11,416 matches
-
o adevărată radiografie a acestor locuri, redând până la detaliu datini, obiceiuri dar mai ales rostirea În graiul oamenilor locului. În fond, dacă ar fi să narăm cumva acțiunea acestui roman, am putea fi extrem de lapidari și În două-trei fraze am relata succint Întreaga „zbatere” a acestor personaje. Romanul Milenii, anotimpuri și iubiri, scris de Val Andreescu se deschide cu o Înmormântare, Înmormântare la care viitorul personaj principal, Va (Varlaam) participă, desigur fără voia lui la cei doi-trei ani câți avea atunci
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Între cei doi începe, bineînțeles, un război al nervilor, purtat de personajul pozitiv cu grație, iar de cel negativ într-un mod deșănțat și dizgrațios. Acesta este subiectul romanului Anotimpul tranziției de Baciu Tudor Codreanu (Transilvania Expres, Brașov, 2007). Autorul relatează, cu o mare (și naivă) implicare sufletească lupta dintre bine și rău. El folosește prilejul pentru a descrie dezordinea și nedreptatea instaurate în societatea românească în perioada de trecere de la dictatura comunistă la o democrație de tip occidental. Din nefericire
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu este proză. ‹‹ Ea intră în categoria istoriilor pe care și le spun gospodinele când stau la coadă. Din această categorie fac parte și povestirile publicate de George Costin în volumul Anotimpuri cu centură de castitate (Zedax, Focșani, 2000). Autorul relatează ce li s-a întâmplat unor cunoscuți de-ai lui, cum s-au îmbătat sau cum s-au certat cu un șef, cum au furat sau cum au ajuns să facă parte din trupa unui teatru de amatori. George Costin
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
bețiv, M., ceea ce provoacă un moment de stânjeneală. Enervată de ostilitatea pe care soțul ei și-o manifestă, prin tăcere, față de nou-venit, Stella face o criză de nervi, spunându-i cuvinte jignitoare și devenind violentă. Această prozaică ceartă conjugală este relatată de Paul Dogaru, autorul romanului Singurătatea lupului (Alutus, Slatina, 2007), la persoana întâi, într-un stil prețios, chinuit-metaforic, asemănător cu mersul în pantofi prea strâmți: ‹ „N-ai elementara educație ! bălăbăneai tu lăbuțele peste teritoriul ochilor mei, apărându-ți specimenul și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de diferit percepută de un fril față de o friliră.“ Parodierea stilului științific face acest pasaj într-o oarecare măsură atrăgător. Cele mai multe pagini ale cărții (din cele aproape 300 câte sunt în total) sunt scrise însă cu toată seriozitatea. Costin Gurgu relatează conștiincios, ca un prozator realist, întâmplări fanteziste. Drept urmare, cu toată inventivitatea sa, sfârșește prin a-l plictisi pe cititor. Aducerea în prim-plan a unor personaje himerice, în loc să aibă caracterul unui eveniment, devine de la un moment dat previzibilă: „— Transmite-i
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
-l creadă întreg la minte! Se va prăpădi de râs cartoful meu drag când va afla cu ce urzeli umblă sărmanul și rătăcitorul pătrunjel. Ha, ha.“ Sute de asemenea scene, avându-i ca protagoniști pe reprezentanții florei și faunei, sunt relatate de autor conștiincios, minuțios și plicticos, fără ca din efortul lui să rezulte literatură. Este ca și cum cineva l-ar fi pedepsit să nu se mai exprime ca toți oamenii, ci să vorbească într-o păsărească de genul celei pe care o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
genul de glume cu care crede Marian Ruscu că se face simpatic: „nu mă mai tem de venirea iernii / am pus la păstrat un kil de precauție, / două de prudență, / o litră, doar, de răbdare“ etc. Cu aceeași neglijență, el relatează scene din viața de fiecare zi, nesemnificative și plictisitoare:„— nu mai parcați pe trotuar, ați stricat / bordurile! / iar strigă vecina, / nu recunoaște că-s mâncate din veacul / trecut. / să mă întorc la gândurile mele / dar întâi să rezolv cu grijulica
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
recurge și le face de neînțeles și hilare. Fiecare poem al său pare o colecție de situații și întâmplări năstrușnice. Știrile difuzate de posturile TV de azi, care ne stupefiază ori de câte ori le urmărim, sunt nevinovate jocuri de copii pe lângă faptele relatate în versuri de Nicolae Sârbu: „Ninge nădușit pe fesele icoanei.“ (Rătăciri în panoplia aparenței) „Inimi [...] ies prin zid / să li se vadă coafura traiectoriei.“ (Inimi care ies prin zid) „colegul de școală se plimbă pe cămile, / pe care le inițiază
