61,760 matches
-
salvat printr-un act reciclativ, susținut de "implantul" cyborgic al morții. De altfel, Itic Ștrul nu este omorît, ci se sinucide (detaliu ce pare să justifice sporul de responsabilitate decizională în raport cu David Pop, dar îl suspenda prin indeterminare etică și religioasă), iar moartea sa are loc într-o zonă intermediară, imprecisa: între cele două fronturi, între zi și noapte, între dezertare și întoarcere. Dezmembrat de liniile de forță ale acestor presiuni și trădat de propria mecanică internă, corpul se transformă el
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
în presa romînească ar fi cea legată de tendințele criticii literare în genere și a celei romînesti în special. Părerea lui Virgil Nemoianu este că: "Critică literară contemporană la nivel mondial se îndreaptă (...) spre o intertextualitate cu științificul și cu religiosul. Oameni că Michel Serres, Katherine Hayles, Frederik Turner, William Paulson și mulți alții argumentează că cel mai bun context pentru hermeneutica literară nu îl constituie științele sociale, ci informatică și concluziile de vîrf ale științelor exacte. Separat de ei, gînditori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
Iisus (Crater, 1999, 194 p.) poetului Daniel Turcea "care m-a readus de mână la Biserică", lui Mircea Ciobanu care l-a îndemnat s-o scrie, și părinților Boghiu și Galeriu, învățători intru smerenie. Fapt e că scrierile de inspirație religioasă tind să redevină după 1990 un curent și o tematica de referință a literaturii de azi, incepand cu N. Steinhardt, Dan Laurențiu și ajungând la Adrian Popescu, Cezar Ivănescu sau la preotul M. Peia. Ion Murgeanu da glas acelui imperativ
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
Dan Laurențiu și ajungând la Adrian Popescu, Cezar Ivănescu sau la preotul M. Peia. Ion Murgeanu da glas acelui imperativ etic ce o dată cu înaintarea în vârstă și cu realizarea vanității rătăcitoare a omului, aspiră la pragul de sus al revelației religioase. Astfel ne explicăm acest inspirat și folositor compendiu al vieții și operei lui Iisus cel devenit prin înviere Hristos, personaj istoric și totodată transcendent despre care de două mii de ani nu contenim să ne punem întrebări. Iisus este o carte
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
Român, chiar și acolo unde blazonul sau a fost mai degrabă batjocorit și maimuțărit, ori copiat strident și fără pricepere. Amprenta lumii române echivalează, pentru Valéry, cu un anumit sentiment al puterii, o putere impregnata de spirit militar, de spirit religios și de un spirit formalist. Prin spirit formalist (mă îndoiesc că traducerea e, în acest caz, fericită), scriitorul se referă la rigoarea administrativă a Imperiului român, precum și la acea politică a asimilării și toleranței impusă popoarelor cucerite. Cea de-a
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
au obligat așa combată toate ideologiile, politicile și practicile care constituie o incitare la ură rasială, violență, discriminare, la fel ca orice acțiune sau limbaj care ar putea să amplifice teamă și tensiunile între grupuri de origine rasială, etnică, națională, religioasă sau socială diferite.ă Documentele adoptate au fost asumate și de președintele României. Devine, astfel, evident faptul că în procesul de extindere a UE și NATO spre Centrul și Estul Europei trebuie să se țină cont de factorii de risc
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
iar partea a doua, O dramă la vînătoare, e a elegiei, a sentimentului, a feeling-ului cu totul special pe care îl dau vecinătatea și, mai cu seamă, asumarea dimensiunii tragice. Aceasta se descoperă în cel puțin patru ipostaze: în sentimentul religios, unde formă e "proiectul lui Dumnezeu" (casă, ființa, viața, moartea), în relația teatrală a insului cu lumea și cu sine, unde formă e intimitatea pulverizata, în tensiunea raportului dintre timp și vreme, dintre "pipăirea infinitului" și rană deschisă a duratei
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
Constantin Țoiu Extragem o parte semnificativă - a treia - din fragmentul publicat la 7 ianuarie 1874 în jurnalul Cetățeanul, scriere de o turburătoare actualitate și care îi dă cititorului român nu de mult familiarizat, prin vizită istorică a Papei, cu problema religioasă - cheie a creștinismului mondial, posibilitatea de a măsura mai bine profunzimea rupturii dintre creștinismul răsăritean și cel apusean la fatidica dată de 1054... Ruptură ale cărei urmări sînt mai prezente, în zilele noastre, sau mai actuale, decît însuși fondul, miezul
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
