3,662 matches
-
poeți ai Maramureșului și că trăiește printre cei din Satulung și ar trebui apreciat mai mult, inclusiv de Consiliul local și școală, chiar invitat la lecții de diriginție și limba română. Gelu Dragoș mulțumește tuturor participanților și îi invită să recite două-trei poeme din creațiile proprii. Au fost prezenți, în afară de cei amintiți mai sus, scriitori importanți cum ar fi: dr. Mihai Ganea, Nicolae Scheianu, Ioan Dragoș, Ion Bogdan, Aurelia Oancă, Vasile Dan Marchiș, Ioan Potop, Carmena Băințan precum și membrii sau simpatizanți
LA SATULUNG S-A ÎNTÂLNIT CONDUCEREA REVISTEI ECREATOR CU MEMBRII CENACLULUI „PETRE DULFU” DIN LOCALITATE de GELU DRAGOȘ în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353295_a_354624]
-
nefericite și o Karenina ce se zbate între sine de tren locomotive cu aburi acoperă trecutul mă-ntâlnisem în vis cu Nichita și Bacovia la un pahar poate de pe Le Băteau ivre ateriza la masă și pelerinul Rimbaud să ne recite Leș étrennes des orphelins iar poeții spuneau că nu ne ajunge vinul la alta masă Eminescu numără plopii soției ce nu avea la fereastra geam e beat ce-l ce afirmă că le-a trăit pe toate și curma poemul
BAHICĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353384_a_354713]
-
călărească, zicând că el intră în Ierusalim ca un al doilea Cristos. Spre surprinderea mea vaca devenise blândă și se supunea stoic voinței lui. El își imagina Ierusalimul în acea poiană, făcea niște plecăciuni ca în fața unei imaginare mulțimi și recita tare din Psalmii lui David sau deborda cu o memorie uimitoare din Apocalipsă: Apoi venind către mine: < Am prea curvit, copile, am înșelat femei, am la activul meu o crimă pe care n-o știe nimeni, eu l-am omorât
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
fiind și de pasiunea sa pentru poezie, dar și de dotarea cu o memorie deosebită, căci era, la Chișinău, centrul de atracție al cenaclului Mateevici. Era însă acest iubitor de poezie anatemizat, pe nedrept, ca mancurt, căci la ședințele cenaclului recita mai ales din rușii Esenini, Țvetaeva, Blok, Pasternak,Lermontov. Nu-l plăcea pe Blaga, nici pe Stănescu, dar îl plăcea pe Coșbuc, pe care-l considera ca “descendentul direct al Poetului Anonim”. Pe prozatorii ruși îi prefera în detrimentul lui Sadoveanu
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
Pegasului cu roți și alte câteva sute sau peste o mie, unde ne-au dus rachetele și Comandorii Galactici. Când am împlinit 72 de milenii mi s-a spus că trebuie sa mai las locul și altora. Mi s-a recitat un vers dintr-un rondel de Macedonski: «E vremea rozelor ce mor»“ ... Să! Că e bine să fac cerere că de ce să nu-mi trăiesc niște hobby-uri? N-avusesem timp pentru așa ceva, nici cuvântul nu-mi spunea nimic. Noi
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
mint pe nimeni, spun numai adevărul. Acum am învățat să cânt. - Ar fi timpul să-ți revii! Și directoarea morocănoasă a plecat fără a fi lămurită, ba și mai tare derutată. Plăcerea cu care cânta Talida la acest instrument dumnezeiesc, recita versuri în engleză minute în șir, stârnea invidia colegelor și admirația băieților din liceu și nu numai, căci fenomenul era deja cunoscut în oraș. Talida, încă nu era hotărâtă la ce facultate să se înscrie. Avea impresia că la oricare
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
lui Venus din Milo. Nu există cafea mai bună, decât cea băută cu persoana iubită. Este un păcat să nu fi cunoscut niciodată dragostea Cele mai frumoase poezii de dragoste nu se scriu la computer, nici pe hârtie, ci se recită la pieptul iubitei. Dacă nu poți să-i dai iubitei luna de pe cer, măcar oferă-i un răsărit de soare. Referință Bibliografică: Este un păcat să nu fi cunoscut niciodată dragostea / Viorel Vintilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1638
ESTE UN PĂCAT SĂ NU FI CUNOSCUT NICIODATĂ DRAGOSTEA de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352905_a_354234]
-
pentru că el este adânc, foarte adânc înrădăcinat în sufletul nostru, al majorității românilor, oriunde s-ar afla ei pe această planetă, pentru că sufletul nostru este chiar el. Datoria noastră e să-l citim, să-l recitim, să-i memorăm și recităm versurile, să-i înțelegem profunzimea gândirii, mesajul lăsat nouă peste timp prin unicitatea și frumusețea limbii poetice, prin lirica sa ontologizată, setea de cunoaștere, relația cu folclorul, mitologia, trecutul istoric dar și vizionarismul, inovația limbajului poetic, adâncul și înaltul ei
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
