41,115 matches
-
exilatului", adică o stare umorală puțin semnificativă. În contrast cu "binele apusenilor", care impune lumii "spiritul, conștiința morală, imperativul", ea ar rămîne fără consecințe care să-i depășească efemerul, s-o integreze într-o conștiință articulată: "Pe linia milei (creștinismul), va putea regăsi acțiunea, dar nu actul moral, și cu atît mai puțin spiritul din care decurge acesta". Constantin Noica - Pagini despre sufletul românesc, Ed. Humanitas, București, 1991, 112 pag.
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
Manoilescu, Crainic, Nae Ionescu, Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu și S. Mehedinți, M. Ralea, Ibrăileanu, Blaga - noua generație spiritualistă (Cioran, M. Vulcănescu, Noica), legionarismul de la doctrinari la funeștii militanți, toți, de fapt, au fost preocupați absorbant de această dilemă fundamentală. Și o regăsim, în fond, și în deceniile comuniste de la ridicolii lor conducători, la ideologi și gînditori. Aici, repet, în această dilemă fundamentală, se consumă, de fapt (cu rare excepții, ca, de pildă, amintita carte a lui Mircea Florian sau cărțile de indianistică
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
de bine general și necesitatea unei sfere private. John Stuart Mill, Despre libertate. Traducere din engleză de Adrian-Paul Iliescu. Ediția a II-a. Ed. Humanitas, București, 2001. Povestea, o libertate " Iată o poveste care poate fi auzită pretutindeni, pentru că se regăsește în aproape toate culturile. Stăpânul și-a chemat într-o zi sclavii și le-a spus: Sunteți liberi. - Cum? Au strigat sclavii. Dar nu tu hotărăști acest lucru! Noi trebuie s-o facem, altfel nu are nici un rost. - Ei bine
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
a deprins oamenii "de-a spera totul de la schimbările politice, demoralizându-i sistematic, făcându-i lingușitori și servili către mărimile zilei, prefăcându-i adesea în denunțători și calomniatori" 12). Efectele perverse ale aplicării modelului liberal occidental la noi nu se regăsesc decât arareori în discursul liberal din epocă. Eminescu s-a dedicat analizei acestuia nu pentru că și-ar fi propus "ieșirea din istoric" și întoarcerea în illo tempore, precum mai cred unii cercetători, care nu au stăruit prea mult pe textele
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
unic și deopotrivă al tuturor, în care harul și talentul să fie aruncate în arenă și stimulate să se dispute. Se aleargă pe culoare separate, se țes practic monologuri în suită care iau locul dialogului, polifoniei. Armonia pe scenă se regăsește cu greu. Nu întotdeauna împlinirea unei montări este singura bucurie estetică. Se poate recunoaște, de multe ori, în alcătuirea unei producții plăcerea repetițiilor, a timpului în care 'haosul" este organizat de un gînd, de disponibilitățile actoricești, de starea redescoperirii unor
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
Grete Tartler Din nou la București Mi-am regăsit prietenii. Lumea n-are grija zilei, discută viitorul Europei. Am sosit la timp să-i combat pe scepticii contaminați de Caragiale (asta să fie grija noastră, viitorul Europei, bine că ne-am găsit și noi să ne dăm "cu părerea
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
care m-a impresionat anul acesta cel mai mult. Reeditînd mitul Ariadnei, o energică șoferiță de taxi personalizată cu temperament de către Stela Fyrogeni cunoaște două existențe paralele: una în Nicosia, alta la Montevideo, mînată de dorința fierbinte de a-și regăsi fratele. O interesantă conexiune între națiuni diferite confruntate cu drama oamenilor dispăruți din rațiuni politice, mai rar din motive personale. Filmul - despre care s-a spus că este borgesian - are o poezie aparte pledînd pentru speranță - singura capabilă să permită
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
făcut caz de regăsirea demnității naționale cu acest prilej. Dacă demnitatea națională a putut însemna doar că cetățenii României au avut nevoie de vize pentru a călători în anumite țări din străinătate, proporțional vorbind, foarte puțini cetățeni români și-au regăsit demnitatea cu acest prilej. Dacă socotim, cu larghețe, cîți români voiau și vor să călătorească în străinătate și luăm ca bază de calcul cozile pe la diverse ambasade, ajungem la un 3% din populația României. Cronicarului nu i s-a părut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
Pavel Șușară Expoziția retrospectivă pe care Wanda Sachelarie Vladimirescu a deschis-o la Galeriile Etaj 3/4 nu este nici pe departe un simplu inventar cronologic, acel tip de operațiune aproape de severitatea unei statistici, în care artistul trebuie să se regăsească pe sine, delimitat în timp, așa cum păpușile rusești se regăsesc delimitate în spațiu. Deși cronologia constituie un criteriu în funcție de care se operează selecția, adevăratul criteriu nu este nici cuantificabil și nici unul exterior. Artista nu pare interesată aproape deloc de istoricitatea