ale cărei urmări sînt mai prezente, în zilele noastre, sau mai actuale, decît însuși fondul, miezul sau substanță divină a Credinței în chestiune. Iată fragmentul: "...Anul care a trecut, ăanul întîlnirii monarhilor europeniă poate fi numit și anul intensificării discordiilor religioase. Ar fi fost, fără îndoială, ciudat că în secolul al nouăsprezecelea, atît de luminat, cineva să prezică reînvierea învrăjbirilor sau chiar a războaielor religioase, care nu sînt potrivite decît barbariei din Evul Mediu. Noi nu prezicem și chiar n-avem
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
fragmentul: "...Anul care a trecut, ăanul întîlnirii monarhilor europeniă poate fi numit și anul intensificării discordiilor religioase. Ar fi fost, fără îndoială, ciudat că în secolul al nouăsprezecelea, atît de luminat, cineva să prezică reînvierea învrăjbirilor sau chiar a războaielor religioase, care nu sînt potrivite decît barbariei din Evul Mediu. Noi nu prezicem și chiar n-avem nici cea mai mica intenție s-o facem; totuși, sîntem înclinați să considerăm că toată această "chestiune religioasă", atît de pregnanta în anul trecut
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
reînvierea învrăjbirilor sau chiar a războaielor religioase, care nu sînt potrivite decît barbariei din Evul Mediu. Noi nu prezicem și chiar n-avem nici cea mai mica intenție s-o facem; totuși, sîntem înclinați să considerăm că toată această "chestiune religioasă", atît de pregnanta în anul trecut (1873 n.n.), este una dintre cele mai importante enigme ale anului. Luna de luna am făcut în Grajdanin (Cetățeanul, n.n.) dese referiri la această chestiune. Noi vedem problemă în felul următor: ăNon possumusă rostit
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
al principiului analogiei inverse... Dar, cum nu se teme de contraziceri, autorul Oceanografiei susține, alteori, altceva, anume că geniul, ca și sfanțul, este un mântuit încă din această lume, în ambii manifestându-se "paradoxul ruperii de nivel" din "orice act religios", cănd "esse coincide cu non-esse, Universul cu un fragment, spiritul cu un obiect... transcendentul cu imanentul, absolutul cu relativul... geniul cu nongeniul, cu mediocrul și nesemnificativul"1). Concepția de mai sus despre "valoarea religioasă a geniului" nu se deosebește în
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
ruperii de nivel" din "orice act religios", cănd "esse coincide cu non-esse, Universul cu un fragment, spiritul cu un obiect... transcendentul cu imanentul, absolutul cu relativul... geniul cu nongeniul, cu mediocrul și nesemnificativul"1). Concepția de mai sus despre "valoarea religioasă a geniului" nu se deosebește în esență de aceea susținută de Blaga în Daimonion. Firește, fiecare dintre cei doi scriitori români și-a urmat propria cale, așa că prea multele asemănări spirituale dintre ei se explică mai puțin prin influență și
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
pâine, furam. Și nimeni nu-l întrecea pe Sașa în acest meșteșug”. Cu toate compartimentările de capitole, care sparg curgerea firească a acțiunii, autorul știe să-și plaseze onorant personajele din familia lui Petia, în diverse ipostaze. Una este a religiosului, datorită unei Biblii ascunse, ale cărei învățături se răspândesc și prind un câmp de indivizi aflați mereu în suferință. Speranța lor de mai bine reînvie cu fiecare verset citit și interpretat de cine trebui. Romanul Zăpezile albastre, beneficiind de o
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
simplu călugăr pînă la 90 de ani. Morală se deslușește de la sine. Românul Sfîntul, scris în 1942, se integrează perfect cărții, făcînd aproape corp comun cu precedentă nuvelă. Crăciun, fecior de țăran, e, de fapt, de toți considerat un maniac religios, vestind tuturor că Dumnezeu i s-a arătat pentru a împărtăși, inclusiv vlădicilor în ale preoției, că trebuie să se reconcilieze cu Dumnezeu, devenind buni cu aproapele și toleranți. Umblă desculț, cu capul descoperit, senin sufletește, propovăduind pocăința. În copilărie
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
pe unde trecea, imense scandaluri. Prezicea și că vodă își va pierde tronul, neștiind că predicția să se și împlinise. Muri în satul sau. Dar autorul în loc de a încheia românul aici, îl continuă, încît după moartea Sfîntului începe acțiunea eticii religioase. Cei ce fuseseră denunțați de Sfînt că greșiseră sau cei ce nu apucaseră să fie dezvăluiți trăiesc aceste drame ale ispășirii. El, Sfîntul, apare, acum, după moarte, un luminator și un vestitor al legii morale într-o țară plină de
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
Prusia legile și toate măsurile guvernamentale trebuie să fie promulgate de mine. Spre marea mea mîhnire, o parte din supușii mei catolici au constituit deja, de doi ani, un partid politic care, prin tertipuri ostile guvernului, încearcă să turbure pacea religioasă existența în Prusia de la începutul începuturilor. Din păcate, prelații catolici nu numai că au aprobat această mișcare, dar, aderînd la ea, se împotrivesc fățiș legilor. Nu e treaba mea să caut motivele care i-au determinat pe clericii unei confesiuni