jucăuș, Acest An Nou pe derdeluș, Când iarna totuși a venit Și sufletul ne-am înnoit. Moșul acasă HO, HO, HO, Prin câte locuri am umblat Am sărit și-am înghețat, Mulți copii am vizitat. Mi-au cântat, mi-au recitat, I-am privit cum s-au jucat, Și sincer s-au bucurat. Acum, e vremea de spălat, De mâncat și de culcat, Fiți cuminți și ascultați, Și pe Domnul lăudați, Căci la Betleem Maria Cu drag naște pe Mesia. Lorelai
POEZII DE LORELAI PÂRVAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353049_a_354378]
-
vreunui adevăr în poezie sau revelarea vreunuia înseamnă ceva foarte relativ. Aspectul acesta depinde de atât de multe variabile, încât nu m-aș aventură să apreciez când are cel mai valabil impact poezia mea. Îmi place, e adevărat, să-mi recit poeziile proprii, conferindu-le o rezonanță deosebită prin tonalitatea vocii sau accentuarea anumitor lucruri, dar nu pot spune ca se schimba ceva în structura de profunzime a poemelor, astfel. Meditația în tăcere precede scrierea, nu o înlocuiește. Cât despre procesul
CÂND EXPERIENŢA VIEŢII IA FORMĂ DE POEZIE. INTERVIU CU POETUL CREŞTIN IONATAN PIROŞCA [Corola-blog/BlogPost/354307_a_355636]
-
decât satul în care văzuse lumina zilei, într-un sfârșit de toamnă târzie, chiar de ziua Sfântului Andrei, 30 noiembrie 1926. Lui nea Mitică îi este dor de locul unde s-a născut și a crescut. Îi place mult să recite, iar versurile pe care mi le-a spus, mi-au pătruns și mi-au rămas în inimă pentru tot restul vieții: „Satul meu, grădină dulce,/ Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul florilor,/ De dragul feciorilor,/ De mirosul la
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
activitate au participat scriitori români din țară și din diaspora, editori, cadre didactice, jurnaliști, sponsori, oameni de afaceri. Cu această ocazie au fost decernate premiile Concursului Internațional de Poezie și Proză STARPRESS, aflat la ediția a IV-a, au fost recitate poezii dedicate limbii române, au fost conferite diplome și medalii, lansate cărți. Doamna Ligya Diaconescu, cunoscută deja pentru dăruirea cu care militează pentru promovarea limbii și culturii române în țară și în străinătate, pentru încurajarea talentelor, a decernat premiile Concursului
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
culmina cu prezentarea cărților la Roma, cu ocazia întâlnirii românilor din diaspora, „CALLATIS”, din luna septembrie 2014. Și-a exprimat mulțumirea că printre cei prezenți în sală se numără și tineri talentați, precum Ioan Adrian Trifan. Doamna Ligya Diaconescu a recitat poezia proprie “Limba noastră cea română”, scrisă în cinstea acestui eveniment: „Limba noastră cea română/ În care-am fost botezată/ M-a apropiat de Domnul,/Limba noastră cea curată.// Limba care ne adună/ În a patriei ființă/ De prin lume
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
în vatra țării/ S-o serbăm cu biruință.// Scriitori din toată lumea/Reuniți într-o ființă/Cântă azi limba română/ Cu dragoste și credință.// Și...la țărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/ Când din versuri se recită.// Și prin proză-i simți trăirea/ Cele mai frumoase scrieri/ Despre mamă, despre țară,/Despre glie,România.// Azi, prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
literară” și ultimul număr al revistei “Agora literară” doamnei Dora Alina Romanescu și doamnei Floarea Cărbune, medalia “Virtutea literară” și ultimul număr al revistei “Agora literară”, doamnei Elena Buică și Trofeul “Muza”, doamnei Ligya Diaconescu. Domnul Al.Florin Țene a recitat poezia, creație proprie, “Glorie limbii române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
o carte de povestiri, care poate fi citită de la cei mici până la cei ajunși la bătrânețe și poate constitui un model de pregătire educațională a viitoarelor bunicuțe în relația cu nepoțicile și nepoțeii.” În final domnul Al.Florin Țene a recitat poezia “Spre culmi”, un elogiu adus ființei umane: „Omul de când e pe lume a spus:/Iarna-i prea frig, vara e prea cald/ Soarele prea iute moare în apus./ Tot mai sunt spini printre flori parfumate/Norii tot caută azurul
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
zise ea calmă, încercând a pune „punct”. -De ce? -Pentru că nu se trage din „manele”! -Măi să fie! Unii nu pot dormi de Baladele noastre, iar eu de manelele astea... Oare cum ar suna balada „Meșterul Manole” dacă ar recita-o „guță” sau „copilul minune”? -Ăștia nu recită, ci „cântă” doar! Ca să reciți o baladă, așa... să nu sune a „manea”, hâm(!) îți trebuie o leacă de pregătire, bărbate! Dacă o reciți așa... cam cum „recita” nevasta lui Slavici „Mai
