7,864 matches
-
cu un bob de zâmbet pitulat în colțul gurii și a conchis: Să nu uiți, soldat Toaibă, că din această clipă trebuie să stai pe propriile-ți picioare! Am înțeles, domnule colonel! - a răspuns Toaibă, rămânând țeapăn ca un stâlp. Repaus, ostaș! Toaibă a auzit comanda ca prin vis, atât de încordat era. Gândurile îi roiau în cap ca albinele la urdiniș... „De ce m-o întrebat tocmai pe mine? Și de ce zâmbea? Sau poate mi s-o năzărit? Nu, nu. Nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dat cu ochii de mine. Numai că s-o gândit el la ceva... Așa degeaba nu mă întreba... Poate și-o adus aminte de exercițiul acela... Da’ cine știe ce îi în capul colonelului?” În cele din urmă, a luat poziția de repaus, trăgând cu coada ochiului la locotenentul Făgurel, care i-a prins privirea din zbor, răspunzându-i printr-o scurtă clipire ce părea să spună: „Bravo soldat, Toaibă! Așa te vreau! Bravo!” Colonelul a privit spre locotenentul Făgurel, ceea ce însemna: „Ia
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
două posturi toale pe lună: pentru a ajuta la eliminarea acelor toxine. Mai ales la consumatorii de carne și/sau la cei care mănâncă foarte multă mâncare gătită (fiartă, friptă, prăjită, coaptă). Tot Aivanhov recomandă chiar săptămânal un astfel de repaus alimentar. Cum începe hrănirea structurilor superioare? Păi de la aspectul mesei, mestecarea alimentelor, ceea ce mâncăm, cum mâncăm, în ce atmosferă (calm, liniștiți, relaxați, cu gratitudine față de Dumnezeu că ne-a ajutat să avem mâncare pe masă). Introducând multă mâncare în gură
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
se vindeca astfel de boli foarte grave sau pentru a se apropia astfel poate de Dumnezeu sau din alte motive. Chiar și atunci când este pură, hrana lasă în organism unele reziduuri și de aceea se recomandă să fie practicat periodic repausul alimentar complet sau altfel spus postul negru sau ajunarea sau postul total, în care nu se mănâncă nimic și se bea doar apă, un anumit interval de timp 24 de ore de exemplu ceea ce are ca efect purificarea eficientă a
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
cumva, se mănâncă în general la apusul soarelui, dar în postul total abținerea de la hrană se face până a doua zi dimineață. Acest principiu este recomandat de toate terapiile, cu rezultate deosebite. Zilele de post au rol de punere în repaus a întregului tub digestiv, de eliminare a reziduurilor metabolice și de purificare a întregii ființe. Seara, înainte de intrarea în post, se recomandă să se mănânce foarte ușor: (lapte), salate, fructe, pentru ca stomacul să nu fie încărcat în timpul nopții, iar organismul
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
formei, cât și al stării de sănătate. Pe de altă parte, în această perioadă se vor evita schemele rigide de (re)alimentare, ele fiind individualizate după starea bolnavului și durata postului. PENTRU CE ESTE RECOMANDAT POSTUL TOTAL DE O ZI? Repausul alimentar complet este indicat în primul rând celor care simt nevoia de dezintoxicare. El este indicat și pentru cei care au tendințe de îngrășare, de pierdere a supleței și a agilității. De la o anumită vârstă, această formă de post este
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Ei bine, de șase ani aproape o duc într-o muncă zădarnică, de șase ani mă zbat ca într-un cerc vicios în cercul acesta, care cu toate acestea e singurul adevărat; de șase ani n-am liniște, n-am repausul senin de care aș avea atât trebuință pentru ca să mai pot lucra și altceva decât politică. Să pot zbura pe trei zile la Iași, tare-aș veni. Dar mai mult de trei zile n-aș avea, pentru că eu nu am vacanțe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
decepțiune, și mă simt atât de bătrân, atât de obosit, încît degeaba pun mâna pe condei să-ncerc a scrie ceva. Simt că nu mai pot, mă simt că am secat moralicește și că mi-ar trebui un lung, lung repaus ca să-mi vin în fire. Și cu toate acestea, ca lucrătorii cei de rând din fabrici, un asemenea repaos nu-l pot avea nicăiri și la nimeni. Sunt strivit, nu mă mai regăsesc și nu mă mai recunosc. Aștept telegramele
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ruși, transformate în magazii, centre agricole, săli de dezmăț, etc, în care a fost și el, cu trupa, cantonat. Ei, vânătorii de munte, au cunoscut arșița stepei tătărești Nogai spre munții ce-și înălțau crestele Iaila pe cenușiul zării. În repausuri, doritor să cunoască felul de a fi al oamenilor locului, cu toată oboseala nu putea să nu admire felul șăgalnic, visător al frumoaselor tătăroaice mascate de o anume neglijență explicabilă în situația dată, dar coloana trebuia să înainteze prin păduri
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
