5,526 matches
-
ideea c] morală ar trebui s] permit] celor slabi s] dispar]? Sau, si mai drastic spus, implic] evoluționsmul ideea c] ar trebui s] respingem morală în întregime? Marx împrotriva moralei ALLEN WOOD Marx a sustinut c] morală unei societ]ți reflect] bazele economice ale acesteia și servește interesele clasei dominante. În același timp, Marx a condamnat capitalismul în termeni care sugereaz] existența unor valori puternice. Este Marx inconsistent? Dac] nu, prin ce se susține provocarea marxist] la adresa moralei? Cum ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prad] de r]zboi, iar b]rbații, femeile și copiii deveneau sclavi. Li se cereau jur]minte de credinț], iar teritoriul cucerit, de acum guvernat de vasali, devenea parte a unui imperiu în expansiune. Textele și codurile de legi mesopotamiene reflect] cadre de guvernare monarhic] și templul-stat, ilustrând unirea Bisericii cu statul pentru a controla p]mântul și populația. Granițele teritoriale atestau identitatea cât]țenilor. Orașele erau pline de temple închinate diferitor zeit]ți, dar fiecare oraș-stat avea propria zeitate protectoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de zeul vântului și al furtunii, Enlil... ...s] asigure dreptatea în acele locuri, s] r]spund] plângerilor, s] elimine ostilit]țile și insurecția armat], și s] aduc] pacea sumerienilor și akkadienilor... Imnurile regale sl]veau pacea. Concentrarea asupra legii familiei reflect] preocuparea pentru valorile familiei și stabilitate prin oferirea de indicații cu privire la drepturile asupra propriet]ții și la moștenire, la copiii n]scuti de soția sau soțiile legale, de sclave sau de prostituate. Nu era recunoscut] egalitatea între b]rbați sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
particulare. Într-un epilog, regele se laud] c] a eliminat ostilit]țile, rebeliunea, plângerile și c] a stabilit dreptatea și adev]rul în regatul s]u. Cel mai faimos cod de legi mesopotamian, Codul lui Hammurabi al Babilonului (1728-1646 î.Hr.) reflect] mare parte din conținutul codurilor precedente. Hammurabi a fost numit de zei pentru a asigura bun]starea supușilor s]i cu dreptate și prin eliminarea r]ului și a vicleniei, astfel încât „cel puternic s] nu domine pe cel slab”. Dreptatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
11.17), participant la unele rituri (III Regi 3.4; 8.6 etc.), iar uneori era implicat în procesele judiciare (ÎI Regi 12.1-6), dar nu era întru totul deasupra legii (ÎI Regi 12.7-14; III Regi 21). Legea biblic] reflect] motive reg]site în legislația mesopotamian]. Legile lui Iahve au fost dezv]luite alesului s]u, Moise, în timpul unei întâlniri personale pe Muntele Sinai (Horeb). Tora - o compilație de recomand]ri (unele împrumutate, altele originale) - a fost creat] între secolele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întreb]ri cu privire la modul adecvat de a tr]i. R]spunsul oferit de povestea lui Iov a fost c] individul ar trebui, desigur, s] respecte regulile indiferent de consecințe. Un r]spuns diferit a fost dat de textele Ecclesiastului. Acestea reflect] teme familiare din Ghilgameș și cântecele harpistului din Egipt. Autorul, imitându-l pe Solomon, isi asum] titlul de Qoheleth (înv]ț]tor). Viață este deșert]ciune - așa își începe el jalea. În virtutea statutului, a bog]ției și puterii sale (asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
jur]minte, si anume, ahimsa, satya, asteya, brahmacharya, apigrha, pe care le vom prezenta succint. Ahimsa se refer] la nev]ț]marea ființelor conștiente și reprezint], probabil, conceptul fundamental al etici Jaina. Pornind de la înțelesul larg al conștiinței, aceast] etic] reflect] o „reverenț] în fața întregii vieți” care nu cunoaște compromis. Abținerile presupun obiceiuri nutriționiste rigide, cum ar fi refuzul consumului de carne, alcool, mânc]ruri specifice, proclamându-se împotriva abuzului, tratamentelor nepotrivite, exploat]rii etc. a tuturor „creaturilor conștiente care respir
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu este o sarcin] ușoar] și dup] cum spune un vechi proverb: „Doi evrei, trei p]reri”. Predispoziția binecunoscut] a evreilor de a discuta în contradictoriu pe teme teologice, f]r] c] aceasta s] atrag] dup] sine excluderea din comunitate, reflect] preocuparea lor tipic] pentru aspecte practice, concrete. Aceast] preocupare acord] aspectelor comportamentale (incluzând mai ales aspectele etice) o important] major], unic] printre credințele occidentale monoteiste. De exemplu, în Talmud, Dumnezeu spune: „M-au uitat, dar au p]strat Tora!”. (T.J.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o întrebare: care sunt înv]ț]turile etice ale Bibliei? Întrebarea pornește de la premisa conform c]reia Biblia reprezint] un întreg, cel puțin în termeni morali și teologici. Cu toate c] aceast] premis] poate fi respins] de istoricii Bibliei, ea reflect] abordarea tradițional] evreiasc] și va fi adoptat] în cele ce urmeaz]. Probabil c] „cele zece porunci dumnezeiești”, al c]ror num]r dep]șește, de fapt, aceast] cifr] - Exodul, 20 - reprezint] cele mai cunoscute înv]ț]turi etice ale Bibliei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
