2,802 matches
-
social contextul propriu-zis în care are loc un "act de comunicare".33 II.2.2. INSTANȚE DISCURSIVE Considerat "organizare transfrastică" sau "formă de a acționa", discursul este "interactiv", "contextualizat" și "orientat".34 Dinamica internă a discursului este asigurată de funcționalitatea relațională dintre mărcile textuale și metatextuale. Definită ca "punere în act a unui sistem de semne"35, natura acțională a discursului construiește strategii discursive, plecând de la nucleul de semnificații co-textuale. Una dintre strategiile discursive este poeticitatea ca structurare a discursului poetic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poate fi reprezentată în felul următor: În cadrul discursului poetic, cele patru elemente generează matricea semantică a textului și dinamizează nucleul referențial intern. Structural, apa, pământul, focul, aerul își dezvăluie semnificațiile la nivelul celor trei coduri (ontologic, semantic, gnoseologic), înfățișându-se, relațional, ca "semn poetic nuclear", conținând cele trei forme de manifestare artistică inferențială: meta-imaginea / metafora / imagème-ul. Ca entități structurante ale discursului poetic, universaliile ontologice se prezintă, la nivelul creației artistice, ca arhicod, conținând codurile specifice semnului poetic: În cele ce urmează
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
omenescului, luând chip și asemănare naturii umane. Semnul poetic nuclear, "cosmos antropomorf", poate fi reprezentat ce "arhicod", universaliile ontologice dezvăluindu-și semnificațiile la nivel ontologic, semantic și gnoseologic, sub forma entității constante "imagème" , ca devenire "meta-imaginea" , și ca structură procesuală relațională "metafora". Astfel, "cosmosul antropomorf" poate fi decodat, la nivelul celor trei tipuri de imagine, în felul următor: I. APA Cunoașterea primordială a pus în mișcare universul prin metamorfoză, fața lumii luând chip uman și suflare de viață. Povestea vieții a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a cerului și pământului, a vieții și morții."4 Dihotomia operațională sacru / profan asigură procesualitatea complexului categorial care învestește poetic mitul. Astfel, tălmăcind sensurile ascunse ale vieții tradiționale, mitul, în calitate de categorie poetică, reprezintă o structură operațională de imagini. Ca structură relațională, mitul redimensionează percepția asupra spațiului și a timpului, transformându-le în categorii poetice predicaționale. Sub pecetea prezentului etern, recuperat prin rit, ritual și ceremonial, metamorfozele spațio-temporale soarele, luna, pasărea și șarpele capătă valențele unor categorii poetice relaționale. Astfel, procesul semantic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
imagini. Ca structură relațională, mitul redimensionează percepția asupra spațiului și a timpului, transformându-le în categorii poetice predicaționale. Sub pecetea prezentului etern, recuperat prin rit, ritual și ceremonial, metamorfozele spațio-temporale soarele, luna, pasărea și șarpele capătă valențele unor categorii poetice relaționale. Astfel, procesul semantic, care învestește mitul ca discurs polifonic, poate fi reprezentat în felul următor: Interdependența categorială formează nucleul semantic al discursului mitic polifonic: III.1. DISCURSUL MITIC UN DISCURS POLIFONIC Filosofic și antropologic, mitul este considerat "o povestire anonimă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
14 Claude Lévi-Strauss consideră că "mitul face parte integrantă din limbă, îl cunoaștem prin intermediul vorbirii, el ține de discurs; mitul există simultan în limbaj și dincolo de el".15 Pentru Lévi-Strauss, unitățile minimale constitutive ale mitului sunt "miteme"16 care sunt relaționale, orice mit având "o structură în folii care transpare la suprafață (...) în și prin procedeul repetării".17 III.1.1. STRUCTURI GNOSEOLOGICE: SPAȚIUL, TIMPUL, SPAȚIALITATE, TEMPORALITATE Inițial, spațiul nu putea fi separat de timp, simbolizând atât haosul originar, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
valoare funcția socială a cuvântului. Interdependența dintre imaginarul ritualic și imaginarul poetic generează dinamica ontologică a imaginii care cunoaște o permanentă metamorfoză a semnificațiilor. În devenirea sa, de la arhetip la mit, imaginea este învestită ca procesualitate discursivă care creează nucleul relațional, specific discursului mitic. Astfel creația populară, ca sistem de semne culturale și lingvistice, se înfățișează ca discurs mitic, polifonic, dublu structurat: * Nivele de semnificație ritul, ritualul, ceremonialul; Matricea semantică universaliile ontologice apa, pământul, focul, aerul. Discursul mitic este un discurs
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Opinie Publică ale Fundației pentru o Societate Deschisă nu pot folosi astfel de formulări, dar operatorii de chestionare vor fi tradus întrebarea pe înțelesul tuturor. Răspunsul este interpretat de profesorul Dumitru Sandu astfel: „Mobilizarea cea mai mare a resurselor familiale relaționale este concentrată în direcția rezolvării unor probleme de sănătate, atât pentru populația rurală, cât și pentru cea urbană” (2003, p. 102). Peste 30% dintre cei chestionați cultivă relații ce i-ar putea ajuta când se îmbolnăvesc, în timp ce 16-19% (urban/rural