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
deschis-o la Galeriile Etaj 3/4 nu este nici pe departe un simplu inventar cronologic, acel tip de operațiune aproape de severitatea unei statistici, în care artistul trebuie să se regăsească pe sine, delimitat în timp, așa cum păpușile rusești se regăsesc delimitate în spațiu. Deși cronologia constituie un criteriu în funcție de care se operează selecția, adevăratul criteriu nu este nici cuantificabil și nici unul exterior. Artista nu pare interesată aproape deloc de istoricitatea lucrărilor sale, de ritmica unei opere construite în jurul unor nuclee
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
artist livresc propriu-zis, o natură extrasă direct din precedente culturale, ea se situează, totuși, într-un amplu spațiu al memoriei. Referințele sale implicite, chiar dacă acoperă aparent o plajă istorică imensă, de la desenul parietal și pînă către mijlocul veacului trecut, se regăsesc, în fapt, într-o zonă unică, și anume în aceea a modernității. Tot ceea ce pare însușit a posteriori, asumat după o serioasă deliberare, este născut din acea nevoie imperativă, oarecum inocentă și romantică, a conștiințelor moderne de a-și regăsi
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
regăsesc, în fapt, într-o zonă unică, și anume în aceea a modernității. Tot ceea ce pare însușit a posteriori, asumat după o serioasă deliberare, este născut din acea nevoie imperativă, oarecum inocentă și romantică, a conștiințelor moderne de a-și regăsi și exersa libertatea pe spații expresive pure, necenzurate și nesupuse unei ordini artificiale de către normele abstracte ale pedagogiilor academiste. Dar, dincolo de posibile apropieri și de repertoriile comune ale unui interval dat, pictura Wandei Sachelarie se identifică limpede și pregnant. Chiar dacă
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
pure, necenzurate și nesupuse unei ordini artificiale de către normele abstracte ale pedagogiilor academiste. Dar, dincolo de posibile apropieri și de repertoriile comune ale unui interval dat, pictura Wandei Sachelarie se identifică limpede și pregnant. Chiar dacă unele dintre temele sale pot fi regăsite, în perioada inter- și imediat postbelică și în zona de interes a altor artiști din generații apropiate, în special în repertoriul unor pictorițe ca Magdalena Rădulescu, Margareta Sterian și chiar Tia Peltz - scenele de dans în special, dar și acelea
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
are loc și transformarea ficțiunii în realitate. Tot în revista tîrgovișteană, dl M.H. Simionescu relatează o întîlnire reală dintre Marin Preda și Radu Petrescu, pretext de a compara esteticele lor literare, atît de diferite. Încă o dată, ficțiunea și realitatea se regăsesc într-o oarecare confuzie postmodernă. În fine, într-o variantă amuzantă, bizara estetică a lumii noastre (ori, de ce nu, bizarul realism al ficționalului contemporan) ne este revelată de dl George Geacăr într-o interesantă cronică a primei cărți publicate de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
ales, cu un paviment care constituie un eveniment optic în sine, agresiv și agitat, mult mai potrivit pentru un loc a cărui miză este opulența și nu starea de maximă discreție sau chiar de neutralitate, așa cum ar trebui să se regăsească ea în mesajul unei galerii. Dacă trecem, însă, peste disfuncțiile spațiului și privim evenimentul doar din perspectiva expoziției lui Ghilduș, lucrurile se schimbă în mod radical. Alexandru Ghilduș a deschis aici poate cea mai importantă dintre expozițiile sale de pînă
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
în 1997 premiul Livre Inter), juxtapunerea evenimentelor reale cu cele ficționale (,,L'empreinte de l'ange), clivajul dureros al existenței unei artiste ce trebuie să aleagă între familie și creație (,,La Virevolte"). Interesant este că personajele acestui ultim roman se regăsesc, printr-un procedeu de factură balzaciană, în recentul ,,Dolce agonia""(Actes Sud, 2001). De Ziua Recunoștinței se reunesc în casa poetului și profesorului universitar de origine irlandeză, Sean Farrell cîțiva prieteni. Sînt de profesii (universitari - Derek și Rachel - care sînt
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
Rossini, aproape în întregime sprijinit pe umerii unei echipe de tineri cântăreți, aflați la început de drum. Un spectacol Rossini nu este deloc ușor nici vocal nici scenic, dar trebuie să pară ușor. Tot ceea ce bel-canto-ul rossinian cere glasului se regăsește în scriitura vocală a ,,Italiencei": rulade, triluri, cascade de ornamente, note filate, debit precipitat specific operei buffe, ansambluri dinamice (celebrele crescendo-uri) dar și arii lirice linii largi cantabile. Nici scenic nu este mai la îndemână să menții ritmul trepidant