își recupereaz] statutul, recunoscând capacitatea de întoarcere la cursul bun al lucrurilor prin înțelegerea rațional] a eșecului s]u și dep]șind nevoia de a înl]tură rațiunea și de a testa limitele impuse de porunca divin]. Povestea lui Adam reflect] întregul potențial al binelui și al r]ului deja existent în ființă uman] și nesfârșita șaga a reacției umane în fața revelației divine pe tot parcursul istoriei. Această exemplific] lupta permanent] din sânul umanit]ții pentru a descoperi calea spre acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doresc s] cunoasc] intenționalitatea moral] a unor acțiuni, dar aceste opinii ale majorit]ții școlilor de drept musulmane nu trebuie s] fie considerate obligatorii. Cele mai importante patru școli de drept Sunni sunt de p]rere c] fiecare dintre ele reflect] instanțe normative în probleme de interpretare legal] și etic]. Pentru acești juriști musulmani atât etică, cât și legea se ocup], în principal, de obligațiile morale, pe care ei le consider] centrul mesajului islamic. iv. Abord]ri filosofice Integrarea moștenirii filosofice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mulți alții, preocupați de filosofie, comentatori și exponenți ai tradiției clasice, pan] la Aristotel și Platon. Discursul public adab, bazat pe limbaj și preocup]ri filosofice și morale, reprezint] o parte important] a moștenirii cosmopolite a eticii în Islam și reflect] eforturile de a reconcilia valori derivate din religie și scripturi cu fundamentele etice având baze intelectuale și morale. Tradiția filosofic] musulman] are dubl] semnificație: deoarece conținu] și dezvolt] filosofia clasic] greac] și pentru c] se angajeaz] s] sintetizeze Islamul și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
economic] și social] și de strategii morale utilizate pentru a soluționa probleme de s]r]cie și dezechilibru, au câștigat din ce in ce mai mult] important] în contextul etic musulman. Indiferent dac] aceste r]spunsuri sunt catalogate drept „moderniste” sau „fundamentaliste”, toate acestea reflect] citate specifice din simbolurile și modelele musulmane mai vechi, iar prin regândirea și reafirmarea normelor și a valorilor se utilizeaz] diferite strategii de includere, excludere și codificare a reprezent]rilor specifice ale Islamului. Din perspectiva vast] a preocup]rilor morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de acțiune, impus] fie de societate, fie, dup] cum spune Thrasymachus în Republică, de oricare guvern ce ajunge la putere, ca un mijloc de a-și proteja interesele pe termen lung. Dac] această pare, si este, o poziție extrem], ea reflect] cu fidelitate o ambivalent] resimțit] nu doar cu privire la justiție, ci și în leg]tur] cu toate „virtuțile” civice. Bineînțeles, orice individ își recunoștea obligațiile fâț] de orașul și de concet]tenii s]i, dar mai existau și seturi de obligații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale teoriei dreptului natural; cea mai eficient] abordare ar fi în acest caz cea istoric]. Dreptul natural: scurt] istorie Aristotel este considerat autorul bazelor eticii dreptului natural, deși acestea reies și din dialogurile etice și politice ale lui Platon, care reflect] la rândul lor o dezbatere mai larg] din Grecia Antic] ce i-a avut pe Platon și pe Aristotel drept actori principali. Aceast] dezbatere s-a concentrat pe dou] concepte considerate esențiale în înțelegerea corect] a comportamentului uman: Nomos și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Concluzie Dreptul natural este o viziune moral] foarte general] care își propune, în primul rând, s] înving] scepticismul moral. Premisa să de bâz] este c] toate credințele morale au un fundament rațional exprimat prin intermediul unor principii generale de comportament care reflect] o natur] uman] rațional] și ferm]. Punctul slab al teoriei a fost dificultatea de a ar]ta felul în care aceste principii generale pot fi transpuse în maxime cu valoare practic]. În etică contemporan], dreptul natural se deosebește de rivalii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pntru acțiunile incorecte din punct de vedere moral. 6) Nici o explicație pentru acțiunile incorecte din punct de vedere moral. Kant este acuzat și c] recunoaște numai acțiunile libere complet autonome - adic] realizate pe baza unui princpiu universal - și acțiunile care reflect] dorințele și inclinațiile naturale. El nu include deci în teoria să acțiunile libere, imputabile, dar greșite. Kant cred totuși c] poate face acest lucru din moment ce ofer] frecvent exemple de astfel de acțiuni. Aceast] acuzație reflect] probabil eșecul de a menține
