5,656 matches
-
spus, că dialogul cu Eugen Dorcescu ar putea continua dincolo de poetica treptelor - o aplicată trimitere la perspectiva hiperlucidității metafizice, a cuprinderii arhi- în arhe- și invers - și că fericirea poetului[4] nu se poate concepe decât în libertatea lui, în receptare, în spirit; modalitatea cea mai relevantă, iată, fiind interviul. Poate că premisele întregii cărți de interviuri a Mirelei-Ioana Borchin se concentrează în teza formulată de poet, atunci când își proclamă identitatea: „Eu nu sunt nici teolog, nici filosof; eu sunt poet
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
și algoritm analitic aplicat, structurat pe niveluri constitutive care, cu atât mai mult, fac utilă apariția editorială. Cele zece titluri din sumar o confirmă: Despre avatar, Despre forma poetică, Despre asocierea marilor religii, Despre O arhi-amintire, Despre libertatea poetului, Despre receptare, Despre un proiect de cercetare semiotică, Despre Shunyata, Despre Bătrân, Despre beatitudine și spirit. Volumul stă sub semnul unui motto ales cu inspirație din discursul poetului, prilejuit de lansarea ediției critice, la care am făcut trimitere mai sus, și care
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
Pe de altă parte, dar pe aceleași temelii textuale și în aceleași întemeieri ale reflectării, se situează discuțiile despre forma poetică (II), despre libertatea Poetului (V), despre un proiect de cercetare semiotică (VII) și, nu în ultimul rând, cele despre receptare (VI). Eseul final, despre beatitudine și spirit (X), coronat opus, fără îndoială. Primul dialog, cel despre avatar, deschide către toate celelalte. Prin plurivalența lui, avatarul, cu etimologia lui în religiile hinduse, trimite, prin semnificantul și semnificațiile, care l-au consacrat
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
imediat în flux.”[29] Rigorile limbii, presimțirea conexiunilor spirituale erudite, echilibrul constant menținut la cote înalte, moderația care evită excesivul sunt gustate de cititorii tineri, cu atât mai mult de cei însetați de cultură, din mediul universitar, interesați inclusiv de receptarea poeziei dorcesciene în critica literară, lucru de care se ocupă criterial-axiologic Mirela-Ioana Borchin în dialogul VI (Despre receptare). Sunt amintite aici interpretările lui Virgil Nemoianu, Laurențiu Nistorescu, Marian Popa și ale altora, adăugate girului primit la apariția volumului de debut
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
evită excesivul sunt gustate de cititorii tineri, cu atât mai mult de cei însetați de cultură, din mediul universitar, interesați inclusiv de receptarea poeziei dorcesciene în critica literară, lucru de care se ocupă criterial-axiologic Mirela-Ioana Borchin în dialogul VI (Despre receptare). Sunt amintite aici interpretările lui Virgil Nemoianu, Laurențiu Nistorescu, Marian Popa și ale altora, adăugate girului primit la apariția volumului de debut, Pax magna (Ed. Cartea Românească, 1972), din partea lui Marin Preda, a lui Mircea Ciobanu, Mihai Gafița, Alexandru Philippide
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
sens și țel,/ Tăcerea era drumul către El./ Așa-I vorbeam. Spunându-I tot, deschis,/ Așa-I vorbeam: Abis lângă abis.” (În tăcere; vol. Biblice). [8] Eugen Dorcescu. [9] Mirela-Ioana Borchin. [10] IV (Despre O arhi-amintire), p. . [11] VI (Despre receptare), p. . [12] Ibidem. [13] Ibidem. [14] Ibidem. [15] M.-I.B.: „Taina e mai puternică decât cuvântul care o ascunde??? Așa cum sugerați în finalul din Ecclesiast?” VIII (Despre Shunyata), p. . [16] M.-I.B.: „Așa am și spus în eseu
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