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
purtare. Au fost și timpuri în care cuvîntul patriotism suna condamnabil, acuzator, apoi perioada abuzului fără rost, fără suportul faptelor trecutului. Pe urmă, după război și ocupația ,,camuflată" a comunismului croit - zice-se pentru minim un mileniu - noțiunea și-a regăsit valoarea incipientă, bogată, sursa de inspirație. În 1946, la capăt de toamnă, ne explică George Călinescu, împlinindu-se șase ani de la o tristă dată, ,,aceea a împușcării și călcării în picioare a marelui nostru N. Iorga, au șuierat în aer
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
a intra în corpul spiritual al unui popor, și precum în unele familii copilul adoptiv își iubește noii părinți adesea mai puternic decît copiii de sînge, așa și în națiuni sînt noi sosiți, care, ca și cînd și-ar fi regăsit în fine căminul adevărat, exprimă mai clar și mai înflăcărat sentimentele tuturor, în vreme ce alții, cu o fiziologie mai veche, simt ca niște vrăjmași... Nu mi-e rușine că sînt român și sînt, în ceea ce mă privește, un român filoromân. Ei
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
acest registru, precum și descrierile în care colcăie sordidul și mizeria umană. Calea de salvare din marasm și impas pe care o propune Cartograful puterii, aidoma celei oferite de Malraux, este calea religioasă, soluția credinței. La sfârșitul romanului, Matei Pavel se regăsește pe sine, senin și extatic, în fața mănăstirii din Maglavit, cu Noul Testament în mână și intonând rugăciuni, sub glasul înalt al clopotelor. Era el, cel dinainte, dar lipsit de ceea ce s-ar numi organul fricii". Romanul lui Gabriel Chifu este astfel
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
atîtea modalități de exprimare se întîlnesc la Baia Mare fără prejudecăți și fără crispări, construind cel mai fascinant spectacol al comunicării și al solidarității din spațiul nostru cultural. Peste trei sute de țări și peste o mie două sute de lucrări s-au regăsit, în cadrul actualei ediții, în sala de expoziții a Coloniei de pictură de la Baia Mare, iar la Galeria filialei UAP s-au întîlnit, cu același firesc, dar într-o formulă mult mai cuprinzătoare, premianții ediției precedente: Leo Ray (Israel), premiul I, Ana
Din nou despre gravura mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15772_a_17097]
-
alchimie respingătoare. Oameni pentru care gramatica română e un dușman de moarte își rup limba, incapabili să articuleze fie și cea mai plăpândă idee. Și totuși, lumea urmărește cu entuziasm aceste emisiuni. Nu pentru adevărurile fundamentale rostite acolo, ci pentru că regăsește în ele un ideal secret: cel al țopimii parvenite. Alintându-se cu porecle și diminutive în cel mai bun caz caraghioase ("Pinalti", "Corleone", "Mister", "Il Luce", "Săgeată", "Briliantul" - acesta din urmă un jucător din care mingea sare ca din zidul
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
de a o povesti pe Mihaela Ursuleasa la pian, originalitatea ei. A venit apoi Sonata în fa minor de Brahms, după un Schubert vizionar, după un Schumann profetic. Lupta cu materia muzicală trebuie să adopte o altă strategie. Nu se regăsește aici interdependența tablourilor variate ci dimpotrivă pledoaria vehementă, tumultuos emancipată, a artei cu care o singură temă intră în configurații elaborate de-a lungul a 5 mișcări/părți). Mihaela Ursuleasa are forța (interioară, dar și fizică) pentru a profila pe
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
de vitalitate este forma clasică. Așa cum pianista se desparte greu de claviatură (finalurile pieselor sunt prelungiri emoționante, la pânda hotarului în care sunetul se risipește în tăcere), tot astfel ne despărțim de acel recital, după Barcarola de Chopin. Pentru a regăsi, în seara următoare, alături de... Horia Andreescu și Orchestra Națională Radio ...pe Mihaela Ursuleasa în Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră de Bela Bartók. Ultima creație a lui Bartók: declinul fizic și restriștea morală se convertesc într-o seninătate deplină
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
gardurile, cu băncile, cu bordurile trotuarelor: cît de departe e acest totuși iubit Dorohoi de cel din ilustrata din 1927! Același motiv - pereții de un verde agresiv - mă alungă fulgerător din fața casei părintești. În care aș fi vrut să-mi regăsesc, o clipă, zbenguita copilărie. Nici o mirare: fosta "Carmen Sylva" se cheamă acum, se putea!, "Republicii", iar elegantul liceu de fete "Regina Maria" e fabrică de neglijeuri. Oscar Wilde: "...două țări despărțite de o limbă comună". De urmărit, în momentul ăsta
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]