2,170 matches
-
la Întărirea păcii și securității mondiale, ca și la promovarea drepturilor fundamentale, a progresului economic și social și a bunăstării tuturor popoarelor, Au adoptat cele ce urmează: A. DECLARAȚIA PRIVIND PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZĂ RELAȚIILE RECIPROCE DINTRE STATELE PARTICIPANTE Statele participante, Reafirmând angajamentul lor În favoarea păcii, securității și dreptății, precum și a dezvoltării continue a relațiilor prietenești și cooperării, Recunoscând că acest angajament, care reflectă interesele și aspirațiile popoarelor, constituie pentru fiecare stat participant o răspundere prezentă și viitoare, Întărită de experiențele trecutului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
angajamentul lor În favoarea păcii, securității și dreptății, precum și a dezvoltării continue a relațiilor prietenești și cooperării, Recunoscând că acest angajament, care reflectă interesele și aspirațiile popoarelor, constituie pentru fiecare stat participant o răspundere prezentă și viitoare, Întărită de experiențele trecutului, Reafirmând, În măsura În care sunt membri ai Națiunilor Unite și În conformitate cu scopurile și principiile Națiunilor Unite, sprijinul lor deplin și activ Organizației Națiunilor Unite și Întăririi rolului și eficienței sale În consolidarea păcii, securității și justiției internaționale și În promovarea reglementării problemelor internaționale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
asocierii este, acum, triplă: «Pentru propria sfințire, pentru mântuirea sărmanilor copii abandonați; pentru a arăta lumii de azi, atât de atee, atât de cufundată în mocirlă, că Dumnezeu există, se gândește și se îngrijește de făpturile sale...». Tot acum se reafirmă forma laică a componenților Casei: «Membrii Casei să fie seculari, să poarte nici o haină religioasă, dar să aibă virtuțile apostolului». În anii următori, găsim alte scheme ale Normelor Sfinte: - Un manuscris din 1910 și un altul din 1911: reiau punctele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
într-o formă mixtă». Pe 28 februarie episcopul urcă la Casa de la Nazareth, unde a se țin exercițiile spirituale pentru preoți. Cere să aibă o întâlnire cu responsabilii majori ai Operei: don Calabria, don Pedrollo, don Adami și don Bussinello. Reafirmă energic că, în dieceza sa, nu va aproba niciodată o Congregație «mixtă». De aceea, «dacă vreți aprobarea diecezană, va trebui să o acceptați drept Congregație clericală». Prin urmare, toate acele articole care îngăduie fraților o anumită responsabilitate de conducere în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
San Zeno in Monte. După o fraternă și clară discuție, pare să se fi ajuns la o înțelegere: Constituțiile nu mai trebuie puse în discuție, ci acceptate și trăite, interpretându-le după spiritul Fondatorului și Superiorului General. Iar don Calabria reafirmă aceste idei într-o scrisoare circulară din 6 noiembrie 1933: «Mă bucur să vă pot adresa acest cuvânt modest, care deși trece prin acest biet canal, rămâne în continuare cuvântul lui Dumnezeu, și ca atare voi trebuie să-l primiți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
regale. Dar când îi ajungeau deciziile Congregațiilor romane, asculta fără a aduce reproșuri, chiar dacă acestea nu erau mereu în sintonie cu conștiința sa. De exemplu, în istoria casei din Este, el a acceptat verdictul Congregației Conciliului care îl declara pierzător, reafirmând însă adevărul cu tărie. «Dumnezeu e drept, și știe să-și trateze operele ca Dumnezeu ... Eu am acționat totdeauna corect... Isus va avea grijă». Chiar și în trista perioadă a vizitei apostolice și-a plecat capul și l-a acceptat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
