12,047 matches
-
proporțională între factorul inteligenței emoționale reglarea propriilor emoții și stres.” Această ipoteză nu se confirmă. Nu există nici o legătură între factorul inteligenței emoționale reglarea propriilor emoții și stres. Ipoteza 1.4.” Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale reglarea emoțiilor celorlalți și stres” ((subiecții care au scoruri ridicate la nivelul factorului reglarea emoțiilor celorlalți vor avea un nivel scăzut de stres). Pentru a verifica această ipoteză am calculat coeficientul de corelație în funcție de variabilele “reglarea emoțiilor celorlalți” și “stress “. Astfel
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
se confirmă. Nu există nici o legătură între factorul inteligenței emoționale reglarea propriilor emoții și stres. Ipoteza 1.4.” Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale reglarea emoțiilor celorlalți și stres” ((subiecții care au scoruri ridicate la nivelul factorului reglarea emoțiilor celorlalți vor avea un nivel scăzut de stres). Pentru a verifica această ipoteză am calculat coeficientul de corelație în funcție de variabilele “reglarea emoțiilor celorlalți” și “stress “. Astfel am obținut un coeficient de corelație r = -0,26 și coeficientul de semnificație
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
proporțională între factorul inteligenței emoționale reglarea emoțiilor celorlalți și stres” ((subiecții care au scoruri ridicate la nivelul factorului reglarea emoțiilor celorlalți vor avea un nivel scăzut de stres). Pentru a verifica această ipoteză am calculat coeficientul de corelație în funcție de variabilele “reglarea emoțiilor celorlalți” și “stress “. Astfel am obținut un coeficient de corelație r = -0,26 și coeficientul de semnificație p< ,05. Această însemna că există o corelație slabă între variabilă „reglarea emoțiilor celorlalți” și variabilă “stres“ în sensul că persoanele care
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
verifica această ipoteză am calculat coeficientul de corelație în funcție de variabilele “reglarea emoțiilor celorlalți” și “stress “. Astfel am obținut un coeficient de corelație r = -0,26 și coeficientul de semnificație p< ,05. Această însemna că există o corelație slabă între variabilă „reglarea emoțiilor celorlalți” și variabilă “stres“ în sensul că persoanele care au un nivel ridicat în reglarea emoțiilor celorlalți, vor avea un nivel scăzut de stres. Ipoteza 1.5.” Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale dezirabilitatea socială și
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
am obținut un coeficient de corelație r = -0,26 și coeficientul de semnificație p< ,05. Această însemna că există o corelație slabă între variabilă „reglarea emoțiilor celorlalți” și variabilă “stres“ în sensul că persoanele care au un nivel ridicat în reglarea emoțiilor celorlalți, vor avea un nivel scăzut de stres. Ipoteza 1.5.” Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale dezirabilitatea socială și stres “. Această ipoteză nu s-a confirmat. Nu există nici o legătură între factorul inteligenței emoționale dezirabilitatea
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
spune că indiferent dacă angajații lucrează la privat vs stat înțeleg emoțiile celorlalți în egală măsură, fie că sunt profesori sau reprezentanți medicali. Ipoteza 2.2. “Angajații care lucrează la privat (reprezentanții medicali) au scoruri semnificativ mai mari la factorul reglarea emoțiilor celorlalți decât cei care lucrează la stat (profesorii)”. Pentru a verifica această ipoteză am folosit „Independent Samples TTest pentru stabilirea diferențelor dintre angajații care lucrează la stat vs. privat la factorul “ reglarea emoțiilor celorlalți”. S-a obținut o diferență
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
au scoruri semnificativ mai mari la factorul reglarea emoțiilor celorlalți decât cei care lucrează la stat (profesorii)”. Pentru a verifica această ipoteză am folosit „Independent Samples TTest pentru stabilirea diferențelor dintre angajații care lucrează la stat vs. privat la factorul “ reglarea emoțiilor celorlalți”. S-a obținut o diferență semnificativă la nivelul reglării emoțiilor celorlalți între angajații care lucrează la stat (profesorii) și cei care lucrează la privat (reprezentanții medicali), în sensul că cei care lucrează la privat controlează emoțiile celorlalți într-
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
cei care lucrează la stat (profesorii)”. Pentru a verifica această ipoteză am folosit „Independent Samples TTest pentru stabilirea diferențelor dintre angajații care lucrează la stat vs. privat la factorul “ reglarea emoțiilor celorlalți”. S-a obținut o diferență semnificativă la nivelul reglării emoțiilor celorlalți între angajații care lucrează la stat (profesorii) și cei care lucrează la privat (reprezentanții medicali), în sensul că cei care lucrează la privat controlează emoțiile celorlalți într-o mai mare măsură decât cei care lucrează la stat (profesorii
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
