contextele în care augustul s-a reîntâlnit cu orașul și cu populus romanus. Doar trei manifestări publice de adventus pentru împăratul în exercițiu: după înfrângerea lui Maxențiu la Pons Milvius, la 29 octombrie 312 (victorie câștigată instinctu divinatis, prin inspirație divină, după cum se menționează pe frontispiciul original
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
colective au rămas, timp de secole, aproape neschimbate. Cu toate acestea, planul oikonomic creștin, cu toate elementele sale moștenite de la gândirea greco-romană, a putut fi adaptat eficient la condițiile practice ale existenței comunității locale. Simbolic, cele două Rome s-au reîntâlnit aici, dar conflictul lor a persistat, pe o graniță între civilizații, culturi și spiritualități, unde dominantă a fost de la bun început ortodoxia, prin alegerea deliberată a românilor. Bizanțul a avut din nou câștig de cauză în fața Romei. IV. Valori ale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept decoruri centrale păsări, fete, ramuri cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
esență simpliste însă. Se presupune că lutul s-a folosit ințial pentru ungerea coșurilor de nuiele, printr-o întâmplare unul dintre acestea a fost apropiat de foc, s-a întărit, etc. Povestea am auzit-o în școala primară și am reîntâlnit-o în lucrări academice. Ovidiu Drîmba (8) aduce un argument neglijat de etnografi și care răstoarnă toate povestioarele cunoscute. Prin analiza cu carbon s-a descoperit că statuietele de cult din ceramică (idolii) sunt mai vechi cu 2000 de ani
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în sprijinul celor afirmate mai sus există un foarte bogat material arheologic și etnografic. Aproape toate culturile preistorice și istorice sunt reprezentate, în acest teritoriu există și două originare de aici: Poienești-Lukașevka și Poienești Vârteșcoiu. Toate aceste caracteristici le vom reîntâlni, păstrând proporțiile, în centrul ceramic Brădești. Localitatea aparține de comuna Vinderei, actualmente, și este situată în extremul sudest al județului Vaslui, acolo unde, în trecut, se învecinau ținuturile Tutova, Horincea și Covurlui. Zona este deluroasăsunt și cote peste 300 de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pentru dezordine, pentru neliniștile inimii și instabilitatea dorințelor. Agitat de patimile tumultoase care i-au tulburat ades propria locuință, europeanul se supune cu greu puterii legislative a statului. Când părăsește agitația lumii politice, Americanul se întoarce în sânul familiei unde reîntâlnește imaginea ordinii și a păcii. Aici, toate plăcerile sunt simple și naturale, bucuriile nevinovate și liniștite; și deoarece dobândește fericirea prin armonia vieții, el se obișnuiește fără efort să-și armonizeze atât opiniile, cât și gusturile. În timp ce europeanul încearcă să
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mai bine? Acolo erau alte condiții de locuit... Erau dormitoare mari, de trei sute de persoane, cu paturi suprapuse pă trei rânduri. Fuseseră saivane de oi, amenajate apoi ca locuri de dormit... Aveam totuși cearșaf, cu pătură... În plus, acolo am reîntâlnit mai multe cunoștințe din Vâlcea: am Întâlnit pă preotu’ Tudora, care a fost diacon la Episcopie aicea; am Întâlnit pă un preot din Zăvideni, Bălășoiu parcă, pe judecătorul Turturea din Brezoi, pe Macarie, fost contabil-șef În Brezoi, pe prietenul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
negustori lipscani, printre care, din tre cei enumerați și de Bacalbașa: Stancu R. Bechianu, A.B. Dancovici, Gheorghe Coemgiopolu (1819-1878). 293. Majoritatea avocaților citați de Bacalbașa s-au afirmat - cum era obiceiul vremii - și în viața politică și îi vom reîntâlni deseori în filele - și volumele - următoare ale aces tei Aspectul Capitalei, ziua și noaptea, era cu totul deosebit. Tribunalele erau instalate în casele, astăzi pe jumătate dărâmate, lângă Tea trul Liric 294, și, pe trotuarul din față, vechiul anticar, evreul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
an. V, 5 iunie 1875, p. 3). 42. Poetul Demetru Nicolae Saphir (1847-1883), epigon al lui Bolintineanu, în anii aceștia apropiat de cercurile liberale, fusese, pare se, redactor al revistei Oltul, dirijată de Al. Macedonski. Peste puțin timp îl vom reîntâlni în primele cercuri socialiste românești. 43. Epitaful, semnat cu inițiala X. a apărut, într-o versiune puțin deosebită de aceea reprodusă de Bacalbașa, în Ghimpele: „Acilea reposează cu jale, în vecie / Ilie zis Geambașul și Trancă Temelie. / Ei fură-n
