1,737 matches
-
-o. * M-au impresionat, încă din copilărie, copacii. Am simțit de atunci că suprema biruință a poeziei copacului, a frunzelor, a codrului, a lumii vegetale este acceptarea relațiilor de tandră intimitate cu universul uman. "Codrule, codruțule..." nu-i un simplu refren formal, este consfințirea acestei simbioze. Copacul ("citirea" lui) a deschis în mine un univers. * Acum, când scriu aceste însemnări, nu prea mai am loc, în psihologia mea, pentru un univers suplimentar; chiar întrebările noi mi se par obosite. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
busolă fermecată, o fântână a tinereții, dispute între pirați, mazilirea prin semnul negru, respectul superstițios față de Biblie, conflicte cu autoritățile coloniale engleze, execuții oficiale pe chei, monștri marini, sirene, nave-fantomă, corăbii la scară reală sau închise în sticlă, atotprezentul rom, refrenul Fifteen men on the dead man’s chest..., prietenii, alianțe, trădări etc. Existența unor trimiteri geografice și istorice a subliniat decalajul evenimențial, căci, deși acțiunea e plasată în GAP printr-o scenografie potrivită, multe dintre aceste trimiteri sunt inadecvate temporal
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
doi bani pe exactitatea informațiilor și pe argumentarea soluțiilor posibile, dar juisăm în fața găselnițelor metaforice de limbaj: „Ce bine le zice!”. Talentul metaforic este cheia care deschide suflete și acaparează minți. Au dreptate cei aflați în categoria „aleșilor”, atunci când utilizează refrenul: „Dușmani-mi poartă pică/ Da n-au valoarea mea!” împotriva celor ca noi. Nu facem decât să cârtim în minorat, cu impact restrâns. Ei știu foarte bine că descrierea corectă, demonstrația și argumentarea nu au încă importanță publică. Știu că
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Labiș termina clasa a IX-a, adică în 1951. După o perioadă de șomaj, pleacă la București unde, cu insistențe după cum mărturisește, lucrează în redacția Gazetei cooperației. Existența îi era complicată de situația (desigur politică) a tatălui său. Ascultând zilnic refrenul „zarzavat, cereale, animale”, mediul gazetăresc nu-i priește, dar speră să-și facă un nume în literatură. De aceeași vârstă cu Labiș, Corneliu Sturzu (născut 26 ianuarie 1935) este elev la Pașcani. Scrisoarea o începe protocolar cu „Dragă Labiș”. Cuprins
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Hab 2,4; Gal 3,11). Don Calabria a crezut, s-a încredințat, s-a abandonat în Dumnezeu Tatăl și a transfuzat această convingere de nezdruncinat religioșilor săi și tuturor celor care intrau în contact cu el. Chiar și acel refren, care ar părea să sune umilitor pentru omul de azi: «să ne abandonăm în mâinile lui Dumnezeu ca niște zdrențe, ca argila», era o consecință logică a acestei credințe în bunul Dumnezeu Tatăl. Multe instituții religioase au apărut în Biserică
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
da seama de efortul inventiv pus în mișcare de acest preot tânăr pentru a îmbrăca și a hrăni masa de nenorociți care alergau la el ca la un înger salvator. «Annàmo da don Alessà! Solo lui ce pò aiutà!», era refrenul și concluzia în fața problemelor de subzistență ori a celor cu justiția. Don Alessandro se despuia de toate. Mizeria care îl înconjura îi smulgea gemete de compasiune și dădea și se dăruia fără măsură și fără rezerve. Cei cumsecade spunea despre
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ceda patinele petrecăreților și hetairelor ale căror nume cunoscute făceau gloria almanahului Gotha galant: Liane de Lancy, Emilienne d'Alençon, Irma de Montigny... Apoi mai era și viața de noapte, din Montmartre la Maxim's și Jardin de Paris, unde refrenele cîntecelor la modă, de o profunzime greu de pătruns: "En voulez-vous des z'homards, ils ont du poil aux pattes" se ridicau sub arcul stîlpilor unde într-un glob lăptos pîlpîia o flăcăruie de gaz (Orașul Lumină, la vremea aceea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
accentuată. Criza bosniacă duse antagonismul dintre Ballplatz și Marele Stat major la paroxism. Mîndru pe bună dreptate de o mobilizare care s-a făcut fără probleme într-un timp record, Conrad Hötzendorf îl asalta neîncetat pe Arhiducele Moștenitor cu același refren insistent: "Să profităm de ocazie, acum cînd armata, aflată pe picior de război, este în formă. Să zdrobim Italia". Aehrenthal, la fiecare contact, trebuia să se opună și să recurgă la Franz Iosif în ultimă instanță. Obținea "Quos Ego"-ul93
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