cei care lucrează la stat înțeleg propriile emoții într-o mai mare măsură decât cei care lucrează la privat (reprezentanții medicali). poteza de cercetare 2.5. “ Angajații care lucrează la privat (reprezentanții medicali) au scoruri semnificativ mai mari la factorul reglarea propriilor emoții decât angajații care lucrează la stat (profesori)”. Pentru a verifica această ipoteză am folosit „Independent Samples T-Test” -pentru stabilirea diferențelor dintre angajații care lucrează la stat vs. privat la factorul “ reglarea propriilor emoții”. Nu s-a obținut
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
scoruri semnificativ mai mari la factorul reglarea propriilor emoții decât angajații care lucrează la stat (profesori)”. Pentru a verifica această ipoteză am folosit „Independent Samples T-Test” -pentru stabilirea diferențelor dintre angajații care lucrează la stat vs. privat la factorul “ reglarea propriilor emoții”. Nu s-a obținut o diferență semnificativă, în sensul că nu există diferențe semnificative între profesori și reprezentanții medicali în ceea ce privește modul în care aceștia își reglează propriile emoții .Prin urmare, pe baza acestui rezultat putem spune că indiferent
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
Un astfel de nivel se întâlnește la persoanele capabile să-și înțeleagă emoțiile, să le recunoască și să înțeleagă cauza lor . Persoanele orientate spre controlul și manipularea emoțiilor celorlalți au un nivel scăzut de stres. Astfel de persoane , orientate spre reglarea emoțiilor celorlați au bune abilități de a face față în mod adecvat conflictului, persoanelor dificile și situațiilor tensionate, rezolvarea conflictelor și disputelor, abilitatea de adaptare la muncă în echipă. Angajații care lucrează la privat sunt persoane deschise, orientate spre controlul
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
invers proporțională între inteligența emoțională și stres. Sensul acestei relații este că subiecții care au scoruri ridicate la nivelul inteligenței emoționale sunt mai puțin stresați. Relații invers proporționale au fost identificate și între factorii inteligenței emoționale:”înțelegerea propriilor emoții” și “reglarea emoțiilor celorlalți” cu stresul. Cu cat acești factori au scoruri ridicate persoanele sunt mai puțin stresate. Cei care lucrează la privat (dar care sunt recompensați superior bugetarilor) manifestă într-o mai mare măsură tendința de a regla emoțiile celorlalți.. Reprezentanții
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
unul de la capitolul (2) si (3). 1. Deteriorarea calitativă în interacțiunea socială, manifestată prin cel puțin două din următoarele: a. deteriorarea marcantă în folosirea multiplelor comportamente nonverbale, cum ar fi contactul vizual, expresia facială, posturile corpului și gesturile necesare pentru reglarea interacțiunii sociale; b. incapacitatea de a promova relații cu egalii, corespunzătoare nivelului de dezvoltare; c. lipsa căutării spontane de a împărtăși bucuria, interesele sau realizările cu alte persoane (de exemplu prin lipsa de a arăta, de a aduce sau semnala
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
dramatică a temperaturii corpului și poate conduce la spasme musculare care pot cauza blocaje renale sau stop cardiac. Pe o perioadă mai lungă de timp, consumul de ecstasy poate deregla celulele care produc serotonină care are un rol important În reglarea apetitului, a durerii, a dispoziției, a capacității de învățare și a memoriei. În cazul consumului de feniciclină, conform rapoartelor clinice, comportamentul violent apare cel putin ocazional la persoanele care sînt sub efectul drogului sau la cele care trec pprin experiențe
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
se orientează mai corect comportamentul Într-o situație de viață, pentru că, nucleul central al reprezentării este sistemul stabil de norme ale individului și grupului, În jurul căruia reprezentarea se organizează prin ancorarea comportamentului la realitatea situației. Reprezentările au deci rol de reglare a comportamentului și de adaptare a nucleului său central la situațiile concrete cu care comportamentul se confruntă. Reprezentarea articulează starea psihologică cu situația socială, devenind astfel, o etichetă de calitate a comportamentului personal. Reprezentarea se formează conform etapelor de dezvoltare
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
limbaj este mai mare decât la copiii normali, rezistență specifică la acțiunea de corectare a tulburărilor de limbaj, dificultăți importante în însușirea limbajului scris; Capacitate scăzută de organizare și coordonare a acțiunilor în conformitate cu o comanda verbală din cauza tulburărilor funcției de reglare a celui de-al doilea sistem de semnalizare în formarea legăturilor din primul sistem de semnalizare, fapt care explică un grad scăzut de conștientizare a acțiunilor efectuate; Eficiență scăzută a memoriei, în special a memoriei voluntare, deoarece aceștia nu recurg
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
din aria premotorie centrală și din proiecțiile centrilor respiratori și circulatori subcorticali. Ventilația pulmonară este un act aflat sub control voluntar, influențat și de emoții, stres. b) Impulsurile de la proprioceptori transmiși motoneuronilor din centrii mușchilor respiratori. Stimulii umorali intervin în reglarea respirației atât în repaus cât și în eforturi intense și prelungite și în perioada de refacere. Din multitudinea acestor factori amintim: presiunea parțială scăzută a O2 în sânge și presiunea parțială crescută a CO2, temperatura ridicată a sângelui, acidoza legată
