1,567 matches
-
românească, în general: fenomenul tot mai accentuat al poluării folclorului, manelizarea muzicii românești și asaltul tot mai agresiv al kitsch-ului și al amatorismului. Lansarea Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, într-o reeditare anastatica, în îngrijirea lui Constantin-T. Stan, cu studii introductive semnate de Constantin Catrina și Simion Dănilă. Prima ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin Drăgoi” a fost încununată, în final, printr-un concert instrumental, care i-a avut ca
Colocviul ?Sabin V. Dr?goi? by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
pentru un corifeu al muzicii de avangardă europene, György Ligeti, generând adevărate capodopere ale literaturii muzicale camerale și simfonice, prezente cu obstinație pe importante scene de concert naționale și internaționale, încurajați de generosul sprijin al Consiliului Județean Timiș, am decis reeditarea, după șapte decenii, a acestui monument al folcloristicii românești, o adevărată carte de vizită a spiritualității rurale românești bănățene. Din cuprinsul Monografiei, zămislite în urmă fericitului popas folcloristic, încurajat de Dimitrie Gusti, răzbat, cu claritate și consecventă, prospețimea și savoarea
Colocviul ?Sabin V. Dr?goi? by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
exil este astăzi un fapt împlinit, la care cititorii au răspuns cu interes și adesea cu entuziasm: nu există astăzi, practic, operă cît de cît importantă scrisă în afara granițelor țării între 1945 și 1990 care să nu fie accesibilă în reeditări făcute în țară. De la romanele lui Mircea Eliade, Petru Dumitriu și Vintilă Horia, de la memorialistica lui Ion Ioanid, Virgil Ierunca și Ștefan Baciu la eseistica și studiile lui Al.Ciorănescu, Virgil Nemoianu sau Matei Călinescu, pentru a nu mai vorbi
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
Dima Editura Humanitas Fiction, prin grija Denisei Comănescu, continuă editarea operei lui T.S. Eliot în românește. Volumul Eseuri alese. Critica literară (traduceri de Petru Creția și Virgil Stanciu, 2013), este, după cel de poezie, al doilea din acest proiect major, reeditare îmbogățită a celui de Eseuri apărut în 1974 la Editura Univers, față de care conține 8 eseuri în plus, adică un total de 28. Cartea este structurată în două secțiuni, prima dedicată ideilor generale, iar a doua scriitorilor individuali, dar ideile
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
dedicat o trilogie. II. Printre faptele ignorate sistematic de editori, traducători și critici literari se numără acela că romanul muschetarilor e însoțit de alte două texte, scurte, în cheie fantastică, ale autorului. Ce nu mai sînt demult, demult incluse în reeditări și nici traduse. Cel dintîi se intitulează Histoire d'une âme (Povestea unui suflet), publicat ulterior, în Causeries, sub numele Une âme à naître (Un suflet pe cale de a se naște). Povestea acestui suflet merită un studiu separat, în alt
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
lux. Fotografiile au fost făcute de celebra Annie Leibovitz. Jurnaliștii notează că imaginea care va da startul campaniei este perfectă. Fotografiile au fost făcute într-un studio din New York, și, datorită rochiei negre pe care o poartă Isabella Rossellini par reeditarea unui portret făcut de Leibovitz în 1986. De-a lungul anilor, Rossellini s-a impus drept o femeie cu un chic aparte și dovedește că nici la cei 60 de ani pe care îi are nu și-a pierdut farmecul
Isabella Rossellini a devenit imaginea Bulgari la 60 de ani by Cernamoriț Ana () [Corola-journal/Journalistic/73492_a_74817]
-
greu de crezut că generația ’80 a ajuns la vârsta bilanțurilor. Deși, dacă e să consultăm dic- ționarele, unii dintre reprezentanții ei se apropie binișor de 60 de ani, chiar dacă rămân la fel de nonconformiș ti ca în momentul debutului. Acumularea de reeditări și de ediții de autor este semnul unui început de clasicizare, cu toate că receptarea acestei generații a fost și va fi și pe mai departe - fractura postmodernă obligă - radical diferită de receptarea generațiilor anterioare. Eugen Suciu este unul dintre numele însemnate
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
a artelor plastice e incontestabilă, chiar în sânul unei generații literare care a cultivat sistematic dialogul cu artele frumoase, atât ca o evaziune din închistarea convenției literaturii, cât și ca o evadare din cenușiul cotidian din ultimii ani ai ceaușismului. Reeditarea volumului de debut al lui Eugen Suciu, Bucuria anonimatului, se înscrie într-o serie mai lungă de recuperări ale principalelor repere optzeciste. Unele - cele îngrijite la începutul deceniului anterior de regretatul Gheorghe Crăciun - au avut un caracter programatic, vizând impunerea
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
