1,919 matches
-
in el”(Sfântul Grigorie Palamas). Prin profunzimea operei teologice, prin capacitatea de a adapta învățăturile patristice la mentalitatea contemporană și prin dimensiunea culturii sale, Dumitru Stăniloae a fost clasificat drept cel mai mare teolog al secolului al XX-lea. În ciuda relativității oricărei afirmații radicale, doar lectura monumentalei sale opere Teologia Dogmatică, poate confirma aserțiunea. O clasificare a operelor teologului în discuție îl confirmă preponderent, ca pe un dogmatist consacrat. În fapt, după cum mărturisea chiar părintele, interesul său a fost ca să descopere
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
referire la valori. Rădăcina greșelii se găsește, desigur, în concepția fenomenologilor despre o ordine eternă, atemporală a "esențelor", căreia numai mai târziu i se adaugă individualizările empirice. Adoptând ideea unei scări absolute a valorilor pierdem în mod inevitabil contactul ou relativitatea judecăților individuale. Un Absolut încremenit este opus unui șuvoi de judecăți individuate lipsite de valoare. Teza nesănătoasă a absolutismului și antiteza deopotrivă de nesănătoasă a relativismului trebuie să fie înlăturate și înlocuite printr-o sinteză care să dinamizeze scara valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sau chiar de-a dreptul urâte (așa cum Considerau neoclasicii jocurile de cuvinte ale lui Shakespeare), și totuși găsește că din punct de vedere estetic întregul) este satisfăcător. Se pare că am ajuns acum la un fel de "generaționism" care neagă relativitatea gustului individual, dar afirmă că în istoria literară se produce o alternare între anumite grupuri de criterii estetice mai mult sau mai puțin opuse (ca în opoziția stabilită de Wölfflm între Renaștere și baroc) și susține că această alternare nu
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
1164 - 621 - 130 16 182 200 167 762 1102 1164 621 130 198 367 = liber profesioniști = salariați Sursa: date prelucrate din Recensământul populației, 1930 Totalizând, ar fi vorba de peste 4000 de profesioniști intelectuali. Cifra implică însă un grad larg de relativitate, întrucât nu toți acești indivizi se pliază pe ceea ce am denumit generic "intelectual". Pe de altă parte, dacă am fi luat în calcul doar liber profesioniștii, rezultatele foarte scăzute ar fi distorsionat și mai mult imaginea intelectualității în ansamblu. În ceea ce privește
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la anumite izvoare istorice. Poate fi bănuită și o influență externă interesată în aservirea statului moldovenesc, care continuă o politică de anulare a identității etnice a locuitorilor dintre Prut și Nistru, desfășurată pe parcursul a 5-6 generații. De asemenea, și relativitatea unor noțiuni cum ar fi „limbă” sau „popor” permite o tratare rău-voitoare a acestui subiect. Departe de a tempera această tendință, obținerea independenței de către Republica Moldova și ieșirea din componența URSS a dus la apariția altor grupuri interesate în menținerea statalității
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în biruința neamului românesc, avînd deopotrivă o morală a convingerii și responsabilității, cu judecăți și atitudini necontradictorii, chiar dacă, se spune, marile personalități au cunoscut cezurile și rătăcirile unor rupturi pe măsură. În cele din urmă, un Vulcănescu temperamental, al bunei relativități, cu îndoială și măsură, un salahor al proiectelor "orientat spre Nord, singurul punct cardinal fix", cum însuși mărturisea într-un autoportret "serios și neserios"53, un Vulcănescu înainte-mergător, pe care-l auzind uneori spunînd, cu înțelepciune și împăcare de sine
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
orice sistem de a apropia conștiința de lucruri este, în fond, încă unul de-a o distanța de ele. De-a o izola prin ele"75. Progresul adus de știință, nu doar în comunicare, era astfel interpretat în marginile unei relativități acceptabile. Distanțele parcurse cu viteze tot mai mari nu însemnau (numai) apropiere de ceva, ci și îndepărtare de (alt)ceva, chiar smulgerea încet-încet a unor rădăcini, încît, constata Noica, acel contemporan nefericit al său se simțea tot mai izolat, "nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pe poezia lui Sorescu sau Nichita Stănescu, apoi "Freud și freudismul" ori cel despre J.-P. Sartre, reflecțiile autorului examinau nu o carte, ci o idee. De aici caracterul incitant al dialogului pe care îl întreținea cu lectorul, ca și relativitatea bine temperată a dezbaterii (caracteristică spiritelor care eludează judecățile apodictice), la care se adauga o permanentă ispită a esențialului, un patos al lucidității, al ideilor clare și distincte, o plăcere a simplității demonstrațiilor, a observației aparent elementare, după cum aveam acolo