nu este un lucru nici comod, nici conformist, nici neutru, nici autoreferențial. Pe de altă parte, așa cum vedem la Niram, lucrările surprind formal și stilistic, având o concepție autonomă, impură, mediată și care apelează la reflecție critică pentru justa lor receptare. Raportat la poezie, eseul plastic preia plăcerea ei ludică, făcând ca realitatea și fantezia să se îngemăneze; la fel, rigoarea metodică și imaginația. Metaforele, „imaginile”, pulverizează de multe ori coerența semantică, devenind „dizertație”, digresiune, însă conceptele, dacă le sesizăm, recapătă
ROMEO NIRAM: ESEU DESPRE ESEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364233_a_365562]
-
creștere. Meritul principal în organizarea acestor spectacole, ( susținute, după cum s-a menționat, cu ocazia serbărilor școlare, a șezătorilor culturale sau ședințelor cercurilor culturale 121, în cadrul unor manifestări cultural - artistice complete), este acela de a fi atras în sfera de receptare a artei culte, masa de țărani ce trăiseră până atunci în izolare. Dar dacă la sate se constată o intensificare a acestei activități artistice, în Tr Severin, observăm dimpotrivă, un regres față de perioada de avânt din ultimele decenii ale secolului
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
a unei opere. Criteriul stilistic va trebui confruntat nu numai cu frecvența mijloacelor expuse mai sus, ci mai ales cu judecata de valoare sub specie temporis, (timp specific) singura care poate conferi valorilor expresive suportul perenității artistice, garantat de felul receptării artei literare de către conștiința umană de-a lungul veacurilor. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 25 septembrie 2014 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1365, Anul IV, 26 septembrie
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368399_a_369728]
-
mare dăruitoare de lumină sufletelor noastre. Prin competență și experiență, știe să valorifice cartea, rolul ei în informare, cercetare, în formarea și dezvoltarea personalității, să promoveze valoarea colecțiilor, facilitând o mai bună cunoaștere a lor la un nivel superior de receptare din partea utilizatorilor, să creeze, o atmosferă plăcută și necesară atragerii spre lectură la prestigioasa instituție de cultură - Biblioteca municipală „George Radu Melidon”, contribuind hotărâtor la perpetuarea memoriei întemeitorului ei. Ținuta și calitatea sa intelectuală, spiritul său întreprinzător, i-au permis
UN OM „DĂRUIT” – EMILIA ȚUȚUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368529_a_369858]
-
un fenomen al teologiei contemporane, în diferite centre universitare din România dar și din marea Britanie, Franța, Italia, Germania, Polonia, Grecia, SUA și altele, fiind redactate lucrări de master sau doctorat pe o temă ori alta din gândirea sa teologică. Receptarea gândirii teologice a Părintelui Profesor și Academician Dumitru Stăniloae - ne arată autorul - a avut și are loc la toate nivelele vieții bisericești, de la arhierei, preoți de mir sau ieromonahi, până la teologi laici. Astfel, printre cei care au consacrat studii operei
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
și rodul unor eforturi de câțiva ani, lăudabile de altminteri, care trebuie continuată și pe mai departe. Din câte cunoaștem însă, nimeni până acum, atât în mediul ortodox, cât și în mediul ecumenic nu a urmărit în mod sistematic evoluția receptării gândirii teologice a Părintelui Stăniloae. Toți câți s-au ocupat cu adâncirea gândirii teologice a Părintelui Stăniloae, au analizat o anumită temă din gama preocupărilor sale teologice și nu în întregime complexitatea demersului său teologic și perceprea lui în ziua
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
referirilor bibliografice la gândirea teologică a Părintelui Stăniloae i-a permis autorului Ștefan-Lucian Toma să creeze un dinamism deosebit, aparte al desfășurării lucrării, o structură de analiză lipsită de orice tip de stereotipie. O asemenea lucrare, ce abordează modul de receptare a gândirii teologice a Părintelui Dumitru Stăniloae în lumea de astăzi, cum este cea de față, care a fost elaborată, redactată și acreditată într-o Facultate de Teologie Ortodoxă din străinătate, vine să ne încredințeze asupra faptului și să ne