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că un exemplar din „Tricolorul” îl costă 1,05 dolari, iar pentru o reclamă (avea una la Liniile Aeriene Canadiene) primește între 400 și 500 dolari. Și-a punctat fraza cu un zîmbet caracteristic, oprind aci „ancheta”. Seara, m-am reîntîlnit cu el acasă la mine. *Zeci de inși îmi încredințează necazurile lor. Mi se pare ciudat însă că nici unuia nu-i trece prin cap că și eu aș putea avea necazuri. Discreția mă obligă să nu mă plîng de nimic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
relatat cît de degradate sînt relațiile mele cu G.: ce-a fost la ședința de partid, discuțiile ulterioare etc. M. mi-a zis că mă înțelege și mi-a povestit, la rîndul său, cît de greu îi vine să se reîntîlnească (fie și pe stradă) cu profesorul Ciopraga, care i-ar fi „jignit pe toți din catedră”, la plecare. Situațiile sînt complet diferite - i-am spus -, la fel ca și naturile celor cu care ne confruntăm. Să nu comparăm catifeaua cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și înălțimea ei. Însă nici acum n-am trecut dincolo de tabernacolul cu racla Sfîntului Ioan cel Nou. Pe latura dinspre interior a raclei erau mai mulți credincioși, indistincți în smerenia lor, în afară de un cuplu de tineri, pe care îi voi reîntîlni și în capelă, unde au format din lumînări aprinse numele lor: Tina + Costel. La căpătîiul Sfîntului, un popă pleșuv, palid, obosit, spovedea și dădea sfaturi celor care le solicitau. Încasa bani pentru serviciile sale, lucru care nu mi-a plăcut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și cine nu vrei. Noi vom veni cu aportul nostru, cu banii munciți și trudiți pe meleagurile străine, pentru a ne ajuta țara, a-i revedea pe cei dragi, a aprinde o lumânare la căpătâiul morților noștri. Pentru a ne reîntâlni cu glia strămoșească, pământul sfânt pe care ne-am născut și am crescut. Cu oamenii în mijlocul cărora am trăit, ne-am îndrăgit și ne-am ajutat reciproc. Dați-ne libertatea de a veni și a pleca din țară atunci când fiecare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu un deceniu În urmă, era culminarea disperării și neputinței, Într-un moment când prelungitele noastre discuții despre disperarea și neputința care defineau locul În care trăiam Își pierduseră deja sensul. La puțină vreme de la plecarea din București ne-am reîntâlnit, Într-o scurtă și luminoasă tranziție, la Heidelberg. Am discutat desigur din nou, cu un sentiment de certă eliberare și de irepresibilă incertitudine, despre necunoscutul care ne găzduia și care, așa se părea, avea să ne găzduiască și În viitor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Nu ne putem identifica cu ei! Ar fi trebuit demult să fim mai neți, intratabili. Asta era șansa noastră. Suntem vinovați că nu am făcut-o.” Ocheanul se Întorsese, iată, În cele din urmă, vrând-nevrând, dinspre interioritate spre exterior. Îl reîntâlnisem, din nou Întâmplător, În toamna 1981, tot Într-o librărie. Palid, extrem de palid. „Caut volumul lui Davidescu. Un volum care Îl situează ca primul nostru simbolist. Sigur, când Eminescu studia În Germania nu mai era simbolism, dar Wagner poate fi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
apartamente, adică), rolul revistei Flacăra (atunci și acum), dar și, de ce nu?, destinul locatarei Teea Iancu (bizar nume, nu?). În care cimitir veghează, astăzi, numita Teea Iancu prezentul României postcomuniste? Bănulescu la Berlintc "Bănulescu la Berlin" În 1987 l-am reîntâlnit pe Ștefan Bănulescu la Berlin, În blocul DAAD de pe Storkwinkel 12, lângă Kurfürstendamm, unde ocupam un apartament la etajul trei, iar el fusese instalat pentru o săptămână, dacă nu mă Înșel, În studioul de la mansardă. Aveam mult râvnita bursă Berliner
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
te paște un comentariu al meu la Compulsory Happiness, În nr. 1/1994 din Steaua. Voi face, firește, să-ți parvină revista! Dragii mei, mi-e un dor de voi de-a dreptul pustiitor! Numai reîntorcându-mă la Cluj și reîntâlnindu-mi cunoscuții de toată ziua am putut să măsor Întreaga Întindere a inegalabilei voastre prietenii! Nu mi-am pierdut totuși pe de-a-ntregul speranța de a ne revedea cât de curând la New York. Vă Îmbrățișez din nou, dragii mei, urându