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de piața muncii din România (salarii mici; diferențe de salarizare între femei-bărbați) și de lipsa serviilor de îngrijire a copiilor, astfel încât femeile sunt nevoite să "opteze" pentru "răul cel mai mic". Însuși conceptul de alegere/preferință personală stă sub semnul relativității fiind supus constant presiunilor sociale și construcțiilor culturale, aspect care validează ideea, aparent paradoxală, cum că "femeile sunt actori activi atât în perpetuarea patriarhatului, cât și în deconstrucția acestuia"34. Modelul postmodern al femeii independente nu este foarte bine văzut
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fundamentare a geometriei / 55 1.2.1.3. Schimbarea viziunii asupra geometriei / 60 1.2.1.4. Fundamente noi pentru calcul / 62 1.2.1.5. Axiomatizarea aritmeticii / 66 1.2.1.6. Logica poliadică / 67 1.2.2. Teoria relativității generale / 69 1.2.3. O nouă viziune asupra matematicii / 75 1.2.3.1. Mill / 79 1.2.3.2. Frege / 84 1.2.4. Distincția pur-aplicat / 86 1.2.5. Problema aplicabilității... ca problemă a coordonării / 88 Capitolul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a întâmplat ca "adevăruri" despre care se credea că sunt necesare, să fie respinse ca falsități, de ce nu ar fi cazul și ca unele "adevăruri necesare" ale logicii să fie respinse? (Putnam 1969: 216) Odată cu propunerea de către Einstein a teoriei relativității generale, s-a renunțat la ideea că geometria euclidiană reprezintă cadrul matematic potrivit pentru formularea legilor empirice care descriu unele fenomene empirice concrete. Acest lucru i-a făcut pe unii filosofi să afirme că dacă teoria relativității generale este corectă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Einstein a teoriei relativității generale, s-a renunțat la ideea că geometria euclidiană reprezintă cadrul matematic potrivit pentru formularea legilor empirice care descriu unele fenomene empirice concrete. Acest lucru i-a făcut pe unii filosofi să afirme că dacă teoria relativității generale este corectă, atunci unele "adevăruri" despre care se credea că sunt necesare sunt respinse ca falsități și astfel întreaga clasă a "adevărurilor necesare" este pusă sub semnul întrebării. Un exemplu de astfel de "adevăr necesar" ar fi cel al
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
și astfel întreaga clasă a "adevărurilor necesare" este pusă sub semnul întrebării. Un exemplu de astfel de "adevăr necesar" ar fi cel al următoarei axiome euclidiene: "cea mai scurtă cale între două puncte este o linie dreaptă". Dacă acceptăm teoria relativității generale, acceptăm și că este posibil ca cea mai scurtă cale între două puncte să nu fie o linie dreaptă, ci un geodezic (acest lucru are loc într-un câmp gravitațional puternic, cum este cel al Soarelui) și astfel acceptăm
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de legi ale logicii clasice care sunt false. Aceștia consideră că adevărata revoluție conceptuală produsă de mecanica cuantică este revizuirea logicii. După Putnam (Putnam 1976: 47), nucleul interpretării logice a mecanicii cuantice este următoarea propoziție: geometrie = logică teoria generală a relativității mecanică cuantică Există, însă, argumente pentru ideea că adevărurile matematicii nu "întâlnesc tribunalul experienței" atunci când este confirmată sau infirmată o teorie științifică. Plecând de la distincția trasată de Reichenbach între două înțelesuri ale "a priori-ului", prefigurate în concepția kantiană, dar
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
2. Pozitiviștii logici Viziunea kantiană asupra matematicii a suferit o lovitură decisivă 17 odată cu dezvoltările care au apărut în matematica sfârșitului de secol nouăsprezece și începutului de secol douăzeci și cu apariția la începutul secolului douăzeci a teoriei generale a relativității. Aceste evoluții ale matematicii și științei au fost privite de unii filosofi ca fiind "un proces continuu de dezintegrare a apriorismului sintetic kantian" (Reichenbach 1936: 145). Pentru a avea o imagine mai clară despre ce este vorba, să luăm aceste
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de obiecte 43. O astfel de teorie a ordinii, introdusă în formularea modernă a geometriei euclidiene cu ajutorul a patru axiome 44, împreuna cu axiomele continuității, fac posibilă deducerea pur logică a teoremelor din axiome și postulate. 1.2.2. Teoria relativității generale Am vorbit până acum despre schimbările care au avut loc în matematica secolului nouăsprezece și despre impactul pe care le-au avut acestea asupra viziunii kantiene asupra matematicii. Am văzut că, în lumina acestor schimbări, este foarte greu, dacă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
schimbări, este foarte greu, dacă nu imposibil, de menținut o concepție kantiană. Fizica începutului de secol douăzeci, se consideră în mod obișnuit că dă, insă, lovitura decisivă acestei concepții. Avem în vedere aici formularea, de către Einstein în 1915 a teoriei relativității generale. Totul a început cu observarea faptului că ecuațiile lui Newton și Maxwell, luate împreună, nu satisfac relativitatea galileană 45. În 1905, Einstein, în încercarea sa de a găsi o soluție la această problemă, formulează teoria sa a relativității restrânse
