2,072 matches
-
toate" Marin Sorescu, Ramuri nr. 2, 1973. "Zoosophia" Ion Gheorghe, Ramuri nr. 10, 1973. Cinci volume de poezii" Marin Sorescu, Ramuri nr. 12, 1973 RAICU, Lucian: "A gândi și a scrie" Marin Sorescu, România literară nr. 5, 1974. CRISTEA, Dan: "Regăsirea bucuriei"Ioan Alexandru, România literară nr. 29 1974. IORGULESCU, Mircea: "O viziune a satului" M. Sorescu, România literară nr. 20, 1974. În colecția Efigii au apărut: Maria Chețan, Ștefan Aug. Doinaș. Ipostaze ale operei: evocări, proză, teatru, aforisme Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu sistemul, ceva nou, ceva ce mi se potrivește ca structură interioară și convingeri. Întâlnirea cu transdisciplinaritatea, prin cărțile lui Basarab Nicolescu, mi-a adus această nesperată bucurie; o bucurie sinonimă cu o revelație. Și am îndrăznit să încerc o regăsire de sine profesională în acest proiect. Dar cea mai mare provocare a reprezentat-o încercarea de a coordona echipa de profesori cu care am lucrat. Această experiență m-a solicitat mai mult decât îmi închipuiam la început. Mi s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Înseamnă uneori a minți. Alteori a afirma (negând sau refuzând de a nega). Mai înseamnă și deznădejde totală, renunțarea absolută, a lăsa lucrurile în voia lor, a te încrede în ele ca în singura cale de limpezire, de liberare, de regăsire de sine; dar este încă și un fel de înțelepciune... Ion Caramitru Iancu și Valeria Seciu Ana Acest film este încă un caz, și chiar dintre cele mai doveditoare, că totuși există în România și mult talent scenaristic. Cât despre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
trupa să reziste, să între în normalitate. în perioada '90-'92, n-am reușit decât să consolidez un repertoriu care să permită starurilor Leopoldina Bălănuță, Mitică Popescu, Valeria Seciu să joace la valoarea lor, iar Cătălinei Buzoianu să revină prin Regăsire de Luigi Pirandello pe scena teatrului, continuându-se astfel seria marilor succese. Important e că m-am retras la timp, că mi-am dat seama că nu produc artă, ci justific doar o activitate zilnică. Proiectele se frângeau. Deschiderea Teatrului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
romantici nu sunt fundamentale nici problema alterității ("înțelegerea unui alter ego nu constituie o problemă majoră"), nici conceptul de vivo ("persoana întâi singular!")152. Dacă ținem seama de frecvența cu care apar cazurile de dedublare în simptomatologia romantică (până și regăsirea sinelui într-o lume ideală este un astfel de caz) și dacă mai ținem cont de exacerbarea specific romantică a subiectivității (uneori până la limitele patologicului), cele două argumente ale lui Metzger nu ne conving. Drept urmare, concluzia autorului, dincolo de formularea ei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
profesorul-militant, toate aceste aspecte cotidiene (nebunia, crima, sexualitatea) nu sunt simple daturi obiective, ci procese, structuri pe terenul cărora Occidentul și-a stilizat formele de control, de represiune și de închidere față de sufletele bolnave. Prin Istoria nebuniei..., s-a încercat regăsirea unui mișcări "prin care a devenit în sfârșit posibilă o cunoaștere a nebuniei"33. Muncă de arheolog și de antropolog: cum a devenit nebunia parte a cunoașterii umane și cum poate fi tratată într-un mod autentic? Ceea ce i-a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
reformismului, indicînd faptul că se poate oferi socialismului o direcție alternativă. Fenomenul reformist și-a arătat forța în 1914, cînd socialiștii s-au aliat cu "patrioții". Discrepanța între nivelul practic și cel teoretic, caracteristică pentru socialism a impus și ideea regăsirii celor două pe un teren comun. În acest sens, apariția Kominternului a fost expresia aducerii practicului pe terenul doctrinar, în timp ce social-democrația a reprezentat oarecum modificarea doctrinei pentru a fi în concordanță cu practica. Adepții revoluționarismului s-au constituit începînd din
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
poate să le apere. De comun acord cu Henderson, Vandervelde și Thomas, Huysmans organizează în februarie 1919, la Berna, o conferință la care participă 102 delegați veniți din 26 de țări19. De fapt, numeroase partide se remarcă prin absență, iar "regăsirea" socialiștilor este dificilă: ca și socialiștii ruși, POB refuză să participe la o reuniune comună cu germanii, în ciuda eforturilor lui Vandervelde și ale lui d'Anseele. Considerînd inutil să se alăture celor mai fermi partizani ai Uniunii sacre, italienii, românii
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
internațional s-au dovedit zadarnice: divizarea pare să fie o dură realitate. În plan apropiat, acest eșec are drept rezultat favorizarea unui proces de apropiere între cele două compozante ale socialismului internațional. Ultimul an de existență a UPSAI reprezintă povestea "regăsirii" și apoi a reunificării sale cu Internaționala a II-a. Încă din iulie 1922, se întîlnesc la Amsterdam reprezentanți ai celor două organizații. Începînd din decembrie, un Comitet Executiv se întrunește regulat, lucrînd în perspectiva unei fuziuni dintre cele două