natural! Și eu am suferit când am fost“. „Așadar, e bine să anunț categoric că se apropie un mare moment, pentru învierea Italiei la Isus, și că vom vedea lucruri care vor face epocă în istorie?“. „Trebuie să o spuneți!“, reafirmă don Calabria. „Dar nici să nu excludeți că mai înainte de aceasta va avea loc un șoc. Totul depinde de noi preoții, noi suntem ghizii. Dumneavoastră, în primul rând, trebuie să faceți acea operă generală care reînnoiește totul“». Reînnoirea Bisericii Deși
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
au stabilizat atât imaginea identitară proprie și pe cea despre alteritate, cât și a puterii înseși; aceasta însă a folosit în beneficiul mesajului ei, în plus, simbolistica iconografică și scenografia publică. 4. Natura profundă, "filosofică", a creștinismului ortodox a fost reafirmat de teologia (monahală) isihastă (ca practică, interiorizată, ascetică, respectuoasă față de modelele exemplare și față de morala creștină de până la Sfinții Părinți). Ea reprezintă ultima (re)formulare importantă a sa difuzată în spațiul post-bizantin înainte de căderea Constantinopolului, preluată și de gândirea românească
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
deschisă concurenței de la egal la egal cu țările dezvoltate, nu ar da câștig de dezvoltare țărilor în dezvoltare. Astfel, apare noua teorie a creșterii sau teoria creșterii endogene, care explică diferențele dintre ratele de creștere înregistrate în diferite țări. Teoria reafirmă importanța economiilor în atingerea unei creșteri economice rapide în țările în dezvoltare, dar introduce și elemente suplimentare [Todaro, 1994, p.96]. Modelele de creștere endogenă susțin un rol activ al statului în promovarea dezvoltării economice. În concluzie, teoriile liberale și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
un.org]. Agenda 21 este un proiect amplu, ce privește implementarea dezvoltarii durabile la nivel global, fiind concepută astfel încât să cuprindă toate ariile, de la ,,Agenda 21 Globală” și până la nenumăratele proiecte din toată lumea din cadrul ,,Agendei 21 Locale”. Acest proiect se reafirmă cu putere în anul 2002 în cadrul World Summit on Sustainable Development organizat la Johannesburg. Conceptul de dezvoltare durabilă s-a conturat de-a lungul unor dezbateri internaționale susținute, fiind definit, în cadrul Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare, ca ,,acel mod
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
an. II, nr. 1, 3 ianuarie 1915, p. 1. 19. „Noul avânt“, Românimea, an. I, nr. 1, 2/15 decembrie 1918, p. 1. Ceva mai târziu, de astă dată sub proprie semnătură, Bacalbașa care, în articolul citat mai sus își reafirma și crezurile democratice („Suntem pe pragul unei lumi noi... Religiunea cea nouă se numește democrație“), va exclama încrezător în destinul fast al patriei întregite, revenind asupra ideii că „o lume veche a expirat și alta nouă se întrezărește“: „O Românie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ea își va fi justificat la fel de banal „ieșirea”. Discuția lor (mai ales începutul) mi-a relevat însă că amabilitățile nu-s excluse nici la „vîrsta a treia”. * Într-un interviu difuzat de BBC (8 decembrie 1986), Vintilă Horia și-a reafirmat opinia că „literatura este o tehnică de cunoaștere”, cu posibilități de feed-back, adică de corectare a drumului omului. El împarte literatura în „deșteptătoare” (Thomas Mann, Robert Musil, Ernst Jünger, T.S. Eliot, Milan Kundera, Alexandr Soljenițîn) și „adormitoare” (întreaga producție realist
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
intrigii și invectivei. For ever de stânga, ca atâția alții, În felul de a gândi realitatea, nu și În felul de a o scrie. În pofida aparențelor frivole și a contradicțiilor fertile sau nu, a re-lecturilor anuale din Proust și Tolstoi... reafirma, iar și iar, o morală care sfida frecvent morala. Își Îngăduia licențe scandaloase În numele Cauzei ruinate! „Estetizasem”, oare, personalitatea lui Paul, ca să pot suporta ceea ce nu suportam În ideologia sa restrictivă? Premisele teoretice, utopic „umaniste”, ale stângii ca antidot la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