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trecute, o discuție cu doamna Claudia Tița, care este redactor la Departamentul emisiunilor culturale de la studioul național de radio. Am convenit să facem o emisiune despre tine la Radio București, emisiune care va fi difuzată prin luna septembrie; mă voi reîntâlni, pentru a definitiva amănuntele, cu doamna Tița, În cursul lunii august. Te voi ține, firește, la curent cu evoluția lucrurilor. Am stat de vorbă, nu de mult, cu cel mai bun student al meu, unul din cei mai străluciți pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În România, Nina Cassian mi-a povestit despre cartea Dvs. de eseuri și despre premiul MacArthur. Toate acestea m-au bucurat pentru că vă cunosc personal și ca o recompensare a intransigenței (clare și anxioase) care vă caracterizează. Că v-am reîntâlnit atunci când i-am spus lui Botstein cuvântul „România”, nu m-a mirat. Lumea este mică și circuitele nu sunt infinite. Eu, de exemplu, sunt dintre aceia care merg la concerte pentru program și numai În al doilea rând pentru interpreți
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fiecare dintre noi, cartea românească. La Încheierea discursurilor, a venit să-mi spună cât de mult Îi plăcuse, lui și lui Mircea Martin, care Îl Însoțea, ceea ce spusesem despre formarea mea, ca cititor și scriitor, În limba română. Ne-am reîntâlnit În ziua următoare, cu o sticlă de apă minerală În față, la o convorbire amicală despre prieteni și cărți, despre România și exilul românesc, despre conflictele și ciclicele regrupări În lumea literară bucureșteană, despre intrigile În care eșuaseră, după 1989
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
1989, prietenia noastră fusese confuză, o potențialitate deviată, mai curând, În enclava unui grup de prieteni și prieteni ai unor prieteni. Amintiri, nu puține, existau, Însă, și erau persistente. Ne revăzusem, În fugă, la Berlin În 1987 și ne-am reîntâlnit, apoi, În 1990, În America. „Înțeleg că ar trebui să-ți mulțumesc pentru venirea mea aici”, mi-a spus Gabriela, la telefon, după sosire. Mulțumirile nu-și aveau rost, nici nu eram sigur ce influență avuseseră bunele mele cuvinte asupra
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a-i trimite un exemplar din cartea care Îmi apare, În această toamnă, aici. Era scurta Întâlnire un semn de acceptare din partea orașului? * M-am oprit În fața multor tablouri de la Dahlem, am Întârziat Îndelung În sala Rembrandt. Venisem să mă reîntâlnesc cu Piero di Cosimo, să pot gândi, din nou, imaginea Simonettei Vespuci. Nu prea Îmi mai place romanul, prea complicat, În care am contemplat-o. Filiația, refuzul și aspirația filiației, În artă și În viață, În Revoluție și sub tiranie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe Cioran zâmbind”, decretase, amabil și decis, malițiosul care se vroia contemplat doar pe „culmile disperării”, În perpetua insomnie a lucidității, În poza absolutei dezabuzări. N-am mai fost În contact cu Cioran, după vizita la Paris, dar l-am reîntâlnit, aproape săptămânal, În 1995, În eseurile unui profesor american de filosofie, căruia Îi recomandasem să-l citească. Textele lui Cioran Îl fascinaseră și Îl determinaseră să și scrie o carte despre el, din care Îmi trimitea, spre lectură și comentariu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În Însorita Încăpere În care se desfășura dialogul scriitoricesc româno-american. Bellow nu menționase nimic deranjant pentru gazdele sale de la Uniune sau pentru megafoanele și informatorii aflați la post Între noi și nu părea să observe provocările. Aveam senzația că am reîntâlnit un soi de unchi bonom, niciodată prea implicat În treburile familiei noastre și fusesem copilărește mișcat doar când musafirul a mărturisit, În treacăt, că privind oamenii pe stradă, mobilitatea lor expresivă, i s-a părut că trebuie să existe În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ci și gloria ei, fie și Într-o vreme care pare să fi anulat Însăși noțiunea de posteritate, instaurând absoluta supremație a efemerității, a succesului imediat, a spectacolului rapid și perisabil. * Într-o suavă seară de aprilie 2003, l-am reîntâlnit pe Kertész la Berlin. Îl văzusem la prânz, pe stradă, dar nu l-am oprit, părea prea bucuros să prindă un taxi (spre casă, bănuiesc). Detaliile coșmarești ale bâlciului deșertăciunilor publice s-au revelat pregnant În acea seară În relatarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]