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Cu un album incomod privind ziaristica eminesciană în caricaturi de epocă", 1994; "Cercul strâmt. Arta de a trăi pe vremea lui Eminescu", 1995; "Luceafărul. Ediție critică", 1999; "Moartea antumă a lui Eminescu", Editura Cartier, 2002; "Cu Veronica prin Infern. Cartea regăsirilor (vol.I). Cartea despărțirilor (vol II)", Editura Floare albastră, 2004; "Un an din viața lui Eminescu (martie 1881 - aprilie 1882)", Editura Floare albastră; "Cartea trecerii. Boala și moartea lui Eminescu", 2009), conturează nu numai o obsesie biobibliografică, ci și viziunea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Un adevărat studiu în ivoriu, bietul prinț, înainte de plecare. Amintea o plachetă pe care o văzuse în muzeul din Fribourg: Tête de martyr sans nom." Se adaugă imaginii serenității (ca într-o ironică răsturnare / repetare a motivului horațian beatus ille...) regăsirea locului (pre)destinat lui, păstrat într-o lume posibilă, arătată doar gîndului său casa Elenei: "Casa frumoasă, luxul domol, ordinea odihnitoare și profilul neted al Elenei, toate i se păreau destinate lui. Era un rai regăsit (...) se simțea acum un
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Damei cu camelii de a rupe legătura cu cel iubit fără nici o explicație comportă riscul enorm al oprobriului partenerului. Sfîșierea lui, oglindind-o, în fond, pe cea a femeii, se transformă previzibil, acolo unde personajul suspectează frivolitatea, în furie. Motivul regăsirii îndrăgostiților sub semnul funest al unui prea tîrziu, în pragul morții Margueritei, lasă să se întrevadă, cum ar fi spus Hugo, vîna tragică a destinului pulsînd pe frunțile lor. Dama cu camelii reprezintă, dincolo de orice, tiparul dublu al femeii, transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
la viața trăită. A le resuscita este a face activă o zonă obscură a cunoașterii noastre, copleșite de superpoziția timpului. În durata pură, alcătuită de toate momentele "întregului sufletesc", conștiința conservă o esență spre care însăși tinde, precedată de emoția regăsirii, în formă intuitivă. Coincidența are noimă filosofică și o sursă comună, speculația intuiționistă. "Ucenicia" lui Anton Holban la școala proustiană apare ca o deschidere spre analiza trăitului, și mult mai puțin ca o contagiune estetică majoră. Lipsindu-le marea construcție
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
i-a cumpărat o înghețată. I-a prins mîna în mîna lui. CUPRINS Ioan HOLBAN Copilăria fără copilărie 5 Unu 11 Doi 83 Trei 131 În colecția Epica au apărut recent (alfabetic): Vasile IFTIME, De la Petru citire Romel MOGA, Drumul regăsirii Constantin PÎRÎIALĂ DOROȘ, Cuib de litere Gheorghe SCHWARTZ, Hotarele istorice Constantin SIMIRAD, Pelerin prin două milenii Dan TOMORUG, Hotarul zeilor Eugen URICARU, Complotul sau Leonard Bîlbîie contra banditului Cocoș 6 Lucian ZUP 5 Manual de jocuri pentru copii
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
noi noaptea întreagă/ Ore întregi spune-ți-voi cât îmi ești dragă". Verbele la viitor sugerează o declarație erotică, un ritual cu gesturi tandre, iar verbul la gerunziu "surâzând" aduce o notă de optimism. Lângă salcâmul de pe deal se prefigurează regăsirea "cuplului mitic", aspirația spre iubirea absolută, avântarea teluricului spre înalt. Salcâmul este un simbol al statorniciei existenței, în general, dar și al statorniciei sentimentului erotic. În dorința de a prelungi clipa în eternitate, îndrăgostiții vor evada din real în oniric
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
elegie erotică. Stăpânit de patima cunoașterii, poetul se identifică cu geniul într-un "cadru de proporții titaniene" (D. Popovici). Căutându-și refugiul în nemurire, geniul are atribute excepționale, așa cum rezultă din construcțiile emblematice: a) steaua singurătății; b) nepăsarea tristă; c) regăsirea sinelui. Poetul apare într-o atmosferă romantică, înfășurat într-o "mantă" (ieșirea din contingent pe calea visului și a reveriei), cu o privire contemplativă (transfigurarea realului), dorind să-și trăiască moartea prin iubire și prin suferință. Încercând o purificare prin
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
privire contemplativă (transfigurarea realului), dorind să-și trăiască moartea prin iubire și prin suferință. Încercând o purificare prin ardere (prin iubire), poetul speră într-o renaștere a sinelui, în redobândirea identității veșnice, dar și în recuperarea "nepăsării triste" și în "regăsirea sinelui". În final, versurile depășesc forma elegiei devenind "o rugăciune a reîntregirii ființei prin moarte" (Ioana Em. Petrescu). Tinzând spre perfecțiunea clasică ("în metru antic"), această odă ilustrează atitudinea poetului față de cunoaștere și autocunoaștere. Poetul se confesează pe un ton
