2,230 matches
-
punct de sprijin sau un spațiu care oferă siguranță poate apărea și la vârsta adultă, într-o manieră uneori spectaculoasă, mai ales în perioada de criză. În acest caz, caracterul său tranzitoriu marchează valoarea defensivă adaptativă a unor astfel de regresii. Iată exemplul prezentat de Braconnier (1989): un bărbat ajuns la maturitate riscă să-și piardă slujba. Deodată, el începe să colecționeze mașinuțe cu o pasiune atât de mare, încât își neglijează activitatea profesională chiar în momentul cel mai nepotrivit. „Bătea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
început să râdă de ea.” Remarcăm valoarea salvatoare a acestei conduite regresive - apărută în timpul unei situații nevralgice a vieții adulte -, precum și caracterul ei inconștient. Conștientizarea acestui comportament „ridicol pentru vârsta subiectului” este sursă de umor. În versiunea sa patologică, mecanismul regresiei poate fi ilustrat printr-o observație a lui Dolto (1973/1988, vol. I), care citează cazul unui copil care a trăit experiențe precoce de privare maternă: „El nu-i mai privește pe ceilalți, mimica sa încremenește într-o expresie de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
manifestă un interes electiv pentru un animal, pentru un obiect sau pentru o colecție de obiecte asemănătoare (de pildă, niște lingurițe). În acest ultim caz, pierderea unuia dintre obiecte îl aduce într-o stare intensă de panică. Copilul face o regresie și se agață de o singură percepție, pe care o asociază cu amintirea unei plăceri fizice parțiale și deopotrivă cu un lucru reprezentând pentru el, în manieră fetișistă, relația cu mama”. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
amintirea unei plăceri fizice parțiale și deopotrivă cu un lucru reprezentând pentru el, în manieră fetișistă, relația cu mama”. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Este limpede că această activitate defensivă multimodală care este regresia se va putea asocia cu multe dintre celelalte mecanisme de apărare, fapt pe care tind să-l demonstreze atât remarcele teoretice, cât și observațiile clinice ale Annei Freud (1936/1993). De fapt, de ce nu s-ar putea stipula că mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sistematic, în orice conduită defensivă care, căutând să stopeze un exces de angoasă, este gata să se folosească de orice mijloc? Astfel, conduita regresivă a colecționarului nostru de mașinuțe se poate îmbina cu deplasarea. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Regresia se poate dovedi patogenă, din cauza „punctelor de fixație” de care se atașează, mai ales în perversiune (Freud, 1905/1987). Compulsia la repetiție (Freud, 1920/1981) își va aduce și ea contribuția la dimensiunea patologică pe care o poate căpăta regresia
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Regresia se poate dovedi patogenă, din cauza „punctelor de fixație” de care se atașează, mai ales în perversiune (Freud, 1905/1987). Compulsia la repetiție (Freud, 1920/1981) își va aduce și ea contribuția la dimensiunea patologică pe care o poate căpăta regresia (Freud, 1914/1985). Această orientare va fi completată de cercetările Annei Freud (1965/1968) pornind de la conceptul de linii de dezvoltare și de la studiul său întreprins asupra regresiilor reversibile sau permanente. Tendințele regresive către anumite puncte de fixație se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
aduce și ea contribuția la dimensiunea patologică pe care o poate căpăta regresia (Freud, 1914/1985). Această orientare va fi completată de cercetările Annei Freud (1965/1968) pornind de la conceptul de linii de dezvoltare și de la studiul său întreprins asupra regresiilor reversibile sau permanente. Tendințele regresive către anumite puncte de fixație se manifestă în toate realizările importante ale copilului, contribuind astfel la progresul capacităților sale. După cum spune o expresie populară citată de A. Freud (1965/1968), „copiii fac doi pași înainte
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
regresive către anumite puncte de fixație se manifestă în toate realizările importante ale copilului, contribuind astfel la progresul capacităților sale. După cum spune o expresie populară citată de A. Freud (1965/1968), „copiii fac doi pași înainte și unul înapoi”. Aceste regresii salvatoare pot deveni simptom, având atunci valoare de formațiune de compromis (pentru eu) și de semnal de alarmă (pentru anturaj). Un exemplu clinic (Erikson, 1950/1974) ne poate face mai sensibili la manifestările patologice ale unei regresii care încetează să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