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
ce? -Pentru că nu se trage din „manele”! -Măi să fie! Unii nu pot dormi de Baladele noastre, iar eu de manelele astea... Oare cum ar suna balada „Meșterul Manole” dacă ar recita-o „guță” sau „copilul minune”? -Ăștia nu recită, ci „cântă” doar! Ca să reciți o baladă, așa... să nu sune a „manea”, hâm(!) îți trebuie o leacă de pregătire, bărbate! Dacă o reciți așa... cam cum „recita” nevasta lui Slavici „Mai am un singur dor”, va ieși, cam ca
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
trage din „manele”! -Măi să fie! Unii nu pot dormi de Baladele noastre, iar eu de manelele astea... Oare cum ar suna balada „Meșterul Manole” dacă ar recita-o „guță” sau „copilul minune”? -Ăștia nu recită, ci „cântă” doar! Ca să reciți o baladă, așa... să nu sune a „manea”, hâm(!) îți trebuie o leacă de pregătire, bărbate! Dacă o reciți așa... cam cum „recita” nevasta lui Slavici „Mai am un singur dor”, va ieși, cam ca Balada lui Gruia, recitată de
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
cum ar suna balada „Meșterul Manole” dacă ar recita-o „guță” sau „copilul minune”? -Ăștia nu recită, ci „cântă” doar! Ca să reciți o baladă, așa... să nu sune a „manea”, hâm(!) îți trebuie o leacă de pregătire, bărbate! Dacă o reciți așa... cam cum „recita” nevasta lui Slavici „Mai am un singur dor”, va ieși, cam ca Balada lui Gruia, recitată de ăștia, ca ea: „Sus pe diealu’ úriașu/ Gruia ó-dormi-se...” -Atunci am o idee: Am să fac și eu o
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
Meșterul Manole” dacă ar recita-o „guță” sau „copilul minune”? -Ăștia nu recită, ci „cântă” doar! Ca să reciți o baladă, așa... să nu sune a „manea”, hâm(!) îți trebuie o leacă de pregătire, bărbate! Dacă o reciți așa... cam cum „recita” nevasta lui Slavici „Mai am un singur dor”, va ieși, cam ca Balada lui Gruia, recitată de ăștia, ca ea: „Sus pe diealu’ úriașu/ Gruia ó-dormi-se...” -Atunci am o idee: Am să fac și eu o revistă literară și în loc să
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
Ca să reciți o baladă, așa... să nu sune a „manea”, hâm(!) îți trebuie o leacă de pregătire, bărbate! Dacă o reciți așa... cam cum „recita” nevasta lui Slavici „Mai am un singur dor”, va ieși, cam ca Balada lui Gruia, recitată de ăștia, ca ea: „Sus pe diealu’ úriașu/ Gruia ó-dormi-se...” -Atunci am o idee: Am să fac și eu o revistă literară și în loc să strig „Proletari din toate țările uniți-vă!” dinspre Moscova sau „Mai potoliți-l pe Eminescu, odată
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
românilor din Basarabia (9 aprilie 1918) și Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918).1 Decembrie a fost adoptată ca zi națională a României în 1990, fiind inclusă apoi în Constituției României din 2003. ” (http://www.amosnews.ro/arhiva/1-decembrie-2011-93-ani-marea-unire-1918-2011-01-12-2011) S-au recitat poezii dedicate țării, s-a pregătit o expoziție cu desene pe aceeași temă, s-au intonat Imnul de Stat și alte cântece patriotice, iar elevii clasei a II-a B au dat citire unui fragment al textului ,, Visul împlinit” scris
SUNT MÂNDRU CĂ-S ROMÂN! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354463_a_355792]
-
mult timp vom serba și Ziua României), a urmat alocuțiunea directorului școlii, prof. Mirela Brezuică, iar apoi, programul festiv organizat s-a derulat astfel: interpretarea unor cântece și dansuri populare românești, de către elevii claselor a II-a, a unor poezii recitate de către elevele Ghețu Nicoleta (cls. I-B), Pîrvu Nicoleta, Juravlea Denisa Georgiana și Micu Ionela Raluca (cls.a II-a A), Nenciu Vanesa și Moldoveanu Andreea (cls. a VII-a ), prezentarea unui ,,Dans țigănesc” (preșcolarii Grădiniței nr. 1), s-a
ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII LA ANIVERSARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354461_a_355790]
-
eliberarea deținuților politici și unirea Transilvaniei la Ungaria. Acest manifest revoluționar a fost tipărit, răspândit și făcut public de pe treptele Muzeului Național, în ziua de 15 Martie de către tânărul actor și poet, de origine sârbă, Sandor Petofi, după care a recitat o poezie patriotică înflăcărată ce începea cu „Sus! Patria către maghiari strigat-a ] E timpul pentru luptă să fiți gata ] Ce alegeți, libertatea sau robia ?]” și se încheia cu „Să juram pe Dumnezeul marilor străbuni!!” Înflăcărare, entuziasm, exaltare, cuvinte mari
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]