10,458 matches
-
nordul Transilvaniei, sub supravegherea unor comisii mixte italogermane permanente. Se includeau: garantarea vieții celor 14.000 de români din regiunea ocupata; asigurarea libertății acestora, a posibilităților organizării lor politice, a dezvoltării lor economice și spirituale ; reprimirea celor expulzați și a refugiaților. Recunoscând că „ungurii au făcut lucruri care nu era permis să le facă și că Roma și Berlinul au răspunderi față de populația românească din nordul Transilvaniei, Mussolini, a fost de acord cu pretențiile minimale ale României; le-a găsit justificate
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Niels și Harald Bohr195 erau pe punctul de a fi arestați de germanii naziști, rezistența daneză îi transportă pe mare în Suedia, unde Niels se întâlnește cu regele Gustav al V-lea, pe care îl convinge să acorde azil politic refugiaților evrei danezi, fapt anunțat de posturile de radio ale Suediei. Din Suedia pleacă în Anglia, unde participă la Proiectul Manhatan, alături de Albert Einstein. Dintre cei șase copii ai lui Niels Bohr, Aage196 devine un fizician de succes și este nominalizat
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Kultura, avându-l printre colaboratori pe Czeslaw Milosz. De altfel, la inițiativa lui Josef Czapski, supraviețuitor al masacrului de la Katyn*, și a lui Jerzy Giedroyc, a fost creat la Strasbourg Colegiul Europei libere, destinat să primească și să acorde asistență refugiaților politici din Europa Centrală. CPLC se sprijină pe o rețea de reviste: Encounter de la Londra, Forum de la Viena, Tempo de la Roma și Preuves (1951-1975) de la Paris. CPLC primește sprijin financiar de la niște fundații americane și de la sindicatul AFL. Rolul său
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
arată cât de urât este de populație noul regim. Realismul socialist Responsabilii cu problemele ideologiei* repetă pretutindeni, după 1848, că mediul creatorilor este „în întârziere față de dezvoltarea societății socialiste”. Puterea culturală a încăput progresiv pe mâinile unui nucleu de birocrați refugiați, în timpul războiului, în URSS, care nu ascultă decât de „centru” și cărora nu le pasă că sunt urâți de intelectualii de a căror soartă răspund atâta vreme cât sunt temuți. Este cazul lui Joseph Rîvai în Ungaria, a lui Jakub Berman și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Beauregard, sustras jurisdicției autorităților franceze până la desființarea lui manu militari, în 1947. Acest proces nu-i privește numai pe sovietici: în mai 1945, la Maribor, pe frontiera dintre zona de ocupație britanică din Austria și Iugoslavia, circa 120.000 de refugiați - îndeosebi croați, dar și sârbi și sloveni - sunt predați „partizanilor” lui Tito* care-i execută în masă. Aceiași partizani practică „purificarea etnică” a enclavei Triest și a regiunii Veneția Iuliană, provocând fuga a 350.000 de italieni. Reconfigurarea frontierelor în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și la extinderea lui la toată fosta Indochină franceză. Contradicții, în fine, între mitul revoluției vietnameze și realitatea ei. Violențelor din războaiele cu Franța și SUA și celor ale comunizării Vietnamului trebuie să li se adauge sutele de mii de refugiați - așa-numitul boat people - plecați în exil*, cu ambarcațiuni improvizate, și, mai ales, noile războaie dintre țările comuniste. Pe fondul conflictului chino-sovietic, de competiție pentru hegemonie în Asia de Sud-Est, de exacerbare a naționalismelor, Vietnamul invadează Cambodgia la sfârșitul anului 1978 și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
obligând 250000 de protestanți francezi (hughenoți) să-și părăsească patria. Noua politică l-a determinat pe marchizul de Brandenburg să adopte edictul de la Postdam, prin care hughenoții primeau autorizația de a se stabili pe teritoriile sale. După Revoluția de la 1789, refugiații politici au devenit mai numeroși decât cei care fugeau din calea persecuțiilor religioase. La ora actuală, nu se mai acordă azil pentru infracțiunile de drept comun, iar extrădarea din motive politice nu mai este o regulă. Totuși, nu se poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În anii ’30, se găseau aici circa 120000 de ruși și 70000 de armeni exilați. Pe măsură ce se apropia cel de-al doilea război mondial, acestora li s-au adăugat Între 50000 și 100000 de italieni, 25000 de germani, 40000 de refugiați de alte etnii de pe teritoriul celui de-al Treilea Reich și din teritoriile anexate și, În sfârșit, aproape 500000 de spanioli. În acea perioadă, numărul total de refugiați pe teritoriul francez se ridica la aproximativ 800000 de persoane la o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ne conduce la concluzia paradoxală că dreptul de azil este un drept al statului, și nu un drept al omului. Fiecare stat este așadar liber să