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de pe 13 copăcei. Să le stea în gît. Doream să vă dau și dumneavoastră. Medicul își dă seama de gafă, pleacă grăbit și se întoarce cu coșulețul. Am prins hoțul...! și rîde cu poftă. Miracolul medicului austriac După o poveste relatată de Gabi Surdu Gabriel Tiron a ajuns la Viena pe la amiază și a tras direct la amicul său, Hans. O oboseală, abia vizibilă pe fața sa, se instalase totuși după maratonul automobilistic întins pe o zi și jumătate. Hans s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
renunțat, la ei în țară, la clasicele metode care smulgeau cu ușurință declarații. Au încercat să-și facă de cap prin alte țări, dar au dat-o în bară. Aparatele de tortură medievale nu mai sperie pe nimeni acum. Să relatăm unele evoluții în mentalitatea contemporanilor mai tineri sau mai în vîrstă. Într-o școală din Iași, clasa a VI-a: Doamna directoare, ați făcut sex aseară? Măi, nesimțitule! Eu v-am vorbit frumos. De ce mă faceți nesimțit? Pentru că ești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
amestec de votcă și lichior triplu sec. Se puneau de regulă două treimi de votcă și o treime de triplu. Numai povești vesele Îmi turuise atunci, pățanii năzdrăvane din armată și de pe fel de fel de șantiere, spre deosebire de ce-i relatam eu umflînd isprăvile, ca să mi dau importanță cu orașele prin care ajunsesem cu școlile mele fără de sfîrșit. Acum Însă, În anul acumulării lente a cărții de față, o fi simțit și Ionel respirația brumată a amurgului generației noastre și o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În oraș. Nu puteam să ies fiindcă eram consemnat În internat. Făcusem o boacănă oarecare. M-am prezentat Înaintea lor, la poartă, cu povestea de vitejie care-mi atrăsese pedeapsa, debitîndu-le-o pe nerăsuflate, reluînd-o cu explicații suplimentare, ba mai mult, relatîndu le istorii și mai fantasmagorice, ca să mă pun singur sub reflectoare parcă spre a sublinia sublimul experienței mele din acest internat față de insignifianța vieții lor Într-o profesională de reparat mașini. CÎnd am tăcut, m-au Întrebat: — Și... tu ce
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
al VI-lea, Înțeleptul, poruncește ca moaștele să-i fie transferate la Constantinopol. Brațul său stâng se află și acum la mânăstirea Simonos Petra, care o slăvește pe Maria Magdalena ca pe o a doua întemeietoare. Legenda aurea După versiunea relatată de Iacopo da Varazze în faimoasa culegere Legenda aurea (secolul al XIII-lea), Maria Magdalena aparținea unei familii înstărite. Tatăl ei se numea Syrus, iar mama Eucharia. Era sora lui Lazăr și a Martei. Maria Magdalena era proprietara unui castel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cu totul alt loc din Evanghelie și are o cu totul altă semnificație decât la Marcu și Matei. El trebuie să ofere o explicație inedită gestului făcut de Iuda și o găsește legând momentul de cele trei ispite din pustiu, relatate în capitolul 4. Iuda merge la arhierei nu pentru că s-ar fi revoltat împreună cu apostolii de risipirea parfumului prețios, ci pentru că pur și simplu diavolul s-a înstăpânit asupra lui. Explicația e tranșantă și definitivă. Luca nu va mai reveni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
e aberant să se înțeleagă pasajul altfel. Iuda nu este un erou - sau, dacă este, atunci, vorba lui Louis Painchaud, el este „un erou de tragicomedie”. De ce? Din alte două motive, care se adaugă celui de mai sus. După viziunea relatată de apostoli, numai Iuda îi ține piept lui Isus, iar acesta îl numește „al treisprezecelea daimon”. Textul menționează aici chiar termenul grecesc daimon. Traducătorii ediției National Geographic redau, iarăși tendențios, termenul prin „spirit”, trimițând în nota de subsol la sensul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pe guvernatorul roman. Versiunea greacă cea mai veche este o remaniere din secolul al IV-lea, dar fondul urcă până la începutul secolului al II-lea, așadar foarte aproape de epoca redactării ultimelor scrieri ale Noului Testament. Rezum povestea: Iosif din Arimateea relatează despre învierea morților împreună cu Isus. Ca martori direcți îi citează pe Simeon, preotul, și pe cei doi fii ai săi, tustrei morți de puțină vreme și înviați de curând. Minunea începe cu o lumină orbitoare ce străpunge întunericul iadului. Pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