hotărîrii intrării în război împotriva imperiilor centrale. Influența lui Giolitti, care declara că ofertele de cedări teritoriale erau "consecvente"133 (faimosul "parecchio", intraductibil...), contribuia la întărirea acestei linii a ministrului Afacerilor Externe, la care veneau să se adaoge ca un refren declarațiile președintelui de Consiliu, Salandra, despre "egoismul sacru", pentru care un război nu era acceptabil decît pentru stricta satisfacere a unor aspirații naționale. N-am avea cuvinte destule pentru a condamna cum merită formulele pe care guvernul Salandra, prin vocea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
militare de care profitau agenții inamicului. Cadorna era foarte jenat de toate acestea. Prestigiul său era deja puțin știrbit de faptul că armata bătea pasul pe loc (prin capitală circulau caricaturi și anecdote care îl ridiculizau pe generalisim; pe un refren cunoscut, se fredona următoarea arietă: "Il Generale Cadorna disse alla Regina: Se vuol vedere Trieste, si compri una cartolina". (Generalul Cadorna i-a spus reginei noastre: Dacă vreți să vedeți Triestul, cumpărați-vă o carte poștală ilustrată...). Acel du-te-vino al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
din depărtare păreau a fi într-adevăr soluții... Dar Franța se zbătea singură pentru a-și reconstrui ruinele. 80 de miliarde erau înghițite de refacerea Nordului, a uzinelor și fabricilor sale, precum și a cîmpurilor sale devastate. "Germania va plăti" era refrenul reluat fără rezultat zilnic. Datoria inamicului învins trecea prin tot felul de unități de măsură care o micșorau în salturi: planul Dawes, planul Young 172, iar opinia publică franceză, precum Soeur Anne173, nu vedea nimic venind. Atîtea deziluzii în șir
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
energic, astfel încît Ucraina să fie admisă la Conferința de pace". Iar în concluzie spunea: "Sîntem o adevărată națiune, merităm o viață independentă, iar acesta este și interesul Europei, căci vom fi primul și cel mai puternic zid împotriva bolșevismului". (Refren identic cu al Contelui Apponyi despre rolul Ungariei, dar cu mult mai exact!). La fel ca delegația georgiană, delegația Ucrainei nu a fost ascultată și nici recunoscută... Dar, între timp, dezordinea în Rusia luase amploare. Bandele lui Mahno 185 furau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nave pentru serviciile maritime românești, a fost cîștigată de șantierele din Saint Nazaire, fiindcă cele din Italia cereau cu 25% mai mult, reprezentanții Italiei în loc să se supere pe compatrioții lor și să-i admonesteze, găseau aici un nou motiv pentru refrenul lor antifrancez și de incriminări contra noastră. În această privință, în loc să ne conjugăm eforturile pentru bune relații politice și o dezvoltare fructuoasă de schimburi economice, Legația României de la Roma nu găsea nici o colaborare deschisă pe lîngă Legația Italiei de la București
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sale. Astfel, sub zodia pandemiei nici un reper nu mai asistă și conduce, nici un sens nu mai inspiră și desăvârșește o acțiune, nici un cuvânt al unei pulsații afectiv-mentale nu mai răzbate dinspre oameni către oameni. Totul tace și ascultă, în liniște, refrenul absurd al tânguirilor umane care par a întreba, privind spre cerul ce și-a întors chipul de la Adam, de ce? de ce? Dincolo de această întrebare, însă, poate că privirea divină zărește persistența aceleași ignoranțe ce l-a ancorat pe om în primejdioasa
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
pe umărul stâng, a tradus onorabil Manfred de Byron și a fost un poet foarte gustat în vremea lui (Ceasuri de mulțumire). Improvizațiile madrigalești sunt focoase și decente, cântecele ca Fracul meu se conduc după Béranger. Repetiții în chip de refren la fiece strofă, o frază lunecoasă, un ton sentențios și emoționat, de o curioasă solemnitate lirică, în ciuda indiferenței cuvintelor, acestea sunt notele tehnicii lui C. A. Rosetti și cu această mecanică este realizată romanța A cui e vina (1839), care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
copii; O pată cenușie în josul meu s-arată, E marea care vecinic de pânze e-ncărcată. La ivirea primăverii, cuprins de o puternică euforie, poetul se simte renăscut: Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit! Noaptea de decemvrie, cu veșnicele refrenuri liturgice, e capodopera lui Macedonski, poemul delirant al mirajului: Și el e emirul, și toate le are... E tânăr, e farmec, e trăsnet, e zeu, Dar zilnic se simte furat de-o visare... Spre Meka se duce cu gândul mereu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frecventeze mereu și în care e mirat să întîlnească alți tineri, hârtiile de adolescent cu proiecte de metafizică neefectuate, copilăria plină de emoții nemijlocite: O! Vreme-n care nu citeam! Când mă suiam, uimit, în tren Și când în veșnicul refren Atâtea gânduri depănam! Azi, trenul pare monoton:Ne temem de întîrzieri, Cetim gazetele de ieri, - Ne facem somnul în vagon! La geam cu capul gol în vânt, Știam că sunt de mult pe drum, Și nu știam, cum știu acum
