99,695 matches
-
marea cantitate de frumoase considerațiuni pe teme morale fabricată de personajele Ťnobileť din Refugii au putut da puternica impresie a implicării lui Augustin Buzura în “actualitatea” epocii cînd a fost scris și a apărut romanul său, este astăzi evident că reala lui implicare, implicare de artist, se află în altă parte. Lui i se datorează descoperirea și aducerea în literatură a limbajului descompus și distructiv socotit a fi de tip lumpen, în realitate mai degrabă o formă deraiată de revoltă și
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
a o domina fără rezerve. Oare să nu fi știut Camil că femeia nu poate fi autorul moral al nici unei sinucideri, cum nu poate fi nici instigatorul, inspiratorul sau complicele vreunei drame erotice? Unde se crede scriitorul? În lumea asta reală și falsă? Doar contorsionata și nevrozata fire a dramaturgului nostru a putut născoci asemenea infamii discriminatorii. Noroc că piesele lui nu mai sînt citite azi de nimeni, iar de jucat pe scenă nici atît, și asta pentru că ele, cu încîlceala
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
Cu întunericul, cu coropijnița și râmele,/ Și din toate fărâmele/ Au rămas grei ca mâțele,/ Umflân- du-li-se țâțele." Începutul poeziei lui Tudor Arghezi (nume cu o anumită rezonanță pentru cei tributari tardo-modernismului) ni-l arată la scara lui reală pe acest autor pe care - de fapt - îl știam. Nu este acum momentul să schițăm o biografie, fie și rezumativă, a lui Arghezi, ori să realizăm o incursiune - cât de scurtă - în imaginarul său poetic. Acestea sunt - de altfel - obiective
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
se datoresc nu în mică măsura unor circumstanțe politice care s-au dovedit din fericire trecătoare: și anume dramatica înălțare a două imperii dictatoriale la Estul și la Vestul teritoriului Central-European. Și apoi în orice caz ce era adevărat sau real la 1930 nu se mai recunoștea prea ușor la 1970. în schimb, un mare număr de comentatori istorici (din România și mai ales din Vest) au preferat să accepte conflictele și dilemele de la 1930 ca fiind definitive și mai ales
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
Pe lîngă amintiții corifei există și un bun număr de critici tineri interesanți și cultivați. Literatura scrisă exprimă (dincolo de forma ei) bucuria unei libertăți de expresie și de tematică recucerite cu greu și ea, această literatură rodește uneori în arta reală: cum ar fi în cazul lui Mircea Cărtărescu, deși, evident, nu e singurul. Imaginea devine mai complicată atunci cînd luăm în seamă și apariția generației de admirabili tineri gînditori religioși laici (Bădilița și Lazu, Bakonsky și Ica, Anca Vasiliu și
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
din Florida (și explicația științifică a alegerii locului ține strict de cauze astronomice), americanii sunt cei care inițiază proiectul și-l urmăresc cu entuziasm și ambiție. Desenele cărții de la prima ediție sunt credibile și nu diferă prea mult de fotografiile reale, pe care stră-strănepoții generației care a citit De la Pământ la Lună le-au admirat un secol mai târziu. Yankeii sunt cei care vor să ia în stăpânire și "acest nou continent al văzduhurilor" și "să împlânte pe cel mai înalt
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
în ambele variante, demarează greoi, sînt cam simpliste, cu registru minor. În mod curios, dacă, ipotetic, acceptăm ideea coautorilor, nuvela începe să devină interesantă doar în capitolele ulterioare, aflate numai în varianta Dumitriu, unde, treptat, acțiunea capătă un ritm epic real, tot mai accelerat. Ochiului de prozator îi convine, în chip evident să arunce, cu naturalețe, o privire rapidă peste "cîmpurile și maidanele dimprejurul orașului", să înainteze, prin "îngrămădeala" de țărani, mahalagii, negustori și călători, "spre inima orașului", pătrunzînd pe Podul
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
în aplicare. Oricum, am ajuns din nou acolo de unde am plecat. Ne putem acum întreba care a fost, de fapt, raportul dintre autorul Cronicii și prezumtivii ei coautori. Au fost, într-adevăr, Vinea și Stahl "negrii" lui Dumitriu? Un răspuns real nu poate fi decît unul analitic, nuanțat, ieșit din schimbul de argumente și contraargumente. Deoarece chiar declarațiile date sub presiune de cei doi posibili coautori reflectă acest lucru. Iată de ce prefer să intermediez răspunsul printr-o serie de fișe de
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
se străduiesc să-și ascundă ori să-și cosmetizeze episoadele biografice compromițătoare, Ion D. Sîrbu încearcă să dezvăluie. Astfel că discursul lui nu va fi în nici un caz unul legitimant și împăciuitorist, cu arcuiri pe deasupra mediului înconjurător și cu seninătăți reale ori mimate. Cel ce scrie, aici, pentru propria posteritate are o memorie necruțătoare; și el se plachează pe realitatea exterioară, a "societății socialiste multilateral dezvoltate", prin percepții exacte și analize operate în profunzime. Un prim palier al jurnalului este acesta
