3,182 matches
-
importanță pentru biografia autoarei. Textul trebuie descifrat drept răzvrătire și sondare a conștiinței supusă dezumanizării, drept exercițiu de definire a condiției umane. El ilustrează începutul comunismului și acoperă domenii din spațiul social, cultural și administrativ, constituindu-se precum un discurs reflexiv alcătuit din destăinuiri și reflectări ce se intensifică la fiecare lamentație și semn de întrebare. Romanul nu poate fi interpretat în afara contextului istoric, deoarece descrie utopia unui ținut proverbial cu trimiteri la regimul totalitar din țară. "Absurdul este dens, la
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
victimelor comunismului. Păstrarea vie a amintirii mamei nu este doar un act participativ la procesul comunismului, ci și un act necesar oricărui exilat conectat la trecut, la identitatea moștenită. Comentariile, notele, recenziile Monicăi Lovinescu prezintă noțiunea de identitate culturală, fie reflexiv, personal, fie în stilul cronicilor. Exemplele din jurnal și primele note informative ale Securității arată relaxarea cu care frecventează cercurile artistice din Franța. Autoarea nu trăiește un complex identitar, un sentiment de inferioritate, deoarece viața culturală bucureșteană era, în acele
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
contextul literaturii din exil. Textul trebuie descifrat drept răzvrătire și sondare a conștiinței supusă dezumanizării, drept exercițiu de definire a condiției umane. El ilustrează începutul comunismului și acoperă domenii din spațiul social, cultural și administrativ, constituindu-se precum un discurs reflexiv alcătuit din destăinuiri și reflectări ce se intensifică la fiecare lamentație și semn de întrebare. Romanul nu poate fi interpretat în afara contextului istoric, deoarece descrie utopia unui ținut proverbial cu trimiteri la regimul totalitar din țară. Monica Lovinescu experimentează un
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
indirectă a elevului (aptitudini practice, deprinderi, abilități, comportamente etc); Evaluarea prin mijloace alternative evită rutina și monotonia evaluărilor tradiționale (Oprea, 2007:246): portofoliul individual sau/și de grup, proiectul, referatul, hărțile conceptuale, studiile de caz, investigațiile, interviurile, cercetările empirice, jurnalul reflexiv, tehnica 3-2-1, metoda R.A.I., înregistrările audio/video, fișele de lecturi geografice etc. Unii autori numesc mijloacele/metodele alternative și metode moderne de evaluare (Frumos, 2008). Metodele alternative de evaluare privesc rezultatele școlare pe o perioadă mai lungă de activitate
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
și momentul enunțării; b. contextul psihologic - supozițiile, intențiile, opiniile, orizontul de așteptare al inter locutorilor; c. contextul lingvistic - referentul/realitatea la care se referă mesajul. Fiecare dintre aceste elemente ale situației de comunicare activează câte o funcție. FUNCȚIA EMOTIVĂ/EXPRESIVĂ/ REFLEXIVĂ denotă capacitatea emițătorului de a personaliza discursul, de a se exprima clar, logic, nuanțat, argumentat și, în același timp, capacitatea mesajului de a semnala, dincolo de intențiile și voința emițătorului, date despre personalitatea acestuia (prin bogăția și diversitatea vocabularului, prin felul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
obiective, impersonale, printro terminologie specifică (adecvată ariilor funcționale: juridică, administrativă, economică, politică, diplomatică ș.a.); creația lingvistică este eliminată în favoarea stereotipiilor de limbaj, a clișeului lingvistic; - nivelul morfosintactic este caracterizat prin ocurența mare a verbelor (la indicativ sau infinitiv, la diateza reflexivă și pasivă)/a expresiilor verbale impersonale, a unor adverbe specifice (obligatoriu, permis, interzis, efectiv, corespunzător etc.) sau a locuțiunilor prepoziționale (cu privire la, în funcție de, în raport cu, față de, în afară de, în decurs de, în vederea, referitor la, în consens cu, în scopul, în calitate de etc.), prin tipare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cea conativă (centrată pe receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul, notița) ori gnomic (cugetări). În sfera comunicării orale, se folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este puternic individualizat, având o componentă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
modernității și recuperează, fără ezitări, fără com plexe, decalajul generat de confiscarea ideologictotalitaristă a literaturii. Particularitățile neomodernismului, care se va prelungi până în anii ’70, sunt numeroase: Stereotipiile tematice și discursive din anii proletcultismului sunt spulberate, prin re venirea la poezia reflexivă, la lirica eului, la teme existențiale: cunoașterea, minunea co municării prin cuvânt și trădarea cuvântului, creația și jertfa întru creație, fragilitatea și limitele condiției umane, iubirea, viața, moartea. Cultivă o poetică a cunoașterii și a existenței, exprimând universul cognitiv și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