după alta, sub sferele chihlimbarii ale felinarelor de stradă, ca și cum s-ar fi îndreptat spre o întâlnire misterioasă. Toamna îngreuna aerul. Anul se strângea în el însuși, ticsit de pregătiri. Arțari uriași țâșneau în sus, pregătindu-se să intre în repaus. Un roi de insecte agitate își trâmbița imnul funebru cu zumzet de fierăstrău. Se opri în colțul a patru clădiri din lemn alb în formă de A, dintre care una licărea cu o strălucire de secol nouăsprezece, două luceau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ATP este completat practic într-o fracțiune de secundă, datorită scindării creratinfosfatului, fapt care determină menținerea aproape constantă a concentrației de ATP din fibra musculară. Reacția catalizată de creatinfosfokinază este reversibilă, ceea ce permite resinteza creatinfosfatului atunci când mușchiul se află în repaus, concentrația de ATP fiind în creștere (Artenie, 1999). Principala sursă energetică pe primele circa 20 secunde ale contracțiilor musculare este creatinfosfatul, cel care asigură, așa cum spuneam, resinteza rapidă a ATP-ului. În situația unor eforturi de mare intensitate, mai există
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de o cantitate mai mare de acid lactic (respectiv acid piruvic) pentru saturarea ei (lor), deci se poate menține efortul submaximal - specific metabolismului lactacid - la un nivel ridicat. c. Cantitatea de acid lactic Concentrația de acid lactic în sânge în repaus este de circa 1milimol/l. În timpul efortului fizic intens se constată creșterea rapidă a lactatului în mușchi, de unde difuzează în sânge, modificând echilibrul acido-bazic spre acidoză la nivelul mușchiului și a lichidelor organismului. Creșterea concentrației lactatului muscular, nu cel sanguin
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
ilustrând diferența dintre cantitatea de lactat eliberată de mușchi în sânge și cantitatea de lactat consumată (metabolizată) de către mușchi și alte organe, în timpul efortului și după terminarea acestuia. Creșterea concentrației lactatului determină scăderea pH-ului muscular de la 6,9 (în repaus) până la 6,4 sau chiar 6,0 (Saltin, 1987, citat de Apostol, 1998), consecință a acumulării în exces a ionilor de hidrogen. La rândul său, acidoza va determina, pe de o parte, scăderea activității enzimelor glicolitice, iar pe de altă
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
pentru menținerea homeostaziei organismului, prin asigurarea necesarului de oxigen și substanțe nutritive, precum și pentru eliminarea produșilor de catabolism celular. a. Modificări cardiovasculare imediate Debitul cardiac Valoarea debitului cardiac este direct proporțională cu debitul sistolic și cu frecvența cardiacă. Dacă în repaus, valoarea debitului cardiac este de circa 5-6 litri/min. (Guyton, 1996), în efort se poate ajunge până al 25 l/min. la neantrenați și chiar la 40-50 l/min. la sportivii de rezistență (Astrand citat de Apostol, 1998). Între debitul
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
departe, creșterea frecvenței cardiace va duce la diminuarea debitului sistolic. Frecvența cardiacă Creșterea numărului de contracții ale inimii va duce la creșterea debitului cardiac. Este răspunsul adaptativ cel mai prompt și care determină așa-numita tahicardie de efort. Dacă în repaus, valorile normale se situează între 60-90 bătăi/min., frecvența cardiacă va crește proporțional cu intensitatea efortului prestat, putând ajunge până la 180-200 bătăi/min. Barnard și colab. (1973) realizează un test care constă în două sprinturi maximale pe un covor rulant
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de încălzire cu prestare de efort moderat ameliorează răspunsul cardiovascular la efortul maximal de scurtă durată. În eforturile maximale, frecvența cardiacă va continua să crească, pentru a suplini diminuarea debitului sistolic, până la apariția stării de epuizare. Revenirea la valorile de repaus se face treptat, fiind în funcție de cantitatea totală de efort. Pentru a ilustra răspunsul frecvenței cardiace la exerciții intermitente scurte și intense, Christensen și colab. (1960) realizează un studiu de caz asupra a doi sportivi. Aceștia au avut de efectuat eforturi
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
FC) a fost întotdeauna ridicată atunci când perioada de refacere a fost scurtă, iar în multe cazuri, FC a fost chiar mai mare în primele 5 secunde de refacere decât în ultimele 5 secunde ale reprizei de efort. Presiunea arterială În repaus Valorile normale ale presiunii arteriale sistolice (TS) se încadrează între 100-140 mmHg iar cele ale presiunii arteriale diastolice (TD) între 60-90 mmHg (conform Organizației Mondiale a Sănătății). De asemenea, un raport considerat normal între cele două tipuri de tensiuni este
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