revenirea În matricea natală, ci separarea de o Întreagă lume, care nu mai era a sa. Fusese, până la capăt, un Înverșunat dușman al morții, sub toate formele ei. Visa mereu să scape, cumva, de inevitabil. „Adevărul este În imaginar”, repeta. Reafirmându-și constant religiozitatea, nu uitase să adauge: „n-am reușit să cred destul”, „sunt ca cel care se roagă zilnic: «Doamne, fă-mă să cred»”. Se resemnase, În final, cum o arată „Testamentul” publicat de Figaro În ziua morții sale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
izbăvitoare, naratorul găsește nu doar argumentul suprem Împotriva banalelor aserțiuni despre bine și rău, cum apar ele În interpretarea de consum, post-factum, a Auschwitzului, ci și temeiul propriei sale „continuități” În supraviețuire: „m-am Încarcerat singur, de dragul libertății”. Solitudinea se reafirmă ca șansă de autenticitate și integritate, refuz lucid al Înșelătoarelor truisme și trofee ale jur-Împrejurului acomodant. Chiraș, burlac, fără copii, scriitor marginal, gânditor independent, „entitate” bizară și neconvertibilă, nelegată de vreo „apartenență” ideologică, religioasă, etnică, politică - acestea ar fi consecințele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o falsitate pioasă, Împrumutată din creștinism!”. Imre surâdea, reconfirmând că da, acesta este crezul său, un crez strict personal, nu neapărat pios și deloc creștin. „Să fie oboseala existenței?”, am Întrebat-o, la rândul meu, pe exegeta lui Adorno. Cine reafirmă, din nou și din nou, că nu va renunța nicicând la Auschwitz, rămas În miezul biografiei și gândirii sale, nu prea poate să aibă o viață ușoară... Devii, oare, capabil de mărinimie și iubire privind Înapoi și Înainte, spre zădărnicia
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
acestei inițiative în 1945 Andrei Vîșinski i-a „criticat aspru” pe Ana Pauker și pe Teohari Georgescu pentru negocierile lor cu Garda de Fier (pag. 68 din aceiași carte) Gheorghiu Dej supralicitând, ca de obicei, directiva venită de la Vîșinski, își reafirma poziția exprimată în toamna anului 1944 și anume că legionarii ar trebui „lichidați ca niște năpârci”. In paginile 49 și 50 Robert Levy dă o justificare oarecum nostalgică a atitudinii Anei Pauker față de legionari, cităm: „Deși a suprimat Garda de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ideal și tradiție), Const. C. Giurescu (Un nou ideal). În esență, acestea exaltă virtuțile „datinei” și ale autohtonismului, delimitându-se de arta novatoare a noilor generații, văzută ca produs mimetic de import. Printre principalii ideologi se numără Al. Dima, care reafirmă cu orice ocazie ideile programatice ale revistei: „poziția pentru care «Datina» s-a născut și a luptat totdeauna” înseamnă „specific național fundat pe tradiție”, spune, de pildă, în articolul Specific național și tradiție (5-6/1927). Al. Dima diagnostichează, de asemenea
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
de episcopul Valerian D. Trifa, iar în al doilea rând, împotriva ponegritorilor șefului Partidului Național Țărănesc. La unsprezece ani de la apariția publicației, Dean Milhovan-Mitu consideră că principalele obiective - combaterea falsului episcop și reabilitarea lui Iuliu Maniu - au fost atinse și reafirmă direcțiile de fond urmărite: informarea românilor asupra adevărului; promovarea prieteniei americano-române; întărirea unității spirituale a românilor de pretutindeni; apărarea și promovarea intereselor naționale românești. În slujba acestor idealuri - comune majorității publicațiilor exilului românesc de peste Ocean - Dean Milhovan-Mitu induce o vibrație
DREPTATEA (THE JUSTICE). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286869_a_288198]