stabilească reglementările care se vor aplica pe teritoriul său. Astfel, În Franța, statutul de refugiat se acordă la două categorii de străini: 1. Străinului care Îndeplinește condițiile prevăzute În Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951, respectiv celui care, „temându-se pe bună dreptate de persecuții din cauza rasei, religiei, naționalității sau apartenenței sale la un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la un anumit grup social sau din cauza opiniilor sale politice”, „se găsește În afara țării al cărei cetățean este și nu poate sau, din cauza temerilor menționate mai sus, nu dorește să solicite protecție respectivei țări”. Această Convenție stabilește un statut al refugiaților pe care statele trebuie să-l respecte. Însă acest statut nu trebuie confundat cu cel conferit de dreptul de azil. Fiind vorba despre admiterea pe teritoriul unui stat În virtutea acestui drept, Convenția nu aduce atingere suveranității și autonomiei statelor. Singura
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trebuie confundat cu cel conferit de dreptul de azil. Fiind vorba despre admiterea pe teritoriul unui stat În virtutea acestui drept, Convenția nu aduce atingere suveranității și autonomiei statelor. Singura lor obligație este astfel aceea de a nu-l sancționa pe refugiatul pătruns neregulamentar și de a nu-l Întoarce la granița țării În care acesta are motive să se teamă de persecuții. 2. Textele legislative franceze prevăd Încă un caz, Convenția de la Geneva nefiind suficientă pentru a garanta exercitarea azilului, care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de azil, ca regulă generală, se acordă, pe teritoriul Franței, oricărei persoane care invocă teama de persecuții. Solicitarea este Încredințată unei autorități autonome, care dispune de căi proprii de apel și care este Însărcinată cu protecția administrativă și juridică a refugiaților: Oficiul Francez de Protecție a Refugiaților și Apatrizilor (OFPRA) (vezi de asemenea rolul jucat de Comisia de Recurs pentru Refugiați, CRR). Solicitarea poate fi depusă la o reprezentanță diplomatică sau consulară franceză În străinătate sau la orice prefectură de pe teritoriul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acordă, pe teritoriul Franței, oricărei persoane care invocă teama de persecuții. Solicitarea este Încredințată unei autorități autonome, care dispune de căi proprii de apel și care este Însărcinată cu protecția administrativă și juridică a refugiaților: Oficiul Francez de Protecție a Refugiaților și Apatrizilor (OFPRA) (vezi de asemenea rolul jucat de Comisia de Recurs pentru Refugiați, CRR). Solicitarea poate fi depusă la o reprezentanță diplomatică sau consulară franceză În străinătate sau la orice prefectură de pe teritoriul Franței metropolitane. În acest din urmă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei autorități autonome, care dispune de căi proprii de apel și care este Însărcinată cu protecția administrativă și juridică a refugiaților: Oficiul Francez de Protecție a Refugiaților și Apatrizilor (OFPRA) (vezi de asemenea rolul jucat de Comisia de Recurs pentru Refugiați, CRR). Solicitarea poate fi depusă la o reprezentanță diplomatică sau consulară franceză În străinătate sau la orice prefectură de pe teritoriul Franței metropolitane. În acest din urmă caz, cel mai frecvent de altfel, străinii intrați În Franța, legal sau clandestin, se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
solicita azil. Prefectura Înregistrează cererea, fără a face nici o apreciere cu privire la soliditatea motivelor care stau la baza ei. Solicitantul primește o autorizație provizorie de ședere, cu valabilitate de o lună. În acest timp, el are obligația de solicita statutul de refugiat printr-o cerere către OFPRA. Aceste persoane nu au voie să exercite o activitate profesională. Ele pot fi cazate Într-un centru de primire pentru solicitanții de azil (Centre d’accueil pour demandeurs d’asile ă CADA); aceste centre depind
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
azilul, solicitantul primește un permis de ședere pe zece ani, cu posibilitatea de a-l reînnoi, ceea ce Îi permite integrarea În societatea franceză. Pe de altă parte, legea din 11 mai 1998 a definit un statut diferit de cel de refugiat: azilul teritorial. Acesta se acordă străinului care arată că viața sau libertatea Îi sunt amenințate În țara sa de origine sau că este supus acolo la tratamente inumane sau degradante În sensul art. 3 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
39800. În 2001, CRR a anulat 10% dintre deciziile de respingere pronunțate de OFPRA. Constatările prezente se aplică Întregii Europe. C. D.-D. & Dictionnaire permanent du droits des étrangers en France, Paris, Ed. Législatives. ÎNALTUL COMISARIAT AL NAȚIUNILOR UNITE PENTRU REFUGIAȚI (1993), Les Réfugiés dans le monde, Paris, La Découverte. MINISTERUL FRANCEZ AL AFACERILOR INTERNE (2000), Le Droit des étrangers en France, Paris. NOREK Claude și DOUMIC-DOUBLET Frédérique (1989), Le Droit d’asile en France, Paris, PUF. NOIRIEL Gérard (1991), La