membrele inferioare. În situația în care organismul nu poate face față intensității efortului respectiv, se produce scăderea diferențialei prin scăderea TS și creșterea TD, concomitent cu accelerarea frecvenței cardiace (Lewis citat de Apostol, 1998). Revenirea presiunii arteriale la valorile de repaus se face, de regulă, mai lent, în comparație cu frecvența cardiacă, iar TD revine mai rapid decât TS. b. Modificări respiratorii imediate Frecvența respiratorie are valori de repaus de 14-18 resp./ min. În efort, valoarea sa crește în funcție de durata și intensitatea efortului
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
accelerarea frecvenței cardiace (Lewis citat de Apostol, 1998). Revenirea presiunii arteriale la valorile de repaus se face, de regulă, mai lent, în comparație cu frecvența cardiacă, iar TD revine mai rapid decât TS. b. Modificări respiratorii imediate Frecvența respiratorie are valori de repaus de 14-18 resp./ min. În efort, valoarea sa crește în funcție de durata și intensitatea efortului, putând atinge valori de 50-60 resp./ min., în efort maximal. După efort revine la normal. Un aspect particular îl prezintă eforturile efectuate cu toracele blocat, unde
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
efort revine la normal. Un aspect particular îl prezintă eforturile efectuate cu toracele blocat, unde imediat după încetarea travaliului, se constată că frecvența respiratorie crește foarte mult, până la 30-45 resp/min. (Ionescu și Anton, 2004). Amplitudinea respiratorie (volumul curent) în repaus este de circa 500 ml. În efortul intens, aceasta crește până la 50% din capacitatea vitală, îndeosebi pe seama volumului inspirator de rezervă (Grimby, 1969). Creșterea acestuia se datorează dezvoltării musculaturii toraco-abdominale implicate în respirație. În timpul efortului maximal, frecvența respiratorie (FR) și
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
30 resp/min.). La valori mai mari ale FR are loc scăderea treptată a AR, fapt ce angrenează încetinirea creșterii valorilor debitului ventilator. După efortul maximal, amplitudinea respiratorie crește, pentru a acoperi datoria de oxigen. Consumul de oxigen (VO2) în repaus este de 250-300 ml. În eforturile intense consumul de oxigen crește, însă mai puțin decât ventilația, care poate ajunge și până la de 25-35 ori valoarea de repaus (Guyton, 1996). Hiperventilația se datorează, se pare, acumulării de CO2 și de acid
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
respiratorie crește, pentru a acoperi datoria de oxigen. Consumul de oxigen (VO2) în repaus este de 250-300 ml. În eforturile intense consumul de oxigen crește, însă mai puțin decât ventilația, care poate ajunge și până la de 25-35 ori valoarea de repaus (Guyton, 1996). Hiperventilația se datorează, se pare, acumulării de CO2 și de acid lactic la nivelul mușchilor scheletici. Christensen și colab. (1960), la un test de eforturi scurte și intense intercalate cu pauze variabile, constată creșterea semnificativă a ventilației pulmonare
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
ceilalți. Aceștia sunt: - în timpul efortului: frecvența cardiacă, tensiunea arterială sistolică și frecvența respiratorie. - imediat după efort: amplitudinea respiratorie. 2.1.2.Modificări neuromusculare Sistemul nervos central Starea funcțională a sistemului nervos central poate fi pusă în evidență cu ajutorul electroencefalografiei. În repaus, electroencefalograma (EEG) sportivilor are aspectul electroencefalogramei adultului normal, traseul având ritm alfa dominant sau subdominant cu frecvența de 9-12 c/s (Demeter, 1967), cu excepția unor ramuri sportive, unde sportivii pot prezenta aspecte de patologie posttraumatică datorate practicării sportului respectiv (este
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
în evidență și prin stimularea luminoasă intermitentă. Odată cu accentuarea oboselii corticale, valoarea frecvenței la care subiectul percepe fuzionarea stimulilor luminoși este din ce în ce mai mică. La sportivi apar scăderi semnificative ale pragului de fuziune, de la valori medii de 31 cicli/s în repaus, până la 23 c/s în efortul izometric (Eremia și Baroga, 1994). Timpul de reacție Timpul de reacție reprezintă intervalul scurs de la momentul aplicării unui stimul supraliminal până la apariția răspunsului motor voluntar adecvat. Așadar, acest interval include: -timpul de recepție și
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
semnifica instalarea stării de oboseală. Tonusul muscular Tonusul muscular reprezintă starea de tensiune permanentă, involuntară și variabilă a mușchiului în funcția de diverse acțiuni care o influențează (Foix citat de Ulmeanu și colab., 1969) Deosebim trei tipuri de tonusuri: de repaus (caracteristic mușchiului aflat în repaus), de atitudine ( care contribuie la menținerea posturii) și de contracție (care însoțește contracția miofibrilelor dinamice, având un rol deosebit în manifestarea forței). Din punctul de vedere al sportului de performanță, atenția este îndreptată îndeosebi asupra
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]