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
structural biomecanice ale segmentelor aflate în mișcare. Sub raport funcțional, viteza este condiționată, în principal, de două elemente fundamentale: 1. Activitatea sistemului nervos și, în principal, a scoarței cerebrale, unde se desfășoară timpul central, care realizează întreaga comandă, coordonare și reglare a mișcării; 2. Metabolismul de la nivelul mușchiului care asigură energia necesară contracțiilor musculare. De asemenea, subliniem că, sub raport morfologic, s-a dovedit că fibrele musculare care asigură viteza sunt fibrele albe, bogate în mitocondrii și echipament enzimatic oxidoreducător (Ifrim
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
este acea parte a corpului politic al cărui obiect special este menținerea legii, promovarea prosperității comune și a ordinii publice... fiind, prin aceasta, o parte specializată a intereselor tuturor” (H. Laski). Statul este o suprastructură cu rol cenzurat și de reglare a conduitelor, acțiunilor și ideilor grupelor umane. El este, după Hegel, „încarnarea ideii supreme” sau „o formă de Supra-Eu colectiv”. În felul acesta relațiile dintre stat și om, sau grupe umane, se constituie unidirecțional, dinspre stat către individ. Aceasta implică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
învățământ, materialele și auxiliarele instructiv-educative etc.; 5. evaluarea procesului de învățământ - ansamblul acțiunilor și tehnicilor de măsurare și apreciere a rezultatelor și performanțelor celor care învață, sistemele de intrare și de ieșire sau de admitere și de absolvire, metodologia de reglare și autoreglare a sistemului și procesului de pregătire etc. Cele cinci componente generează un model pentadic de design curricular. Designul curricular este un proces controlat care se desfășoară circular (ceea ce amintește de enkyklios paideia). Aspectul circular al proiectării curriculare pentadice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dincolo de ceea ce este parte explicită a unui sistem curricular care li se transmite sistematic celor ce învață; d) analiza curriculumului și corectarea lui cu ceea ce se impune la un moment dat nu constituie „abordări istorice”, de perspectivă, ci schimbări și reglări punctuale, limitate la momentul respectiv; e) curriculumul este conceptualizat în termenii distincțiilor binare: „ceea-ce-se-transmite-cu-succes”/ceea-ce-nu-se-transmite-cu-succes”; profesori angajați/profesori neangajați; f) curriculumul și procesele de evaluare și corectare sunt ideologic neutre; ele sunt exerciții profesionale bazate exclusiv pe expertiză 160. Cherryholmes
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
evaluarea informală în clasă și în celelalte medii de învățare! Evaluarea informală se referă, înainte de toate, la observațiile directe ale profesorului, prin contactul vizual, limbajul corpului, mimică și performanțele în muncă. Aceste observații pot completa evaluările formale, ca bază pentru reglarea instruirii. Deși într-o oarecare măsură burlescă, „echilibristica” lui Brent G. Wilson dovedește că posibilitatea sintezei dintre unidimensionalitatea curriculară modernă și multidimensionalitatea pedagogică postmodernă nu este o aspirație himerică. Încercarea sa este departe de a fi o reușită convingătoare. Ea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
p. 358). Dar ceea ce rămâne încă mai de neînțeles este faptul că „ex-disidenții cei mai de vază, ale căror convingeri sunt solide și vechi, se arată astăzi atât de obsedați de teama «maccarthysmului», încât refuză să susțină orice cerere de reglare a conturilor, chiar benigne, cu autorii sau complicii ororilor înfăptuite de «fratele cel mare» împotriva propriei țări” (Podhoretz, 1998, p. 216). Rezultatul: „În majoritatea țărilor din blocul sovietic nu s-a pus problema de a-i pedepsi pe cei care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
salvat» în memorie. Mi-am reamintit totul și, după circa zece ani de la ultimul din cele două avorturi provocate, mi s-a făcut rău. Când, în 1993, mi s-a făcut o histerectomie, am simțit faptul și ca pe o reglare de conturi. Am fost la un pas de moarte după operație și mi se părea că o merit pentru acele vieți pe care le-am ucis așa cum văzusem în documentar.” (H.M., 35 de ani, statisticiană, ortodoxă practicantă) „Era o sarcină
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a sistemului personalității după criteriul designativ‑informațional, deosebind următoarele procese: - sfera proceselor cu funcție de designare‑semnalizare - cognitive, motivaționale și afective; - sfera proceselor de fixare, păstrare și actualizare - memoria; - sfera proceselor de explorare, investigare, orientare, concentrare, acumulare - atenția; - sfera proceselor de reglare și autoreglare - voința; - sfera proceselor de comunicare, exteriorizare și transmitere - limbajul. Totalitatea subsistemelor și proceselor prezentate trebuie studiată atât sub aspect static, cât și dinamic, structural și funcțional, pentru a putea surprinde cât mai complet și exact complexitatea personalității în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]