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
eminesciană dezvoltă "o întreagă dialectică existențială" (Edgar Papu). Neîmplinit în aspirațiile sale spre absolut, poetul își caută salvarea prin moarte și simte "nepăsarea tristă" și "voluptatea morții". În final, depășind forma elegiei, unele versuri amintesc de trecerea în neființă, de regăsirea propriei identități. Într-o tonalitate de blestem, de rugă, implorare, dorință de a intra în condiția inițială, într-un plâns de proporții cosmice: "Piară-mi ochii tulburători din cale,/ Vino iar în sân, nepăsare tristă;/ Ca să pot muri liniștit, pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
trecătoare: "Multe trec pe dinainte, / În auz ne sună multe,/ Cine ține toate minte/ Și ar sta să le asculte?". Pornind de la cunoașterea de sine, socratiană ("Cunoaște-te pe tine însuți"), geniul observă că timpul este important în privința autocunoașterii, "a regăsirii în ceilalți" (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). E o trăire a relației cu ființa (Strofa a doua). Timpul este trecător, toate sunt trecătoare, omul este înconjurat de lucruri efemere și trebuie să facă apel la rațiune, să înțeleagă faptul că poate privi doar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dacice. Dacă unii exegeți remarcau la Sadoveanu, regresiunea spre elementar (G. Călinescu), alții observau că această concepție decurgea din nostalgia originarului (Al. Paleologu). Civilizația arhaică, în viziunea lui Sadoveanu, este, așadar, cea primordială, nedegradată, și recuperarea ei înseamnă tentativa de regăsire a modelului arhetipal (Al. Paleologu). Dar, această viziune are la bază filosofia istoriei a lui Vasile Pârvan și filosofia culturii a lui Lucian Blaga. Bătrânul preot l-a ales dintre ucenici pe Kesarion Breb, spre a-l trimite să se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se întâmple. Până la îndeplinirea acestor scenarii mai e doar un pas, iar adoles centul simte asta permanent, mai ales atunci când i se spune că vrea imposibilul. Folosindu-și imaginația, el re găsește toate provocările realității: inițiativa, obstacolele, victoria, recompensa. Această regăsire este reveria. Am avut un pacient care ajunsese la vârsta studenției și nu putea să învețe în sesiune din cauza unor reverii ce se întindeau pe mai multe ore, cuprinzând scenarii care îl așezau în centrul unor aventuri de supraviețuire; întotdeauna
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
unui zeu nemilos, era destul de curentă în fatidicul an, care a văzut demolându-se zidul de la Berlin și regimurile din sfera de dominație sovietică prăbușindu-se unul după altul. Pretutindeni, lumea a trăit atunci un sentiment unic de libertate, de regăsire, de întoarcere la tradițiile genuine. Reîncepea într-un fel istoria. Chemarea ei s-a putut auzi peste tot, cu nuanțe specifice, revelând o trezire ca dintr-un somn letal, o resurecție cvasi miraculoasă. La Praga, ceasurile din palatul prezidențial, numai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
presiunea racordării integrative. Istoria își relua treptat cursul, cu sincope și crispări, cu violențe adesea programate de strategii noului regim. Comunismul fusese o paranteză tragică, era acum timpul să se reînnoade firul întrerupt de tancurile sovietice. Curios e că această regăsire a istoriei proprii, cu nuanțe adesea patetice, avea loc într-un moment când în Apus se admitea nu numai eșecul ideologiei, adică moartea utopiei, dar și "sfârșitul istoriei" ca atare (F. Fukuyama), înțelegându-se prin aceasta generalizarea liberalismului în lume
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
vechile reflexe totalitare decât pe promisa uvertură liberalizantă. Să fi înțeles atunci dăscălimea, după tragedia de la idele lui iunie, că locul său nu putea fi lângă bâta distrugătoare de valori? Va fi trăit ea salutarul frison, capabil a-i înlesni regăsirea vechii demnități profesionale? Ar fi fost, poate, pentru comunitatea noastră, evenimentul cel mai de seamă după schimbările din decembrie. Căci schimbări se pot produce în viața unui popor, însă ele nu rodesc decât asumate în programe, însușite de acea "sare
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ei, pentru continua, irepresibila noastră nevoie de siguranță, nevoie cu atât mai presantă cu cât mediul în care trăim e mai supus la agresiuni alienante. Scrisul istoric devine o șansă în plus de reflecție asupra condiției umane, un spațiu al regăsirii. În cazul de față, ca și în opera lui P. Chaunu, reconstrucția e dublată de o pledoarie clară, persuasivă, pentru acel homo religiosus pe care lumea post-modernă pare a-l acredita tot mai mult. Cronica, XXV, 13 (30 martie 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]