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
exacte și analize operate în profunzime. Un prim palier al jurnalului este acesta politic. Deși consideră că "orice putere este de dreapta" și își manifestă solidaritatea cu toți cei exploatați, Sîrbu observă foarte curând că între socialismul utopic și cel real există o falie de teroare istorică și suferințe individual-colective. Edificarea lui asupra naturii comunismului, produsă încă la mijlocul deceniului cinci, primește noi și terifiante confirmări, prin socialismul "regal, de tip asirian", al lui Nicolae Ceaușescu. Foamea, frigul, frica, sistematizarea satelor și
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
și experiențele lui, focalizate din multiple unghiuri și înfățișate cu o rară voluptate descriptivă. Fostul actant oferă actualului autor un subiect foarte consistent, aproape inepuizabil, de interes și cercetare. Niciodată plictisit de el însuși, Ion D. Sîrbu se studiază cu reală curiozitate, cântărind și evaluând neîncetat scene și segmente ale unei existențe atât de pline. Jurnalul unui jurnalist fără jurnal adâncește perspectiva și dă tuturor acestor tribulații un sens. Copilăria petrileană și tinerețea sibiană, studenția petrecută în tranșee de ilegalistul comunist
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
trecînd de la "tradiționalistul" Hristea ("Măi cuțule,/ eu sunt Stănescu Hristea,/ știi?/ Stănescu Hristea, poetul îngerilor./ Cui, ce-i pasă?", Cîntec de toamnă, 1955) la inefabilul Nichita: în fragmentele recuperate din manuscrisele perioadei începuturilor sale, deși puține, se pot întrezări dimensiunile reale ale universului liric stănescian, așa cum ar fi arătat el fără cenzura și "autocenzura" vremii. Poezia lui "secretă", binecunoscută grupului său restrîns de prieteni, viitorii scriitori importanți ai "momentului '68", atestă, cînd și cît s-a păstrat, seriozitatea și patosul intelectual
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
selectivă din opera sa, Ordinea cuvintelor, realizată, cum scria el, "în consonanță cu tînărul meu prieten, criticul Alexandru Condeescu" (Războiul cuvintelor), Nichita Stănescu va socoti poemul ca singurul reprezentativ pentru debutul său absolut. Abia după isprava dublului debut, însă, încep realele probleme ale ,,spectacolului" desfășurat într-o lume literară culpabilizată de moartea lui Labiș, dispusă să accepte un alt tînăr purtător de stindard al ,,luptei cu inerția", dar nu și altă modalitate de a scrie. Nichita va trebui să renunțe, printre
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
un registru - cel solar, adolescentin, sărbătoresc, al transparenței luminoase - și rezervîndu-și zbaterea existenței pentru poemele transcrise în caietele sale inedite, destinate sertarului, Nichita Stănescu își va construi, după debutul în reviste din martie 1957, un univers liric ,,paralel" ale cărui reale dimensiuni vor ieși la iveală abia după zece ani de la întemeierea lui. Urmele întîilor revelații din aceste căutări de profunzime sunt vizibile pînă în ultima, tragică, perioadă a creației. între poeziile de atunci, rămase în caiete și ,,poemele impersonale" din
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
rădăcini în singurătate ca un ulm în pămînt și stă așa pe orice vreme verticală ca un copac trufașă ca o pădure sub viscol Ea își poartă moartea ei pe picioare Și stă așa verticală pînă cînd realitatea cea mai reală trece ca un buldozer peste existența ei atinsă și o culcă frumos la pămînt Pămîntul acesta îndurător primitor pe care mărșăluiesc și curg una în alta ca nisipul într-o clepsidră armata învingătoare și armata cealaltă a celor atinși Sfînta
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
extrem de accentuate, motivate puternic afectiv fie de tribulațiile scriitorului într-o realitate istorică profund defavorabilă, fie de intenționalitățile purificatoare ale transfigurării ficționale".(p.40) Un exemplu edificator îl constituie "teatralizarea obsesiei"(cf. unuia din subtitlurile excelent alese de eseist), conversația reală avută cu Stalin împletită cu proiecția dorinței reabilitării dând naștere unei scenete tragi-comice, desprinsă parcă din viitorul roman, scenetă pe care Bulgakov o joacă la nesfârșit, în diverse variante, în fața prietenilor(cf. Paustovski, citat de Ion Vartic la pp. 27-28
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
la editarea operei macedonskiene. Aș putea să o fac, dar asta ar presupune, obligatoriu, abandonarea unor proiecte în derulare și, mai ales, domiciliu în București (pentru doi-trei ani), fiindcă numai în capitală se află sursele directe de informare. Motivele sunt reale, nicidecum pretexte diplomatice. N-aș vrea să mai adaug altele de ordin strict personal. Între anii 1987 și 1993 am studiat în detaliu felul cum a fost editat poetul și am publicat o carte cu acest subiect, pe care V-