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
nomenclatura politică) primesc mai multe resurse, fie că este vorba despre tehnologie, medicamente ori cursuri de formare în Occident. Evident, rezultatele lor sunt peste medie, ceea ce le crește faima și, implicit, sporește presiunea publicului pentru acces, prin mecanisme ilicite sau relaționale, în instituțiile respective. Nici dupăcăderea comunismului sistemul nu se va schimba, mai ales că ierarhia în lumea medicală nu este perturbată de mișcările social-politice din decembrie ’89. Distribuția resurselor în sistem se va face pe criteriul „istoric”, corectând cu rata
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
poate fi vorba de frica, frica de doctor, de întuneric, de pedeapsa, sau poate fi vorba de gelozie, de pilda, fata de un frate căruia i se acorda mai multa atenție, in opinia sa etc. Exista elevi care prezintă tulburări relaționale frecvente in raport cu profesorii, părinții, colegii etc., elevi care mint si înșeală, copiază, bruschează colegii sau elevii de vârsta mai mica („bătăușii clasei"). Alții mențin violenta la nivel verbal, dovedesc inconsecventa comportamentala sau fumează ostentativ. Fiecare clasa isi are
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
hemofilie, boli cardiace congenitale, hepatite cronice evolutive etc. ), tulburări ale vieții afective ( impulsivitate, toleranta redusa la frustrare, agresivitate, labilitate afectiva etc.). La acestea se pot adăugă tulburările de voință și caracter, cu manifestări fervente de tipul nehotărârii, lenei, capriciilor, « stângăciei relaționale », tendinței egocentriste, supraaprecierii propriei persoane. Cauzele exogene cuprind factori familiali ( probleme de climat, tensiuni si conflicte intrafamiliale, carente de structura, mediu educațional « alterat », promovând valori negative etc.), factori extrafamiliali ( fuga de la școală asociată cu inadaptarea școlară, stări reactive la eșecuri
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
neopozitivist precum Schlick care elimină trăirea și intuiția dintre modalitățile cunoașterii obiective e departe de viziunea lui Dilthey; dar el s-ar fi declarat fără îndoială de acord cu faptul că orice cunoaștere de acest tip244 este finalmente "discursivă și relațională", că nu putem cunoaște științific "natura reală a lucrurilor" și "conținuturile lor calitative"245, ci doar formele continui în care se corelează conținuturile, ca părți discontinui. NOTE ȘI COMENTARII 1 Despre Historik Droysen spune că aceasta "nu este o enciclopedie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
astfel încât rămâne apriorică în raport cu un conținut dat (vezi II, 2Ba). Când analizează această unitate, Riedel remarcă implicit elementul care o diferențiază de unitatea apriorică a lui Kant: în ea "părțile componente, formală, materială și funcțională, sunt legate într-un întreg relațional, care este logic indiferent, pe de o parte, față de distincțiile transcendental-filozofice dintre materie și formă, iar pe de altă parte, față de distincțiile dintre receptivitate și spontaneitate"76. Cu alte cuvinte, diferența o face tocmai caracterul ei structural, propriu viziunii holiste
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
regionale. Distribuția spațial-teritorială a diferitelor tipuri de infrastructuri critice în arealul arab ține seama de dispunerea altor componente ale mediului fizic și uman-geografic, iar la rândul lor își aduc o contribuție majoră la organizarea spațiului geopolitic și la dimensionarea raporturilor relaționale interstatale și interregionale, aspecte de care ne propunem să ne ocupăm în cele ce urmează. 4.1.1. Infrastructurile sistemelor de transporturi și comunicații - rețeaua sangvină a teritoriului Pentru o regiune mediană de triplu racord intercontinental cum este spațiul arabofon
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
câteva state arabe devenite independente (Arabia Saudită, Egipt, Irak). Astfel, din perioada interbelică domeniul arab a căpătat atributele unui spațiu intermediar transmediteraneean interpus între lumea veche încă europocentristă și periferiile sale coloniale îndepărtate din Africa și Asia meridională; pe aceste coordonate relaționale spațiul arab începe acum să-și piardă caracterul de spațiu de separație și să devină tot mai mult un spațiu de racord între arealele menționate, “străpuns” de tot mai multe și mai intense fluxuri de comunicații dintre aceste areale. După
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Capitolul I -Un nou model de învățare Strategiile didactice actuale promovează învățarea activă care se bazează pe curiozitatea epistemică, pe inițiativă, pe dezvoltarea creativității, pe îmbinarea muncii individuale cu munca în echipă, pe explorare și descoperire, pe solicitarea componentelor relaționale. Trecerea la o metodologie mai activă centrată pe elev, implică elevul în procesul de învățare.Acesta devine responsabil pentru progresul pe care îl face în ceea ce privește propria lui educație. Metodele interactive implică elevul în evaluarea eficacității procesului de învățare, dar și
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3031]
-