i se adaugă cel puțin încă o funcție. Ilie Moromete, de exemplu, devine și personaj narator (funcție narativă și de regie) când relatează și comentează călătoria la munte cu Bălosu sau întâmplări din vremea secetei din 1922 (se adaugă funcția reflexivă și cea actorială). - Personajul reflector (raisonneur) este eroul învestit cu funcție reflexivă, dublată sau nu de funcția actanțială. El formulează judecăți de valoare/cugetări, despre evenimente, situații sau despre celelalte personaje, în discurs asertiv sau apodictic (bătrâna, mama Anei din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
devine și personaj narator (funcție narativă și de regie) când relatează și comentează călătoria la munte cu Bălosu sau întâmplări din vremea secetei din 1922 (se adaugă funcția reflexivă și cea actorială). - Personajul reflector (raisonneur) este eroul învestit cu funcție reflexivă, dublată sau nu de funcția actanțială. El formulează judecăți de valoare/cugetări, despre evenimente, situații sau despre celelalte personaje, în discurs asertiv sau apodictic (bătrâna, mama Anei din Moara cu noroc de I. Slavici). - Personajul focalizator (focal character) este „personajul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un mijloc de cunoaștere. Un formidabil mijloc de pătrundere și de obiectivare a sufletelor omenești, acolo unde știința nu poate ajunge și cu rezultatele exprimate așa cum știința nu lear putea în nici un caz exprima“ (Camil Petrescu, Teze și antiteze). Lirismul reflexiv este focalizat asupra unor idei filozofice, surse ale tensiunii semantice și ale emoției artistice. O fațetă modernă a reflexivității este poezia autorefențială, care își află substanța în oglindirea propriului conținut. 3.4.5. Lirism subiectiv, lirism obiectiv, lirism narativ. Tipuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
primul caz, perspectiva descriptivă a poetului este disimulată sub aparența unei viziuni nonfocalizate, chiar dacă, prin epitete calificative, prin topică afectivă se întrezărește percepția subiectivă „primară“. În al doilea caz, ideația filozofică este, de fapt, a poetului, dar locutorul liric, instanța reflexivă nu se trădează în text, discursul gnomic având astfel o maximă deschidere spre generalitate. Sensibilitatea modernă a poeților din secolul XX, fascinată de exercițiul depersonalizării, reactualizează lirismul obiectiv al parnasienilor, în poezia avangardistă sau în cea modernist ermetică (Ion Vinea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
întro orientare literară, întro perioadă, întrun curent cultural/literar sau întro orientare tematică Încă din prima etapă (etapa metaforică/„luciferică“), lirica stănesciană își etalează noutatea limbajului poetic și a formelor de expresie artistică, viziunea poetică inedită, discursul conceptualizat, ambiguu și reflexiv. Această înnoire la toate nivelurile textului liric - care va deveni emblematică pentru neomodernism - este definitorie și pentru poezia Leoaică tânără, iubirea. Aparținând liricii erotice, poezia (publicată în volumul O viziune a sentimentelor, 1964) dezvoltă tema erotică întro viziune artistică originală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se încheie astfel rotund, prin revenirea la prezențele inițiale: omul și Erosul. Întregul discurs, formulat la persoana întâi (în versuri cu o metrică variabilă, liber sau cu semirimă), situează eul liric în centrul viziunii artistice, înscriind poezia în sfera liricii reflexive. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat În opinia criticului Ion Pop (Nichita Stănescu - spațiul și măștile poeziei) leoaica tânără este „expresia metaforică a iubirii [...], transformată întro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
subiectivității sunt indicii persoanei I - pronume personale și verbe la persoana I prin care eul liric se proiectează în text -, tonalitatea elegiacă, simbolurile poetice care personalizează imaginarul artistic. Eul liric apare în două ipostaze complementare: cea a omului modern, ființă reflexivă ce conștientizează limitele condiției umane și solitudinea iremediabilă întrun univers agonic (Sunt singur și mă duceun gând... ), și ipostaza atemporală a omului ca ființă fragilă, copleșită de teama ancestrală de moarte, de spaime instinctuale în fața stihiilor naturii (Tresar prin somn
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
din SilișteaGumești, Moromete este prețuit pentru inteligența sa nativă și pentru calitatea de bun vorbitor, adesea ironic, este recunoscut drept liderul care animă întrunirile duminicale din poiana fieră riei lui Iocan. Complexitatea psihică a personajului moromețian, firea sa contemplativă și reflexivă, natura dilematică și comportamentul disimulant sunt reliefate prin contras tul dintre manifestările exterioare și eul de adâncime reflectat în cugetările perso na jului, prin acțiunile și opțiunile eroului, prin relațiile sale cu celelalte personaje. Dacă în primul volum planul narativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