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
princpiu universal - și acțiunile care reflect] dorințele și inclinațiile naturale. El nu include deci în teoria să acțiunile libere, imputabile, dar greșite. Kant cred totuși c] poate face acest lucru din moment ce ofer] frecvent exemple de astfel de acțiuni. Aceast] acuzație reflect] probabil eșecul de a menține distincția dintre afirmația c] agenții liberi trebuie s] fie capabili de acțiuni autonome (în sensul kantian sau în cel al concepției lui Rousseau care leag] autonomia de moral]) de afirmația c] agenții liberi acționeaz] întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezvolta, măi degrab] decât pentru a înlocui noțiunea tradițional] a obligației morale; ideea contractului este folosit] pentru a explica morală inerent] a individului mai degrab] decât pentru a genera o moral] artificial]; prin contractul social se neag] și nu se reflect] puterea inegal] de negociere. Atât premisele, cât și concluziile acestui curent difer] radical de ale primului. Cel mai cunoscut exponent al contractualismul kantian este John Rawls. Din punctul s]u de vedere, indivizii „își sunt propriile surse de principii valide
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înv]ț]turile P]rinților Bisericii. Sunt, de asemenea, respinse și ideile c]lug]rilor, ale preoților și ale clerului, în general, care au dominat morală în perioada ei timpurie (și care conținu] s] influențeze morală tradițional]) din motiv c] reflect] o serie de prejudec]ți, aspecte provinciale sau punitive legate de natură uman], de diferențele dintre genuri etc. Din moment ce morală tradițional] prezint] anumite puncte slabe, este explicabil scepticismul sau cel puțin precauția în leg]tur] cu alte aspecte și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar trebui s] ne îndoim. Ross este de p]rere c] exist] principii morale, deoarece, spune el, dac] facem o serie de alegeri morale pentru întreaga viat], se spune c] am ales f]r] lacun], si aceasta pentru alegerile noastre reflect] încercarea de a aloca aceea și greutate fiec]rei tr]s]turi importante, în orice situație. Așadar, desi Ross susține c] în deciziile morale r]spundem multiplelor tr]s]turi ale situației date, fiecare alegere este f]cut] în lumina
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un sistem de impozitare progresiv] care s] asigure nevoile de bâz] ale tuturor indivizilor. Dac] acest lucru este acceptabil pentru societ]ți separate, de ce s] nu fie acceptat pentru lumea luat] ca întreg? Instituțiile și acordurile internaționale ar trebui s] reflecte acest scop. „O distribuire dreapt] a resurselor mondiale” ar înseamna cel putin asigurarea nevoilor de bâz] pentru toți locuitorii planetei. Pentru multi ins] distribuirea dreapt] a resurselor mondiale înseamn] mai mult decât atât. Înseamn] că multe dintre aspectele comerțului internațional
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
procese care înr]ut]țesc situația celor s]răci. Folosirea p]mântului de c]tre întreprinz]tori sau noile tehnici agricole pot exclude ț]rânii simpli din procesul economic. În al doilea rând, exist] pericolul că modelele de creștere s] reflecte modele occidentale nepotrivite ale schimb]rilor necesare, implementarea lor fiind parte integrant] a economiei globale controlate în cea mai mare parte de c]tre Occident. În al treilea rând, chiar dac] modelul creșterii este realizat astfel încât s] acorde prioritate celor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
d]uneaz] mediului înconjur]tor, atunci vor fi preferate alte modele (Dower, 1988). Din moment ce ajutorul este un „mijloc” în atingerea „scopului” dezvolt]rii, trebuie stabilit în mod clar ce înțelegem prin acest scop. v. Creșterea demografic] Un alt argument care reflect] îndoială referitoare la valoarea pe termen lung a ajutorului este reprezentat de creșterea populației. Acest factor este folosit uneori pentru a justifica una dintre cele dou] concluzii de mai jos. În primul rând, ajutorul alimenteaz] explozia demografic], aceasta din urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acceptat o astfel de abordare (discutat] și în capitolul 17, „Deontologia contemporan]”, și în capitolul 25, „Eutanasia”), l]sarea oamenilor în suferinț] ar fi fost echivalent], dac] nu chiar o form], de a îi „r]ni”. Eșecul nostru în acțiuni reflect] priorit]țile noastre, în speț], preferință noastr] de a cheltui bani pe anumite lucruri sau de a-i economisi. Pan] la urm] deci stilurile noastre de viat] sunt cele care reprezint] cauza (negativ]) s]r]ciei continue. În timp ce distincția dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]