unul înapoi”. Aceste regresii salvatoare pot deveni simptom, având atunci valoare de formațiune de compromis (pentru eu) și de semnal de alarmă (pentru anturaj). Un exemplu clinic (Erikson, 1950/1974) ne poate face mai sensibili la manifestările patologice ale unei regresii care încetează să mai fie un principiu de dezvoltare normală pentru a deveni o manifestare simptomatică, împiedicând astfel procesul de maturizare și, după cum spune A. Freud (1965/1968), putând constitui temelia unei formațiuni caracteriale de tip oral, anal, uretral sau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a mărturisit că are obiceiul să schimbe familia de fiecare dată când copilul de care avea grijă devine prea mare. Din acel moment, copilul a manifestat o constipație puternică, având multiple semnificații pentru economia sa psihică. Constipația era semnul unei regresii, văzută ca reacție la decizia parentală de a o concedia pe dădaca mult iubită, precum și ca o manifestare a nemulțumirii. În același timp, toate acestea îi permiteau băiețelului să beneficieze, într-un moment de vulnerabilitate psihică, de îngrijirile și atenția
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
rigid. Acest proces regresiv inconștient permite abandonarea poziției oedipiene riscante, constând într-o rivalitate față de tată și o dorință fantasmatică de posedare a mamei, în favoarea unei poziții pre-oedipiene pe care Pierre o cunoscuse anterior și de care el se agață. Regresia implicată aici servește drept adaptare și, în același timp, drept apărare, erijându-se chiar în simptom patologic, întrucât nu mai reușește să „își facă datoria”, ci se constituie într-un punct de fixație care pune în lumină o intensă suferință
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
defecației”. La rândul ei, A. Freud subliniază importanța recurgerii la o astfel de mișcare de repliere, care dovedește suplețe în funcționarea individului și poate fi un răspuns benefic, dacă este temporară și spontan reversibilă. În schimb, este periculos să permitem regresiei să devină patogenă și/sau permanentă. Ajunși în acest punct al analizei, ne putem pune următoarea întrebare: regresia poate fi pusă în slujba procesului terapeutic? Ideea poate părea paradoxală, iar ea a făcut adesea obiectul unor neînțelegeri și chiar greșeli
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
suplețe în funcționarea individului și poate fi un răspuns benefic, dacă este temporară și spontan reversibilă. În schimb, este periculos să permitem regresiei să devină patogenă și/sau permanentă. Ajunși în acest punct al analizei, ne putem pune următoarea întrebare: regresia poate fi pusă în slujba procesului terapeutic? Ideea poate părea paradoxală, iar ea a făcut adesea obiectul unor neînțelegeri și chiar greșeli. Este esențial să recunoaștem că acest mecanism de apărare poate avea o valoare terapeutică, întrucât reprezintă o sursă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
chiar greșeli. Este esențial să recunoaștem că acest mecanism de apărare poate avea o valoare terapeutică, întrucât reprezintă o sursă de schimbare atunci când este integrat în tratament, atât la copil, cât și la adult. În acest context, putem sublinia aportul regresiei - nu ca fenomen care apare și dispare la comandă, tocmai pentru că este inconștient - atunci când e pusă în slujba transferului (Freud, 1915/1977). A. Freud (1965/1968) subliniază că „în ceea ce privește transferul propriu-zis, atât copiii, cât și adulții repetă prin regresie și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
aportul regresiei - nu ca fenomen care apare și dispare la comandă, tocmai pentru că este inconștient - atunci când e pusă în slujba transferului (Freud, 1915/1977). A. Freud (1965/1968) subliniază că „în ceea ce privește transferul propriu-zis, atât copiii, cât și adulții repetă prin regresie și pun în scenă, în jurul persoanei analistului, relațiile lor obiectuale la toate nivelurile de dezvoltare”. Astfel, își face treptat apariția ideea însoțirii pacientului în regresie de către terapeut (Balint, 1968/1971; Winnicott, 1954/1969; Searles, 1955/1977). Dar, deși funcția de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Freud (1965/1968) subliniază că „în ceea ce privește transferul propriu-zis, atât copiii, cât și adulții repetă prin regresie și pun în scenă, în jurul persoanei analistului, relațiile lor obiectuale la toate nivelurile de dezvoltare”. Astfel, își face treptat apariția ideea însoțirii pacientului în regresie de către terapeut (Balint, 1968/1971; Winnicott, 1954/1969; Searles, 1955/1977). Dar, deși funcția de aliat pe care o poate căpăta regresia este recunoscută încă de la primele cazuri tratate de Freud, chiar dacă la Dora apare ca o formă puternică de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
analistului, relațiile lor obiectuale la toate nivelurile de dezvoltare”. Astfel, își face treptat apariția ideea însoțirii pacientului în regresie de către terapeut (Balint, 1968/1971; Winnicott, 1954/1969; Searles, 1955/1977). Dar, deși funcția de aliat pe care o poate căpăta regresia este recunoscută încă de la primele cazuri tratate de Freud, chiar dacă la Dora apare ca o formă puternică de rezistență, trebuie să notăm și derivele survenite ulterior, ca urmare a paradoxalei injoncțiuni: „Regresați!”, ca și cum ar fi vorba despre un proces pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