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
consideră în mod obișnuit că dă, insă, lovitura decisivă acestei concepții. Avem în vedere aici formularea, de către Einstein în 1915 a teoriei relativității generale. Totul a început cu observarea faptului că ecuațiile lui Newton și Maxwell, luate împreună, nu satisfac relativitatea galileană 45. În 1905, Einstein, în încercarea sa de a găsi o soluție la această problemă, formulează teoria sa a relativității restrânse 46. El pleacă de la descoperirea faptului că ecuațiile lui Maxwell por rămâne neschimbate la trecerea de la un sistem
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
teoriei relativității generale. Totul a început cu observarea faptului că ecuațiile lui Newton și Maxwell, luate împreună, nu satisfac relativitatea galileană 45. În 1905, Einstein, în încercarea sa de a găsi o soluție la această problemă, formulează teoria sa a relativității restrânse 46. El pleacă de la descoperirea faptului că ecuațiile lui Maxwell por rămâne neschimbate la trecerea de la un sistem de referințe în repaus la unul în mișcare 47 satisfac un principiu de relativitate doar că "regulile necesare pentru această trecere
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
la această problemă, formulează teoria sa a relativității restrânse 46. El pleacă de la descoperirea faptului că ecuațiile lui Maxwell por rămâne neschimbate la trecerea de la un sistem de referințe în repaus la unul în mișcare 47 satisfac un principiu de relativitate doar că "regulile necesare pentru această trecere sunt incompatibile cu acelea din fizica galilean-newtoniană!" (Penrose 2001: 210). Einstein depășește această problemă menținând un principiu de relativitate corespunzător teoriei lui Maxwell acest principiu a ajuns să fie cunoscut ca relativitatea restrânsă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sistem de referințe în repaus la unul în mișcare 47 satisfac un principiu de relativitate doar că "regulile necesare pentru această trecere sunt incompatibile cu acelea din fizica galilean-newtoniană!" (Penrose 2001: 210). Einstein depășește această problemă menținând un principiu de relativitate corespunzător teoriei lui Maxwell acest principiu a ajuns să fie cunoscut ca relativitatea restrânsă prețul menținerii unui astfel de principiu era, însă, cel al modificării legilor teoriei lui Newton. Pentru a înțelege relativitatea restrânsă, trebuie să știm câte ceva despre geometria
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de relativitate doar că "regulile necesare pentru această trecere sunt incompatibile cu acelea din fizica galilean-newtoniană!" (Penrose 2001: 210). Einstein depășește această problemă menținând un principiu de relativitate corespunzător teoriei lui Maxwell acest principiu a ajuns să fie cunoscut ca relativitatea restrânsă prețul menținerii unui astfel de principiu era, însă, cel al modificării legilor teoriei lui Newton. Pentru a înțelege relativitatea restrânsă, trebuie să știm câte ceva despre geometria minkowskiană. Spre deosebire de geometria euclidiană, în această nouă geometrie spațiul și timpul sunt luate
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
depășește această problemă menținând un principiu de relativitate corespunzător teoriei lui Maxwell acest principiu a ajuns să fie cunoscut ca relativitatea restrânsă prețul menținerii unui astfel de principiu era, însă, cel al modificării legilor teoriei lui Newton. Pentru a înțelege relativitatea restrânsă, trebuie să știm câte ceva despre geometria minkowskiană. Spre deosebire de geometria euclidiană, în această nouă geometrie spațiul și timpul sunt luate împreună și avem astfel o geometrie patrudimensională a spațiu-timpului. Noutatea cu care vine această geometrie poate fi înțeleasă mai bine
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ci timpul scurs pentru o particulă între evenimentele O și P49. După Penrose, structura acestei geometrii patrudimensionale "cu această curioasă mărime a "lungimii" liniilor de univers interpretată ca interval de timp măsurat (sau "scurs") de un ceas fizic exprimă esența relativității restrânse." (Penrose 2001: 215). Plecând de aici, ajungem la teoria relativității generale, combinând această geometrie minkowskiană a spațiu-timpului cu o altă idee revoluționară a lui Einstein, și anume că gravitația nu este o forță (cum era ea reprezentată în teoria
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
După Penrose, structura acestei geometrii patrudimensionale "cu această curioasă mărime a "lungimii" liniilor de univers interpretată ca interval de timp măsurat (sau "scurs") de un ceas fizic exprimă esența relativității restrânse." (Penrose 2001: 215). Plecând de aici, ajungem la teoria relativității generale, combinând această geometrie minkowskiană a spațiu-timpului cu o altă idee revoluționară a lui Einstein, și anume că gravitația nu este o forță (cum era ea reprezentată în teoria lui Newton) ci un fel de curbură a spațiu-timpului. Pentru ca această
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]