rău... un "rău în sine", cum aprecia Foucault. În China imperială sau în India premodernă sexualitatea era o stare de armonie, armonia însăși cu microcosmosul și o artă de a trăi. Puterea-cunoaștere, tehnologiile și capul Regelui Trăim într-o lume relațională pe care instituțiile au sărăcit-o în mod considerabil. Societatea și instituțiile care constituie osatura acesteia au limitat posibilitatea relațiilor, pentru că o lume relațională bogată ar fi foarte greu de condus. Michel Foucault, 1981 Discursul foucauldian este centrat pe această
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
microcosmosul și o artă de a trăi. Puterea-cunoaștere, tehnologiile și capul Regelui Trăim într-o lume relațională pe care instituțiile au sărăcit-o în mod considerabil. Societatea și instituțiile care constituie osatura acesteia au limitat posibilitatea relațiilor, pentru că o lume relațională bogată ar fi foarte greu de condus. Michel Foucault, 1981 Discursul foucauldian este centrat pe această putere-cunoaștere, fără ca profesorul de la Collège de France să scrie unul sau mai multe studii despre acest concept, lăsat în ambiguitate și în posibilitatea unor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
diferite situații școlare și extrașcolare; tipul de autoritate exercitată de cadrul didactic; gradul de (ne)încredere existent între profesor și elevi etc. Climatul educațional cunoaște mai multe dimensiuni: a) organizaționale: frustrarea, intimitatea, nepăsarea, atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; ignorarea comportamentelor disruptive; întărirea comportamentelor pozitive etc. B. Strategii de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
pe tot felul de șantiere, în fine, la Pars, va face parte din colegiul redacțional al revistei "Esprit". La Paris cunoaște ierarhia exilului, orgoliile scriitorilor și toate viciile și virtuțile din țară transplantate în străinătate (discordie, ranchiună, arivism, haos social, relațional, moral). Bujor Nedelcovici a încercat să depășească nu doar granițele geografice, ci și granițele artistice, dobândind o dimensiune universală prin însăși adresa universală a cititorului. Bujor Nedelcovici trăiește la cea mare intensitate realitatea românească din țară, în primul rând realitatea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
zidurilor de la simbolismul primar ("Acolo, în acele trepte, i se părea ascunsă toată problema casei noi, cu nemulțumirile și necazurile ei"), pînă la analogiile substitutive ("casa de simțire", "clădirea ființei"), literatura Hortensiei Papadat-Bengescu oferă o rețea densă de reprezentări. Componentă relațională exprimată într-un sens literal și unul metaforic, asocierea "casei de zid" cu "casa de simțire" poate fi considerat un topos fondator pentru imaginarul romanesc bengescian. Privit din perspectiva "limbajului" imaginii, ciclul Hallipilor nu ar face decît să înscrie încă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
copilul nu poate spune prea multe despre sânii, coapsele, ca să nu mai vorbim de părul ei pubian... Aceste teritorii par a fi exclusiv și fără comentariu ale tatălui. Atunci când trupul mamei este mai atrăgător decât fața ei, o adevărată catastrofă relațională se poate instala între ea și copil, mai ales dacă acest copil este fată. Dar anii trec, iar în viața copilului intră o altă femeie, al cărei corp este cel visat pe când dormea cu spatele la mama. Prezența tot mai nuanțată a
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
celui liber al elevilor (Cosmovici, A.,ș.a.,1985) poate fi un factor de prevenire. Cheia reușitei unui astfel de demers este excluderea formalismului și a poziției autoritare, dorința reală a educatorului de a afla ce stimulează acum impulsivitatea, precum și tactul relațional, atitudini ce sunt percepute și apreciate de elevi. Vă puteți baza pe faptul că elevii nu sunt nici pe departe atât de ”nesimțitori” după cum ar părea la prima vedere sau după cum afișează ei în mod ostentativ. Metafora cea mai potrivită
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
trei enunțuri se corelează pentru că elevul se poate afla concomitent într-o stare competitivă cât și într-una de cooperare în funcție de sarcină, de componența grupului și sistemul de referință. Am observat că acțiunea convergentă sau divergentă a celor două structuri relaționale emulație-cooperare este dependentă de caracteristicile grupului: coeziune, eterogenitatea abilităților, mărimea și diferențele de nivel ale performanțelor celor aflați în cooperare sau competiție. Dacă frecvent competiția sau emulația induce o mai eficientă învățare imediată, induce și stări conflictuale, disonante cu efecte
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ierarhizare a mediului informativ, afectiv, socio-relațional, în virtutea cărora elevul reține doar acele caracteristici considerate semnificative pentru reușita lui; b) mecanismele motivaționale au un caracter propulsor-acțional, direcțional și intensiv al activităților, elevul atașează acestor trăsături socotite semnificative anumite ”utilități”: cognitive, materiale, relaționale, individuale, profesionale, social-morale. c) mecanismul de restricție se referă la faptul că elevul este uneori conștient, poate chiar convins de utilitatea unei informații, a unei teme, a unei situații, a unei activități, dar din anumite motive nu o alege. Modelul
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]