tipul „țipătului primar”, la practicile de „deprivare senzorială”, dar și la „tehnica activă” a lui Ferenczi care-l determină pe Freud (1915/1977) să amintească următorul lucru: „Tratamentul trebuie să se efectueze într-o stare de abstinență sau de privațiune”. Regresia nu este de fapt alegerea terapeutului, ci o mișcare avându-și originea în straturile de adâncime ale vieții inconștiente a pacientului și care se manifestă fără știrea acestuia. Tratarea pacienților psihotici arată clar că, o dată procesul terapeutic stabilit, el îi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
stau numeroase cazuri clinice, prezentate, printre alții, de Bettelheim în Fortăreața goală, de pacienta lui Sechehaye în Jurnalul unui schizofren, de Pankow în Omul și psihoza sa și de Barnes în Călătorie prin nebunie. N-ar trebui să vedem în regresie simpla inversare a unui progres în înțelesul lui patogen și răsturnarea sa percepută ca benefică. Balint (1968/1971) subliniază importanța regresiei în câmpul terapeutic. „Această recâștigare a încrederii și a speranței constituie punctul esențial pentru un nou început în direcția
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Pankow în Omul și psihoza sa și de Barnes în Călătorie prin nebunie. N-ar trebui să vedem în regresie simpla inversare a unui progres în înțelesul lui patogen și răsturnarea sa percepută ca benefică. Balint (1968/1971) subliniază importanța regresiei în câmpul terapeutic. „Această recâștigare a încrederii și a speranței constituie punctul esențial pentru un nou început în direcția mișcărilor progresive.” Regresia capătă astfel valoare de comunicare. Prin urmare, regresia ca mecanism de apărare se dovedește a fi de o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a unui progres în înțelesul lui patogen și răsturnarea sa percepută ca benefică. Balint (1968/1971) subliniază importanța regresiei în câmpul terapeutic. „Această recâștigare a încrederii și a speranței constituie punctul esențial pentru un nou început în direcția mișcărilor progresive.” Regresia capătă astfel valoare de comunicare. Prin urmare, regresia ca mecanism de apărare se dovedește a fi de o importanță fundamentală prin funcția sa intrapsihică și interpersonală. Ea se prezintă într-o evidentă diversitate de configurații, întrucât cele trei instanțe ale
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
răsturnarea sa percepută ca benefică. Balint (1968/1971) subliniază importanța regresiei în câmpul terapeutic. „Această recâștigare a încrederii și a speranței constituie punctul esențial pentru un nou început în direcția mișcărilor progresive.” Regresia capătă astfel valoare de comunicare. Prin urmare, regresia ca mecanism de apărare se dovedește a fi de o importanță fundamentală prin funcția sa intrapsihică și interpersonală. Ea se prezintă într-o evidentă diversitate de configurații, întrucât cele trei instanțe ale personalității (sinele, eul și supraeul) pot recurge inconștient
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
supraeul) pot recurge inconștient la ea. Chiar dacă, de-a lungul întregii vieți, trebuie să întreprindem în mod constant un anume efort pentru a ne feri să regresăm înspre unul sau altul dintre momentele trecutului, să spunem totuși, în încheiere, că regresia poate avea și o valoare pozitivă. Regresia deschide într-adevăr eului o dimensiune consolatoare - și deci de gratificare narcisică -, față de care specialiștii aparținând curentului kleinian au manifestat o atenție deosebită (Segal, 1981/1987). Întreaga funcție a creativității cu rol artistic
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de-a lungul întregii vieți, trebuie să întreprindem în mod constant un anume efort pentru a ne feri să regresăm înspre unul sau altul dintre momentele trecutului, să spunem totuși, în încheiere, că regresia poate avea și o valoare pozitivă. Regresia deschide într-adevăr eului o dimensiune consolatoare - și deci de gratificare narcisică -, față de care specialiștii aparținând curentului kleinian au manifestat o atenție deosebită (Segal, 1981/1987). Întreaga funcție a creativității cu rol artistic sau terapeutic atât pentru pacienți, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
gratificare narcisică -, față de care specialiștii aparținând curentului kleinian au manifestat o atenție deosebită (Segal, 1981/1987). Întreaga funcție a creativității cu rol artistic sau terapeutic atât pentru pacienți, cât și pentru terapeuții lor ar putea fi astfel abordată prin prisma regresiei ce deschide numeroase căi spre sublimare... alt mecanism de apărare? Căci potrivit lui Freud (1916-1917/1981), „există un drum de întoarcere care duce de la fantezie la realitate: arta”. Retragere apaticătc "Retragere apatică" Definițietc "Definiție" Detașare cu rol de protecție, compusă din
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]