mai exotic, o capodoperă a literaturii medievale occidentale. E vorba despre Navigatio Sancti Brendani Abbatis (Călătoria pe mare a Sfântului Abate Brendan)86, redactată în latinește în secolul al IX-lea de către un călugăr irlandez, trăitor însă în Lotharingia. Poemul relatează peripețiile faimosului călugăr din secolul al VI-lea pe mările Nordului în căutarea paradisului terestru. Până în secolul al XIII-lea s-au realizat numeroase traduceri în limbi vernaculare, dintre care cea mai cunoscută e în dialectul anglo-normand (autorul ei este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de judecată”, „barbar și crud”, are o trompetă din care, suflând puternic, țâșnesc limbi de flăcări. Faptele sufletelor trec obligatoriu prin aceste flăcări: dacă sunt mistuite, n-au nici o valoare; dacă rămân intacte, se socotesc valabile. Capitolul al XII-lea relatează o scenă de judecată, iar al XIII-lea îi prezintă pe membrii „comisiei”. Judecătorul asemănător fiilor lui Dumnezeu nu este altul decât Abel, numit, în versiunea greacă scurtă, „primul martir” al omenirii 114. Fiul lui Adam face prima judecată dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
balanței este arhanghelul Dokiel 116, „care cântărește binele și răul după dreptatea lui Dumnezeu”. În sfârșit, posesorul trompetei se numește Pyruel 117 și are același grad, în ierarhia divină, de arhanghel. Judecata se desfășoară după un tipic destul de simplu. Testamentul... relatează însă un caz mai delicat, intenția autorului fiind în primul rând aceea de a pune în evidență și calitatea de intercesor pe lângă Dumnezeu a lui Abraham. Așadar, sub ochii patriarhului se derulează următoarea scenă: un înger aduce un suflet înaintea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
creștină zămislită în sânul unei comunități antiohiene în prima jumătate a secolului al II-lea125. De fapt, versiunea integrală ajunsă până la noi este rezultatul fuziunii a două texte, la origine distincte, dar produse de același grup religios. Prima parte (cap. 1-5) relatează martiriul lui Isaia sub regele Manase, fiul lui Iezechia. Acesta, simțindu-și sfârșitul aproape, îl cheamă alături pe profet, care, „așezat pe patul regelui”, are o viziune extraordinară. Viziunea respectivă nu va fi însă pe placul moștenitorului. Susținut de falșii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de șaptezeci sau șaptezeci și doi de rabini chemați din Palestina de către regele egiptean și închiși separat în câte o peșteră de pe insula Pharos. La sfârșit, toți traducătorii au prezentat, spre stupefacția celor prezenți, aceeași versiune greacă a Bibliei. Episodul a fost relatat de Philon din Alexandria în Viața lui Moise, cartea a II-a, 25-44, precum și de Pseudo-Aristeas într-o scrisoare savuroasă către Philokrates (traducerea mea): 301 După trei zile, Demetrios (din Phaleron), luându-i și ducându-i peste cele șapte stadii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
fost ocupat cu de toate. Luați loc, vă rog, În fotoliul de colo, ca să vă puteți relaxa puțin. Cum a fost Întâlnirea cu cel care are cap, dar nu e convins că Îi mai trebuie și minte? Profesorul i-a relatat scena cu lux de amănunte. ― După câte Îmi dau seama, conducerea am preluat-o noi și nu trebuie s-o cedăm sub nici o formă. Cum găsiți părerea mea? ― Dacă stau și analizez postura În care ne aflam Încă astăzi dimineață
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
loc, profesorul l-a Întrebat: ― Ce fac cei de acasă? În mod deosebit, Tudorel. ― Sunt bine cu toții. După ce și-a făcut de lucru cu niște foi de observație, profesorul a ridicat privirea spre Gruia: ― Acum te ascult... Gruia i-a relatat Întâlnirea cu nenea Mitru și cele spuse de acesta. ― Și ce motive crezi tu că Îl determină pe „doctoraș” să aibă atitudinea remarcată de brancardier? ― Poate faptul că securistul și-a mai revenit după „accident”... ― Sau... Da’ mai bine să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Înceapă contravizita... Se Întreba dacă ar trebui să-i spună și lui despre cele aflate de la Petrică. Oscila Între da și nu... „Cred că e mai bine să aștept o vreme, să văd dacă va avea vreo urmare presupusa supraveghere relatată de Petrică”. Bătaia din ușă l-a scos din șirul gândurilor. „E Gruia” - a gândit profesorul. ― Poftește! Ușa s-a deschis cu „aer obraznic”, ne semănând cu felul de a o deschide cei cunoscuți... „Cine o fi?” - s-a Întrebat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
copilăriei fragede. Vecinul de casă al părinților săi îi dădu și o scrisoare de la Stelian și se grăbi să plece înapoi la țară, unde era nevoie de el. În acea scrisoare, pe un ton sobru și demn, tatăl său îi relata pe scurt împrejurările în care murise Elvira și îl ruga să facă o serie de cumpărături pentru înmormântare. După ce citi și reciti scrisoarea, Virgil rămase vreme îndelungată nemișcat la biroul său, cu sufletul apăsat de durere și cu mintea plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]