avut un caracter programatic, vizând impunerea, fie și tardivă, a postmodernismului drept curent dominant în literatura română. Este vorba de volumele Aventuri într-o curte interioară, de Mircea Nedelciu, și, respectiv, Generația ’80 în texte teoretice. Altele (cum ar fi reeditarea culegerilor Desant, Aer cu diamante și Cinci) au fost mai mult simbolice, evocând un moment decisiv al istoriei literare recente. Reeditarea lui Eugen Suciu are o altă menire. Ludică și serioasă, în același timp. Cu o miză afectivă manifestă, însă
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
Aventuri într-o curte interioară, de Mircea Nedelciu, și, respectiv, Generația ’80 în texte teoretice. Altele (cum ar fi reeditarea culegerilor Desant, Aer cu diamante și Cinci) au fost mai mult simbolice, evocând un moment decisiv al istoriei literare recente. Reeditarea lui Eugen Suciu are o altă menire. Ludică și serioasă, în același timp. Cu o miză afectivă manifestă, însă și cu o provocare critică strecurată în subtext. Bucuria anonimatului apare, așadar, conform colofonului, într-o ediție revăzută. Nu se precizează
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
în subtext. Bucuria anonimatului apare, așadar, conform colofonului, într-o ediție revăzută. Nu se precizează în ce constă revizuirea și, avertizați fiind asupra problemelor pe care optzeciștii le-au avut cu cenzura, am putea bănui că autorul a operat o reeditare după manuscrisul original, eliminând eventualele intervenții ale cenzurii. Fals: singura intervenție a poetului în noua ediție vizează eliminarea câtorva texte, considerate, acum, inutile în proiectul volumului. Restul textului reproduce fidel ediția princeps, cu excepția câtorva îndreptări tacite de greșeli de tipar
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
provocare adresată și istoriei literare, care, din necesitatea legitimă de a impune o generație și o concepție estetică asupra literaturii, în plin ceaușism, a aglomerat sub eticheta optzecismului scriitori de facturi diferite. În sfârșit, există și o miză recuperatoare în reeditarea de față. Nu numai că Bucuria anonimatului, în versiunea apărută în colecția de debut a Editurii Albatros - aceeași care i-a promovat și pe Liviu Ioan Stoiciu, Matei Vișniec, Aurel Pantea - este astăzi de negăsit. Dar „haina” tipografică a ediției
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
pe asfalt/ cifra obeză:/ doi” (Orașul ca un fosfor tăcut). Taedium vitae, solilocviul, retragerea, marginalitatea: iată materia din care se alcătuiește Bucuria anonimatului. O poetică a nespectaculosului, sau mai bine zis a spectacolului existenței/lor nespectaculoase (și nebăgate în seamă). Reeditarea de față ne atrage atenția că e cazul să recitim literatura din ultimul deceniu al comunismului. Multe dintre convingerile privitoare la ea sunt rezultatul unei conjuncturi care, chiar dacă atunci s-a dovedit pozitivă, astăzi ne împiedică să înțelegem, să recunoaștem
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
Simona Vasilache Acest survol al cărților repuse în drepturi și în discuția unei alte epoci s-ar fi putut chema, la fel de bine, Fețele orașului. Au apărut, în ultima vreme, cel puțin două reeditări consistente - începutul seriei memorialistice a lui Bacalbașa, Bucureștii de altădată (Humanitas, 2014) și instantaneele din lumea scriitoricească bucureșteană ale lui Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso (Polirom, 2014) - plus alte câteva volume de memorii având orașul pe fundal. Așadar, ideea
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
mari pentru cărțile lor. Gloria autoarei romanului premiat Léon Morin, preot, mai precoce, a durat mai puțin decât a celei care a luat Goncourt în 1984 pentru romanul Amantul. Până de curând, nimeni nu-și mai amintea de numele Beck. Reeditarea micului roman (196 de pagini), premiat cu 64 de ani în urmă, a readus în actualitate o scriitoare rămasă în umbra tovarășei ei de generație. Scriitorii, ca și cărțile, își au soarta lor, antumă sau postumă. Adevăratul vinovat în afacerea
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2461_a_3786]
-
descripție eficientă și rapidă, un istoric literar de informație exactă, seacă și obiectivă, tocmai bun pentru a redacta articole de dicționar în serie. De altfel, aproape toate cărțile lui sunt construite din asemenea profiluri tipizate. Mi-a amintit această situație reeditarea cărții din 1968 a lui Al. Piru Panorama deceniului literar românesc 1940-1950 de către Editura 100+1 Gramar. E păcat că volumul nu e însoțit de o prefață, care să-i arate metoda și lacunele, să-l pună într-un context
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