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
lui Mircea Coloșenco, cu o prefață de Eugen Simion. Sacrific imediat 1.200.000 lei și, când o deschid, revolta crește cu fiecare pagină răsfoită și nu mai înțeleg nimic. În Nota asupra ediției, după ce amintește câteva lucrări de referință (reale) Coloșenco scrie: "alte lucrări de referință pertinente nu prea sunt". Bine, mi-am zis, o carte de 300 de pagini, dedicată exclusiv editării poetului, nu e "de referință", treaba editorului. Nu mi-am închipuit nici o clipă însă că această omisiune
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
nu-i e în avantaj.Faptul că a lovit un ospătar,poate să-i pună în pericol nu doar trofeul ,dar poate chiar și cariera. Așa că schimbă partitura : - Foarte bine jucat,aproape i-ai convins pe toți că faza e reală ! Prieteni,el e noua mea vedeta din următorul film ce va fi turnat pe Coasta de Azur,spune victorios ,în timp ce îl ajută să se ridice. Puteți să-l fotografiați ,are un talent înnăscut ! Și blițurile străfulgeră din nou ,de data
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
centru universitar și al divertismentului, condimentat cu aspectul civilizațional, Clujul a depășit Bucureștiul devenind cel mai dinamic oraș din centrul și sud-estul Europei, din păcate la capitolul Poezie a rămas în urma Capitalei. Clujul, încă, nu reușește să devină o capitală reală a culturii și artelor, un nucleu spiritual situat deasupra Bucureștiului. La capitolul Poezie, Clujul a rămas ușor prăfuit și cu un aer provincial ancilar față de Capitală. Trebuie să recunosc că mă uit cu o ușoară invidie la Festivalul internațional de
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
Hollande sau Junkers nu mai are limite: pentru ei refugiații teroriști islamiști sunt mai buni europeni, decât românii creștini, locuitorii milenari ai Europei. Azi, în România, vizita, ca turist, a unui cetățean belgian, francez, german sau olandez poate fi un real pericol pentru liniștea noastră. Dacă sub cetățenia olandeză, belgiană, franceză sau germană se ascunde un terorist islamist, o femeie kamikaze de la Paris, care vrea să arunce metroul bucureștean în aer? Dr. Ionuț ȚENE Cluj-Napoca 22 noiembrie 2015 Referință Bibliografică: Ionuț
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
produc insomnia/în astfel de nopți ai plânge dacă ești singur/unii oameni urlă la câini/atunci ai vrea să le ai pe toate. (Primăvara ai vrea să le ai pe toate). Destăinuirile propriilor senzații o scutesc de codificarea mesajului real. De aici și alegerea versului alb, care să reflecte nemijlocit natura, începând cu locurile copilăriei și sfârșind prin mitul eternei reîntoarceri. În acest sens, poezia “Vino vară-mbujorată” este edificatoare: Vino vară-mbujorată/ca o fată sărutată/înflorind prin tufăriș./ Vino vară
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
schitul de lemn de la marginea zării/ Niște călugări deapănă rugăciunile serii.// Dorina Stoica transmite prin poezia sa o stare sufletească discret gradată pe scara sensibilității umane. Nevoia de a ieși din “conul de umbra” o ajută să treacă de la lumea reală spre cea lirică. (“Un fel de poveste”). //„sărbătoream jumătatea de veac/împreună cu tine/mai degrabă fragili decât rigizi/scufundați în mlaștina simțurilor/deodată n-am mai putut suporta/mirosul florilor puse la presat/în toate cărțile de rugăciuni//. Prin mesajul
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
în literatura românească a ultimului sfert de secol, aici, în România postdecembristă. Autoarea precizează că scrierile epice s-au diversificat structural, au dobândit un caracter preponderent memorialistic, scriitorul fiind deopotrivă și narator și personaj. Celelalte personaje sunt, de regulă, persoane reale ( cu statut propriu, nume, prenume, carte de identitate) care au relaționat cu scriitorul: „ Noile scrieri de astăzi acoperă o mai mare suprafață de informații surprinse în specii literare mai diversificate, stiluri și opinii literare în care cititorii se regăsesc, devin
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
serios compromisă de șederea prea mult în umbra unchiului și în funcția de primar) D. Chirtoacă, care a fost îngropat ca politician de propriul său unchi. Și atunci ce-i de făcut, exprimându-mă într-un stil leninist? „Există șanse reale să câștigăm acest scrutin din primul tur. Victoria noastră este inevitabilă, acest lucru trebui să-l înțeleagă toți”, a declarat aseară I. Dodon. Iată eu nu vreau să-l înțeleg. Prin votul acordat M. Sandu în pofida boicotării din partea colegilor ei
MEDITAŢII POSTELECTORALE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380638_a_381967]