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
în fond de același text liturgic - cu același conținut!... Este dureros că există aceste deosebiri și, drept urmare, să ne străduim ca acolo unde ne aflăm noi, să fie desființate, deoarece nu este mai importantă tâlcuirea lingvistică și cea tipiconală decât receptarea Harului Divin!... 6. - Este lumea bisericească contemporană suficient de conștientă de valoarea și supremația acestei Sfinte Taine, care nu abordează o simplă practică liturgică ci pe ea se sprijină, de fapt, toată viața noastră eclesiologică, soteriologică și, îndeosebi, cea eshatologică
PARINTELE ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366755_a_368084]
-
în fond de același text liturgic - cu același conținut!... Este dureros că există aceste deosebiri și, drept urmare, să ne străduim ca acolo unde ne aflăm noi, să fie desființate, deoarece nu este mai importantă tâlcuirea lingvistică și cea tipiconală decât receptarea Harului Divin!... 6. - Este lumea bisericească contemporană suficient de conștientă de valoarea și supremația acestei Sfinte Taine, care nu abordează o simplă practică liturgică ci pe ea se sprijină, de fapt, toată viața noastră eclesiologică, soteriologică și, îndeosebi, cea eshatologică
PARINTELE IOAN IOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366812_a_368141]
-
ți-au înviforat tâmplele, să iei cu febrilitate condeiul și să-ți pui păsul. Cu mai mult sau mai puțin talent, direct sau pe ocolite, punând în evidență mai mult simțul civic al onestității, într-un plan literar pe măsura receptării și înzestrării tale ca „rapsod...urban”! Chiar dacă n-ai dat la iveală satirele și epigramele - pe cât „acid” adunase-i în rărunchii fibrei tale prea mult „încasatoare și răbdătoare” la injustiția și strâmbătatea vremurilor și oamenilor - în care ai fi putut
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
poeziei implică mai multe direcții:valorizarea eului, lucru cel poate face doar, eventual, un psiholog; o interpretare a efectului asupra cititorului de către poezie; o taxonomizare a tipologiei individului; o analiză a postulatului că prin poezie se exprimă ființa umană; o receptare a poeziei ca drept capacitate de vibrație a societății prin trăirile poetului, ci nu ai te înrobi, diferențiind sensurile dintre kairos și kronos. Primul element se referă la anularea timpului liniar și uniform, și evidențiază înțelegerea timpului poetic, totodată efemer
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
către o proporțională cunoaștere a tainelor creștine. Pe treptele cele mai înalte, umanul eliberat de tot ceea ce este patimă sau păcat, devine un mediu de reflectare a divinului, la a cărui cunoaștere și simțire ajunge. Cunoașterea creștină nu constă în receptarea pasivă a realităților, ci una dinamică, implicând o adevărată transformare, spiritualizare a firii, în vederea receptării și experierii realităților spirituale, existând în acestă privință "o întreagă gradație, atât în ce privește curăția, cât și adâncimea și durata sesizarii apofatice a lui Dumnezeu". Prin
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
tot ceea ce este patimă sau păcat, devine un mediu de reflectare a divinului, la a cărui cunoaștere și simțire ajunge. Cunoașterea creștină nu constă în receptarea pasivă a realităților, ci una dinamică, implicând o adevărată transformare, spiritualizare a firii, în vederea receptării și experierii realităților spirituale, existând în acestă privință "o întreagă gradație, atât în ce privește curăția, cât și adâncimea și durata sesizarii apofatice a lui Dumnezeu". Prin aceasta, cunoașterea duhovnicească se dovedește a fi superioară oricărei elaborări intelectuale, speculative, ea fiind o
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