-
în oamenii individuali, fapt ce se realizează prin sine self, iar odată cu sinele se preia o mare parte din tradiția eului și a conștiinței de sine, care vizează și integrează intențional lumea. Tradiția filosofică a conștiinei de sine s-a reafirmat în secolul XX, de exemplu prin opera lui Jaspers. Prima jumătate a veacului a fost dominată însă de fenomenologia lui Husserl, care punea accentul pe tradiționala conștiință și pe eu, nefolosind explicit conceptele de „sine și „persoană”. Această fenomenologie a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
politică internă și internațională, informația densă din articole, echilibrul comentariilor despre rolul educativ al teatrului, cronicile muzicale și cinematografice, studiile, de mici dimensiuni, asupra literaturii române, toate îi definesc profilul. Scrieri literare „cuminți”, epigonice, legitimează preceptul sămănătorist al „literaturii sănătoase”, reafirmat în editorialul În pragul anului 1925. Totuși, apelul adresat unor scriitori de prestigiu n-a rămas fără răspuns, printre colaboratori numărându-se N. Iorga, E. Lovinescu, Lucian Blaga, G. M. Zamfirescu, Sextil Pușcariu, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Victor Eftimiu, O.
CELE TREI CRISURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286161_a_287490]
-
Mariana Sipoș. Cu mici modificări de-a lungul anilor, din redacție mai fac parte Nicolae Brânda, Antoniu Brândaș, Corneliu Crăciun, Octavian Blaga, Aurel Bojan, Mihai Drecin, Ioan Derșidan, Avram Geoldeș, Petre Șandor, Barbu Ștefănescu ș.a. An de an, revista își reafirmă programul „de a reflecta viața culturală din ținuturile de Vest ale României - literatură, artă, istorie, etnografie și folclor, interferențe culturale și viața românilor din afara granițelor țării” (4/1991), prin modalități proprii „de racordare a «localismului creator» la spiritualitatea națională” (3-4
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
de putere și performanță, care pun accent pe controlul celorlalți, prin dominarea lor, pe legătură dintre status și victoriile obținute, Jay Coackley face referire, pentru a exemplifica, la Varda Burnstyn. Acesta spune că dominarea „face «naturale» (naturalize) diferențele ierarhice și reafirmă convingerea că diferențele de putere sunt inevitabile și că succesul depinde de poziția unuia față de pozițiile celorlalți” (p. 216). O altă temă de actualitate pe care autorul lucrării o analizează este legătura dintre religie și sport. Coackley spune că ritualurile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
jucate, după cum antrenorii și jucătorii au mai multe motive să apeleze la religie: eliminarea incertitudinii, dorința de a se feri de probleme sau dorința de a da sens participării sportive ori chiar pentru a întări solidaritatea în echipă și a reafirma așteptările, regulile și controlul social în cadrul echipei. Interviurile cu sportivii și alți oameni din sport susțin cele menționate „Știam că am gâtul rănit. (...) Știam când m-am dus să lupt la Jocurile Olimpice că El veghea asupra mea. Știam, când am
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
strategice și tehnice” a proverbelor. Unor asemenea „valori centrale” le corespund opozițiile de tipul „fatalism/activism”, „introversiune/extraversiune”, „accent pe începutul acțiunii/accent pe sfârșitul acțiunii”, „premeditare/spontaneitate”; alte contraste sunt exprimate prin „rudenie/bani”, „sănătate/bogăție”, „sacru/profan”. Autorul reafirmă, la un nivel general, interesul său în „studiul filozofiei populare românești, așa cum aceasta este cuprinsă în proverbe”. Chestionarul aplicat „oferă [potrivit autorului] posibilitatea de a discerne între evaluarea fundamentală și cea superficială a experienței umane”, relevând astfel o „apartenență clară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]