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
deformări ale realității și de interpretarea abuzivă a drepturilor clerului. s...ț Este încă o expresie în scrisoarea Înalt Prea Sfinției Voastre, față de care nu pot să nu protestez, chiar dacă expresia nu este rezultatul raporturilor false, ci al concepției dumneavoastră religioase: este vorba de convingerea că orice om care a primit botezul îi aparține papei. Credință evanghelica al carei adept, după cum înalt Prea Sfinția Voastră o știe, sînt, ca și strămoșii mei, ca și majoritatea supușilor mei, în raporturile noastre cu
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
monstruoasa. Dar și ținută în frîu. Imaginați-vă un monstru ținut în frîu. Se pare că, acum, frîul a slăbit. Poetesele și prozatoarele s-au plictisit, încă înainte de a se apucă de scris, să mai fie "controlate", "monitorizate", la modul religios, desigur. Religia scrisului nu este castratoare, scrisul trebuie să fie, precum orice artă, un fel de a fi în lume, totul, impenetrabil. A fi-ul este la fel de denepătruns că și nebunia. Astfel și aceste urmase ale Evei, pot să construiască
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
cuvînt despre cel care, ani și ani, sub zîmbetul flasc-onctuos, stătea pitit cenzorul mai perspicace decît Popescu-Dumnezeu. În schimb, poetul - se arătă în curriculum - fost și demnitar, de ce nu? pe la ambasadele ceaussite din străinătate, e acum nasul unei fundații, vai, religioase, e îngerașul care adăpostește în sediul propriei fundații - locuința în același timp - o grea colecție de artă.Adunată cu japca, se-ntelege. Asta o fi, oare, societatea de mijloc a unei Românii care vrea să-și revină, să se salveze
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
evident, hipercritica în raport cu altii. Dacă o comparăm cu Alice Voinescu, al cărei Jurnal l-am citit de puțină vreme, ne dăm seama că fiica lui Delavrancea se situează la antipodul contemporanei sale, structurată această din urmă pe sensibilitate, pe credință religioasă, pe adorația față de nestatornicu-i soț, Stello, o adorație continuată scriptic, în chip insolit, decenii în șir după decesul lui. Firește, Cella își stăpînește partenerul, asigurîndu-si rolul de "vioară întîi" în căsnicie. Tonul sau este nu o dată nu doar condescendent, ci
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
plastic. E gustul pentru formă, numărul de aur. Numărul de aur poate fi găsit pretutindeni...E geometrie... Jean Clair, care a scris despre dvs. și despre fotografiile dvs. afirmă, la un moment dat că, la dvs., există și un aspect religios. Ce credeți despre această remarcă? Eu sunt ateu. Dumnezeu e creația omului. Eu urmez învățăturile budhiste, iar budhismul e esența spiritului. Credeți în forța spiritului? Da, sigur, spiritul e energie, o energie primordială. V-ar plăcea să mai faceți fotografii
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
par, așadar, pentru prima formulă A greșit și el, ca omu' - iar pentru cea de-a doua, de exemplu: Mănîncă și tu ca oamenii!. De aici pot începe, evident, speculații: la singular, semnificația pare mai curînd psihologică, antropologică ori chiar religioasă (omul e inevitabil păcătos); la plural, în schimb, e o semnificație preponderent socială, evocînd normele de comportament valabile la un moment dat. E semnificativ faptul că definiția care trece de la un dicționar la altul adoptă pentru explicarea formulei ca omul
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
Această valoare unică e valabilă pentru oamenii de toate rasele, ea există în toate religiile. Sectele, care trăiesc în realitate din esența altor religii mai importante, sunt grupări egoiste, exclusiviste, care consideră că există numai adevărul lor. De ce atâtea grupări religioase? Din pur egoism. Poate din interesul clericilor. Trebuie să existe o balanță între credință și știință. Nu cred în dogme, în adevăruri date, pot accepta doar postulate. Mie anumite expresii din biserică îmi fac frică, de tipul "Teme-te de
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
Dar aceste texte ale ultimilor vreo douăzeci și cinci de ani aduc un plus de gravitate și profunzime, de inspirată asceză a eului confruntat tragic cu lumea și căutând o soluție de echilibru într-o contemplație eliberatoare, ce asociază elegiei iubirii emoția religioasă a comuniunii cu marele univers. Poeta Gabriela Melinescu se întoarce prin ele în literatura română mai bogată sufletește și cu o știință renovată a versului." În chip de prefață la grupajul de "critice" este publicată o convorbire a lui Al.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]