există chiar și în imaginea vizionară un implicit rațional, raționalizabil, adică, prin lectură.mai întâi ne emoționăm și numai după aceea înțelegem, dacă e cu putință.Însă, înclin să cred că emoția nu trebuie considerate ca două momente separate în receptarea poeziei.Preeminența poate fi recunoscută în cadrul unei simultaneități.. Emoția se poate dispensa de înțelegere, dar înțelegerea nu se poate dispensa de emoție. Fără emoție, înțelegerea poeziei este pierdută. În imaginea vizionară emoția este anterioară înțelegerii, deci, implicit în înțelegere. Schimbarea
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
simbolismului, semnificația irațională ar defini cu precădere poezia de factură suprarealistă. Poezia nu este pur și simplu expresie individualizată, ci expresie universal aprobabilă, altfel spus, comunicabilă. Prin acest eseu am căutat să sondez psihologia creației, dedusă dintr-o psihologie a receptării.Cu altă ocazie am să extind aceste considerații despre teroria Poeziei. Importanța majoră a acestei sinteze constă nu atât în descoperirea legii asentimentului, cât a conexiunii stabile între asentiment și substituire, în lumina aruncată înlăuntrul poeziei din afara ei. Citind instructivele
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
și Paul ”, pe care autoarea o structurează în două cicluri: „Recreația grădinii” și „Anotimpul jocului”. În loc de prefață, câteva referințe critice edificatoare, între care cea semnată de reputatul scriitor clujean Constantin Cubleșan: „Titina Nica Țene știe să se apropie de universul receptărilor copilărești cu un firesc al prozodiei întru totul notabil, evocând momente de trăire emoțională pe care micii cititori îl percep și îl înțeleg cu ușurință, căci emisiunea se face pe...lungimea de undă specifică copilăriei”. Într-adevăr, iată doar două
VIAȚA CA JOC, JOCUL CA VIAȚA, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU, LA VOLUMUL ANOTIMPUL JOCULUI DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367025_a_368354]
-
filozofia se poate face foarte ușor. Pentru că inversiunea, ca și filozofia, creează probleme. Antepunerea, devansarea, anticiparea derivă din faptul că gândirea o ia înaintea cursului obișnuit al vorbirii și pune devreme sau chiar cu urgență, în față, elementul hotărâtor pentru receptarea mesajului poetic. Care, în construcții anastrofice folosite des în vorbirea populară (Duce-m-oi; Duce-l pasul; Strigatu-te-am cu-amare, lung-tînguioase guri, / [...] / O, plînsu-te-am, în sfinte și argintate lire!..., sau: Uită-și mamă, uită-și tată, / Uită-și drumul spre
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
operă-artist, document peste timp și o bază de cercetare viitoare asupra evoluției artei românești contemporane. Ea poate să conducă direct la niște relații interumane și artistice la nivel european și să pregătească publicul din alte țări pentru o mai bună receptare a mesajului artei contemporane românești. Florin ROGNEANU Critic de artă Director al Muzeului de Artă Craiova MAI 2011 Referință Bibliografică: ARTA ROMÂNEASCĂ / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 152, Anul I, 01 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
ARTA ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367202_a_368531]
-
Portal Măiastra”, 1, 2016, p. 28 - 29; „Națiunea”, 19 ianuarie 2016; Mirela-Ioana Borchin, Eugen Dorcescu în spațiul hispanic, „Banat”, 1-2-3, 2016, p. 64-86; Mirela-Ioana Borchin, Crepusculul la Ullervad, „Discobolul”, 223 -224 - 225, iulie-augusat-septembrie 2016, p. 46 și urm. Mirela-Ioana Borchin, Receptarea poetului Eugen Dorcescu în spațiul cultural hispanic, în Questinoes Romanicae, nr. 4, Ed. Jatek Press, Szeged, 2016; Mirela-Ioana Borchin, Veronica Balaj în contrejour, „Melidonium”, 11 aprilie 2017.. D. Ediții îngrijite: EUGEN DORCESCU, Nirvana. Cea mai frumoasă poezie. Ediție îngrijită și
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]