din râpa în care s-a îngropat", și prevede că alegerile europene, care ar valida noua conducere a PDL, vor produce o dezamăgire mai mare decât cele parlamentare. ,,Din câte văd, congresul PDL va fi o răfuială pe trecut, o reeditare a meciului Boc-Blaga din 2011, cu singura diferență că tabăra Boc e acum împărțită între Udrea și <reformiști>. Oricâtă simpatie personală mi-ar inspira câte unii, nu am impresia că ne orientăm spre ieșirea din râpa în care ne-am
Paleologu: PDL, departe de ieșirea din râpa în care s-a afundat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39262_a_40587]
-
Simona Vasilache În colecția Biblioteca Memoria a Poliromului a apărut recent reeditarea, în două volume, a Jurnalului lui Alice Voinescu, îngrijit de Maria Ana Murnu, cu o prefață de Alexandru Paleologu. E, pe de-o parte, o recitire subiectivă, fiindcă amândoi cei implicați în ediție au cunoscut-o pe doamna unor vremuri
Yesterday’s tomorrow by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2967_a_4292]
-
de spaniolii preocupați mai mult de egalare. Astfel se încheie mult prea devreme evoluția ibericilor, după un început fulminant, am spune tradițional. Francezii arată ca o echipă schimbată mult în bine, ei urmând să-i întâlnească pe brazilieni, într-o reeditare a finalei de la C.M. 1998. După partidă, criticatul antrenor al Franței, Raymond Domenech, a declarat: „Avem o echipă de bătrâni, dar ei știu să aibă răbdare. Tinerii și-o pierd repede. Ei, și cu această echipă de bătrâni vom merge
Agenda2006-26-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285096_a_286425]
-
alți cărturari ardeleni - să se aștearnă vălul tăcerii oficiale. Comemorarea, la sfârșitul anului 2009, a unui secol de la dispariția lui Augustin Bunea i-a impulsionat pe Ion Buzași și Ion Moldovan să procedeze la o recuperare a acestui cărturar, prin reeditarea scrierilor sale și a micromonografiei Augustin Bunea, publicată în 1969 de istoricul Ștefan Manciulea, în revista Buna Vestire din Roma. A rezultat, astfel, o triplă recuperare. Căci, alături de repunerea în circulație a numelui lui Augustin Bunea, prin reeditarea scrierii sale
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
cărturar, prin reeditarea scrierilor sale și a micromonografiei Augustin Bunea, publicată în 1969 de istoricul Ștefan Manciulea, în revista Buna Vestire din Roma. A rezultat, astfel, o triplă recuperare. Căci, alături de repunerea în circulație a numelui lui Augustin Bunea, prin reeditarea scrierii sale de debut (Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa. Schiță biografică*), ne este readusă în atenție și figura marelui ierarh Ioan Vancea, considerat al doilea ctitor al Blajului, după Ioan Inocențiu Micu-Klein, iar retipărirea monografiei Augustin Bunea ne reamintește
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
poate sparge, în vremuri așa de tulburi, blocada unei piețe editoriale mici și contraproductive. Simpla expunere a cărții în vitrina unei librării postdecembriste nu putea suplini lipsa unor campanii consistente de mediatizare și a unor dezbateri analitice serioase. Iată de ce reeditarea recentă a câtorva dintre volumele lui Valeriu Cristea (de la După-amiaza de sâmbătă la admirabilul Dicționar al personajelor lui Dostoievski) izbutește să repare - tardiv, dar totodată comme il faut - un deficit de imagine de care nimeni nu era - obiectiv vorbind - răspunzător
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
citez pe Miruna Vlada. Așa că trebuie să mai spăl un pic ferestrele Berlinului din jurnalul meu. E derutant destinul cărților, cum seamănă și el, și oamenii... uite, mă gândesc acum la Sexagenara și tânărul, ce glorioasă intrare în scenă, trei reeditări, patru premii, patru apariții în străinătate și, în Germania, a trebuit să aștept șase ani, să colind prin trei edituri, de la Suhrkamp la Matthes und Seitz, numai pentru că traducătorul, fostul traducător, a spus că această carte e proastă; l-a
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
încercare de a face publicitate României (pentru că acesta e scopul declarat al antologiei) nu poate fi, astăzi, decît un eșec. Și, totuși, cartea mi se pare interesantă dintr-un anume punct de vedere: antologia aceasta pornește, fără a fi o reeditare, de la o mai veche selecție de texte pe aceeași temă, Les français et la Roumanie, apărută în Bucureștiul interbelic, în 1937. Autorii ei erau nu români, ci doi francezi, Paul Desfeuilles și Jaques Lassaigne, hotărîți să manipuleze discursul francez despre
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
și am de gând să mai citesc încă destule. Puține sunt cele care, cum se spune în limbaj neacademic despre unele romane, sunt lipsite de burți. Ei bine, la unsprezece ani de când a fost publicată și la nici o lună de la reeditare, Postmodernismul românesc dovedește o suplețe incredibilă.
Big is not beautiful by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5942_a_7267]