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Încercarea de a converti Întreaga umanitate la creștinism, a rămas doar acest elan compătimitor sau de milă față de cei mai umili sau mai lipsiți de mijloace. Elan care, În experiența lumii noastre plurale, care este și cea a exilaților, a refugiaților și a populațiilor strămutate, pare să fi luat amploarea unui proiect umanitar. ν Este Însă acest proiect chiar atât de nou? Mila nu era deja oare, În textul lui Jean-Jacques Rousseau, primul sentiment social, iar teoria milei nu a fost
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dezlănțuirea unul val de violențe” (ibidem, p. 132). „Cercul de fier” și suprimarea din compasiune Secolul XX a fost cel al marilor deplasări de populații, al apatrizilor și al regimurilor totalitare. În 1939, spre sfârșitul celei de-a Treia Republici, refugiații beneficiau de drept de azil, dar nu și de alte drepturi. Neputând fi Întorși la frontieră sau trimiși Înapoi În țările din care fugiseră, spaniolii și germanii au fost Închiși În Franța În lagăre. Soluție provizorie pentru un vid juridic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Bosnia (1992), dar de data aceasta În detrimentul populațiilor croate și bosniace musulmane. Pentru a fi preciși, trebuie să facem o distincție Între genocid și deplasările de populații. Astfel, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, aproape douăsprezece milioane de refugiați au sosit În Germania și Austria. Majoritatea erau germani care fugeau din fața Armatei Roșii sau care făceau parte din minoritățile expulzate din Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, România etc. Aceste deplasări erau motivate de apartenența etnică. Evident, ele nu constituie genociduri În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care nu sunt de naționalitate franceză, indiferent dacă au o altă naționalitate sau nu au nici o naționalitate”. Acest text menționează o realitate transnațională de mare precaritate: apatrizii de dinainte de război. Astăzi, națiunile se confruntă cu problema „populațiilor marginale” (Schnapper, 1991): refugiații, exilații, expulzații. Adesea, locul nașterii nu coincide cu originea familială. Statele de refugiu se văd astfel puse În situația de a legaliza și de a integra sau a respinge, adesea după ce i-au Împins pe solicitanți Într-o situație administrativă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comunității de origine, ceea ce accentuează ghetoizarea. S-a constatat totuși, În mai multe rânduri, că această xenofobie nu-i vizează doar pe imigranții de origine africană sau asiatică. Astfel de atitudini Îi afectează și pe solicitanții de azil sau pe refugiații politici. Într-adevăr, prăbușirea regimurilor comuniste din Europa de Est și sfârșitul dictaturilor militare din mai multe țări ale Americii Latine au pus capăt unei emigrații politice care ajungea cel mai adesea În Occident. În același timp, deteriorarea constantă a condițiilor de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vadă dincolo de coaja lucrurilor. Visez la o Românie în care noi doi, așezați la o terasă, pe scaune de răchită, să stăm de vorbă despre vreme, câini de rasă, prețul vinului de Bordeaux, temperatura de servire în pahar și problema refugiaților pakistanezi de la granița de Est (eventual, pe Nistru...). În care nimeni și nimic să nu ne mai enerveze, iar duminicile să fie la fel de triste ca cele de la Geneva. Din (ne)fericire, acest lucru nu se va întâmpla prea curând. Așadar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de muzician, nici de arhitect, deși ador arhitectura, nici un scriitor prea bun nu eram, așa că cinema-ul a venit într-un fel natural. Elementul „imagine“ din cinema m-a sedus. Și încă ceva: aveam pe vremea aceea încă pașaport de refugiat politic, ceea ce însemna să cauți să obții viză pentru orice călătorie. Era greu de obținut, nu mă puteam mișca. Eram un mare bântuit al frontierelor. La un moment dat, am vrut să fiu ambasador, ca să am pașaport diplomatic. Un alt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
spunem: - Domnule profesor, vă rugăm să fiți mai prudent... - Nu pot, băieți, când știu care-i adevărul. La examenul de bacalaureat, între cele trei subiecte la limba română era și „Citind pe cronicarii moldoveni“. Cred că profesorul Pârvulescu îl destinase refugiaților din Moldova. Scriam deci despre Miron Costin și plângeam... Simt și acum un nod în gât, amintindu-mi de acel moment și de îndrăgitul profesor de română din „Amarul“ târg... Iată, domnule Daniel Cristea-Enache, ce gânduri mi-au răscolit sufletul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]