țărănească, devenind mai întâi activist de par tid, apoi inginer horticultor. Ultimul statut social îl încadrează definitiv în tipologia inte lectualului, caracterizat complex, prin neobosită aspirație spre cunoaș tere - a sinelui și a lumii -, prin inteligență și luciditate, prin fire reflexivă, introvertită. Prin intermediul celor două personaje, tată și fiu, romanul pune în dezbatere teme defi nitorii pentru existența satului românesc, surprins din perioada interbelică până în anii ‘50, ai colectivizării forțate, dar și pentru destinul intelectualului întro epocă totalitaristă. Toate liniile tematice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de cel care i la inspirat. Item 2: evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin referire la două episoade/secvențe/citate comentate Structurile de semnificație asociate eroinei sunt multiple, stratificate. Fata - pe care autorul însuși o definește drept „exuberantă și reflexivă, cultă, nebunatică, serioasă, furtu noasă, meditativă, muzicantă“ - însumează toate crizele și contradicțiile adolescenței, dar și toate incertitudinile, neputințele și victoriile omului modern. Comportamentul fetei este contradictoriu, derutant (motivul oglinzilor mobile din odaia Otiliei și motivul celor trei fotografii sugerează mobilitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
-și ființa etnică și limba, statornic pe pământul străbun. Răspândit prin intermediul limbii latine, creștinismul a contribuit la structurarea specifică a vieții spirituale în spațiul carpato-danubiano-pontic, delimitându-i de la început pe români de populațiile migratoare păgâne. Făcând o privire analitică și reflexivă asupra textului hagiografic, distingem între paragrafele care au făcut parte din Pătimirea inițială și paragrafe adăugate ulterior, între sfârșitul secolului IV și începutul secolului VI. Precizăm de la început că titlul inițial al scrierii nu s-a păstrat - Pătimirea Sfinților Epictect
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mod explicit și în directă conexiune cu opera sa poetică, principii de sorginte clasică, însă opțiunile sale în această direcție se întrevăd, prin ricoșeu, din numeroase alte scrieri, cum ar fi articolul Critica literară în care analiza nu mai este reflexivă, ci are ca obiect o fabulă a lui Grigore Alexandrescu. Incipitul plasează demersul autorului sub un scop educativ, Heliade folosind o adresare directă către cititor ce are rolul unei captatio benevolentiae, fiind totodată accentuată ideea unei critici constructive: "Dragul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
cuvintele) sînt de cele mai multe ori polisemantice, iar regulile de funcționare și de structurare a elementelor ei nu sînt universale și presupun un număr apreciabil de excepții. Dintr-o altă perspectivă, se poate constata că limba este un sistem închis și reflexiv, întrucît poate vorbi despre sine, avînd propriul metalimbaj, și este în același timp propria limbă-obiect (sau limbaj-obiect). Ca atare, din perspectiva cunoașterii științifice, limba naturală nu corespunde exigențelor preciziei, fiind totodată neeconomică și insuficientă 44. Acesta este motivul pentru care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ceea ce sîntem, trebuie să rămînem în limbă, fiindcă nu putem niciodată ieși din ea pentru a o privi dintr-un loc exterior. Așadar, dacă orice lucru cercetat creează opoziția obiect-subiect, limba nu permite aceasta și, de aceea, în locul unei atitudini reflexive față de limbă, care ar presupune o detașare obiectivatoare, Heidegger propune experiența apropierii de limbă, de această realitate originară, care ne determină ca ființe umane, iar în locul căutării esenței limbii propune ascultarea limbii esenței. Lingvistica, fiind o știință obiectivantă, care pune
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
determinate de ambianța lingvistică. De exemplu, sintagmele nominale SN 1 și SN 2 din structura SN 1 + V + SN 2 sînt identice dacă sînt coreferente, adică dacă au aceeași referință (Petru spală pe Petru), și atunci se produce o transformare reflexivă (Petru se spală). Transformarea reflexivă este o regulă universală, dar faptul că ea se face printr-un pronume reflexiv (ca în română și în celelalte limbi romanice) sau prin forma medie a verbului (cum se face parțial în greacă) aparține
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
exemplu, sintagmele nominale SN 1 și SN 2 din structura SN 1 + V + SN 2 sînt identice dacă sînt coreferente, adică dacă au aceeași referință (Petru spală pe Petru), și atunci se produce o transformare reflexivă (Petru se spală). Transformarea reflexivă este o regulă universală, dar faptul că ea se face printr-un pronume reflexiv (ca în română și în celelalte limbi romanice) sau prin forma medie a verbului (cum se face parțial în greacă) aparține unor limbi individuale și relevă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
2 sînt identice dacă sînt coreferente, adică dacă au aceeași referință (Petru spală pe Petru), și atunci se produce o transformare reflexivă (Petru se spală). Transformarea reflexivă este o regulă universală, dar faptul că ea se face printr-un pronume reflexiv (ca în română și în celelalte limbi romanice) sau prin forma medie a verbului (cum se face parțial în greacă) aparține unor limbi individuale și relevă o competență particulară. Se poate constata în aceste opinii o însumare în spațiul conceptului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]