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
orășel, senatori, magistrați, ofițeri, burghezi, își fac o plăcere proastă și crudă din scalîmbăturile nerușinate ale perversului vagabond or-fan, în vârstă de vreo opt-nouă ani, Mitu Boierul, numai "o țărancă bătrână, care e-n rândul întîi al spectatorilor, rușinată de refrenul pe care copilul i-l aruncă ei cu o intenție diabolică", își caută loc să scape de privirile întoarse asupra-i și singură ea, plină de milă, "se-nchină și zice depărtîndu-se: - Cine știe ce păcate! Să ferească Dumnezeu pe orice copil
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
emisiune radio. Unchiul a încercat să se lase și de fumat cu ajutorul unui produs al laboratoarelor Vorel de la Piatra Neamț, intitulat „Lasfuma” însă nu prea i-a fost de folos. Un coleg de-al lui îl tachina într-o poezie cu refrenul: „Pe Lasfuma în buzunar,/ el îl poartă în zadar”. Seara, unchiul mă pregătea în mod special ca să ajung la nivelul colegilor. După terminarea lecț iilor, verișoara „MELUȚA” (era de cinci aniă mă examina cu multă seriozitate și mă întreba: Cât
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ați răzbunat cu ele Ați înmulțit cu sânge martirii întru Hristos Și ați biruit urgia cu cazne lungi și grele. Să fiți mereu tot tânăr, cum noi v-am închinat O vreme învăluită în amintiri amare... E o poartă ascuns refrenul din ceruri nouă dat Zidirilor de mâine, de noi și sfinte altare.” (autorul) GHEORGHE MÂNTULESCU Necrolog „Din năzuinți atâtea, noi am râvnit doar Cerul! Speranța și avântul frățește ne-au purtat, Așa ne-a fost destinul, am fost aici străjerul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
din răceala cu care a primit manifestațiile noastre de simpatie. De altfel arestarea lui fusese ordonată din cauza unui fapt fără nici o valoare, din cauza unei poezii cu intenția de a lovi în domnitorul Carol de Hohenzollern, ale cărei strofe sfârșeau cu refrenul: Vodă Car... Vodă Car... Crudul Vodă Caragea 16 Astfel de opoziție era atunci la modă. Fără luptă, fără nici o jertfă, un om credea că se poate face celebru cu câteva fraze cu tâlc și cu subînțelesuri publicate ostentativ într-un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost ofițer în armata turcească sub numele anul 1875 243 16. Poezia din care citează Bacalbașa (Gângavul politic din timpul domnilor străini) a apărut în ziarul Telegraful, la care Macedonski își începuse colaborarea în primele luni ale anului 1875; prin refrenul de evidentă atitudine antidinastică („Jos tiranul ce domnește, / Care legi disprețuiește / Și vrea lanțuri să ne dea / Vodă Car... / Vodă Car... / Crudul Vodă... Caragea.“), poezia a provocat mânia autorităților, a ministrului conservator de Justiție, Alexandru Lahovary, care a dat dispoziție
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întâia revistă de sfârșit de an intitulată Cer cuvântul, generalul Florescu 2 apărea pe scenă în costum de jocheu, într-un picior cu o gheată și în cellalt cu un botfor și vindea acțiunile societății, cântând un cuplet al cărui refren era: Cumpărați acțiuni! acțiuni! acțiuni! (Id., ibid.) V. datele mai exacte privind construcția circului în text la p. 225. Pagina 123 * Era proprietatea unui domn Niculcea, tatăl doamnei Victor Dancovici și a colonelului Niculcea. (Id., ibid.) Pagina 125 * În numărul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Schimbând-o-n soartă tristă, fatală, Du-te, dar, du-te cum ai venit! Ferul cel roșiu care-l apasă Mâna cruzimii p-un osândit, Mai adânci urme nici el nu lasă. Ci du-te, Iudo, cum ai venit! 13 Refrenul este subliniat în ziar. În Ghimpele de la 9 martie 1872. 408 addenda 12. Sarsailă, revistă satirică trisăptămânală editată de opoziția liberală a apărut de la 8/20 aprilie la 6/18 iunie 1871, sub direcția lui G.Dem. Teodorescu și în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
căpătat un mare credit. Era întâiul organ politic scris într-o limbă literară curată, cu ortografie fonetică preconizată de Titu Maiorescu și, deocamdată, realmente independent. Mai târziu a urmat inspirațiile lui Mihail Kogălniceanu, ministrul de Externe.28 418 addenda 27. Refrenul poeziei Dâmbovița de Enrich Winterhalder (1808-1889), austriac de origine, prieten și colaborator al lui C.A. Rosetti, autor al unui unic volum de versuri: Flori de scaieți culese pe malul Dâmboviței (1846), cuprinzând și poezia amintită. Versurile citate de Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]