1,363 matches
-
era tot ce mai rămăsese din toate teoriile și viziunile noastre despre lupta țăranilor și a muncitorilor Împotriva burgheziei”. Mai la sud, pentru Grecia (ca și pentru Iugoslavia), cel de-al doilea război mondial a Însemnat simultan invazie, ocupație, rezistență, represalii și război civil, culminând cu cinci săptămâni de confruntări, În decembrie 1944, la Atena, Între comuniști și forțele britanice aflate de partea monarhiștilor. După armistițiul semnat În februarie 1945, luptele au reizbucnit În 1946 și au durat Încă trei ani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
luptă pe teritoriul francez. Cifrele sunt mai degrabă scăzute dacă luăm În considerare gradul de ură și suspiciunea generalizată din Franța după patru ani de ocupație și după regimul mareșalului Pétain de la Vichy; nimeni n-a fost surprins de aceste represalii: cum spunea un venerabil fost prim-ministru, Edouard Herriot, „Înainte ca republicanii să revină la putere, Franța trebuie să treacă printr-o baie de sânge”. Starea de spirit era identică În Italia, unde represaliile și pedepsirea neoficială, mai ales În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
n-a fost surprins de aceste represalii: cum spunea un venerabil fost prim-ministru, Edouard Herriot, „Înainte ca republicanii să revină la putere, Franța trebuie să treacă printr-o baie de sânge”. Starea de spirit era identică În Italia, unde represaliile și pedepsirea neoficială, mai ales În Emilia-Romagna și Lombardia, s-au soldat cu circa 15.000 de morți În ultimele luni de război și au continuat sporadic timp de alți trei ani. În restul Europei Occidentale, vărsarea de sânge a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
după 1940 membru al unui partid politic ce fusese reprezentat În parlament Înainte de război, dar care colaborase cu nemții În timpul ocupației? Anticipând acest impas, guvernele În exil francez, belgian și norvegian au emis Încă din timpul războiului decrete ce anunțau represalii postbelice dure. Menite să descurajeze cooperarea cu naziștii, ele nu tratau Însă chestiuni mai ample, precum jurisprudența și imparțialitatea. și, mai ales, nu puteau tranșa anticipat Între responsabilitatea individuală și cea colectivă. În anii 1944-1945, era un avantaj politic să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
atmosfera nu era deloc cea a unor proceduri judiciare oarecare. Reglarea de conturi, vărsarea de sânge, răzbunarea și calculul politic au jucat un rol crucial În toate procesele și epurările postbelice. Să reținem acest lucru când ne Îndreptăm atenția asupra represaliilor postbelice oficiale din Europa Centrală și de Est. Fără Îndoială că, din punctul de vedere al lui Stalin și al autorităților de ocupație sovietice din teritoriile controlate de Armata Roșie, pedepsirea colaboraționiștilor, a fasciștilor și nemților reprezenta În primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
noiembrie, arestați pe loc de autoritățile sovietice, apoi transportați și Închiși În România. Lui Kádár i-a luat mult timp ca să decidă soarta prietenilor și camarazilor săi de altădată. Pentru a evita protestele internaționale, se păstra pe cât posibil tăcerea asupra represaliilor ce aveau loc Împotriva muncitorilor și soldaților care participaseră la luptele de stradă; cu toate acestea, au existat cereri externe de clemență În cazul unor figuri proeminente, cum ar fi scriitorii József Gáli și Gyula Obersovszky. Soarta lui Nagy Însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Europa de Est comunistă erau acum cumințite, iar ordinea lucrurilor fusese restabilită, conducerea sovietică din epoca lui Hrușciov a ajuns cu timpul să permită un grad limitat de liberalizare locală - mai ales, ca o ironie a sorții, În Ungaria. Acolo, după Încheierea represaliilor Împotriva insurgenților din 1956 și a simpatizanților lor, Kádár a creat statul comunist „post-politic” model. În schimbul acceptării necondiționate a monopolului de putere și autoritate al partidului, maghiarilor li s-a permis un anumit grad de libertate - limitată, dar reală - a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
antistatal, antisocialist, demagogic și abuziv”. Diferiții semnatari erau descriși - Într-un limbaj calchiat după procesele-spectacol ale anilor ’50 - drept „trădători și renegați”: „un lacheu și agent al imperialismului”, „un politician falit” și „un aventurier internațional”. Împotriva lor au fost dezlănțuite represalii și acte de intimidare: pierderea locurilor de muncă, imposibilitatea școlarizării pentru copiii lor, suspendarea permiselor de conducere, exilul forțat și retragerea cetățeniei, detenția, procesul și Încarcerarea. Tratamentul dur suferit de semnatarii Cartei 77 și persecuțiile răzbunătoare lansate de guvernul cehoslovac
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
avantajul ei. Având mai puține automobile sau televizoare și comunicații mai proaste decât provinciile mai dezvoltate din vest, Slovacia părea mai puțin vulnerabilă la influențele străine decât radicalii și disidenții praghezi, care aveau acces la presa străină. Prin urmare, În represaliile din anii ’70 ei au suferit mult mai puțin. Cei devaforizați de autorități erau acum cehii 20. În lumina acestei istorii, scindarea Cehoslovaciei după 1989 va apărea, dacă nu ca o concluzie previzibilă, cel puțin ca un rezultat logic al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Herwart Schmidt, căpitan Valentin Kern și 46 militari români. Noul comandant al Diviziei a 10-a infanterie, generalul Constantin Trestioreanu, a comunicat încă în seara zilei respective Armatei a 4-a informațiile referitoare la atentat, arătând de asemenea că drept represalii luase măsura de a spânzura "evreii și comuniștii în piețele publice din Odessa"63. Prin urmare, decizia de a răzbuna victimele atentatului prin execuții de evrei și comuniști a fost inițiativa unui comandant local, dar această inițiativă s-a transformat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
așteptat, reacția Conducătorului statului după cele întâmplate nu a întârziat. Prin intermediul ordinului nr. 561 din 22 octombrie 1941 șeful cabinetului militar al mareșalului, colonelul Radu Davidescu, ordona comandantului Armatei a 4-a generalul Iosif Iacobici să "ia măsuri drastice de represalii"64. Conformându-se ordinului primit, generalul Iosif Iacobici a raportat în seara aceleiași zile că drept "represalii și pentru a da un exemplu populației s'au luat măsuri a spânzura în piețile publice un număr de evrei și comuniști suspecți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941 șeful cabinetului militar al mareșalului, colonelul Radu Davidescu, ordona comandantului Armatei a 4-a generalul Iosif Iacobici să "ia măsuri drastice de represalii"64. Conformându-se ordinului primit, generalul Iosif Iacobici a raportat în seara aceleiași zile că drept "represalii și pentru a da un exemplu populației s'au luat măsuri a spânzura în piețile publice un număr de evrei și comuniști suspecți"65. Ca urmare, încă în cursul nopții de 22/23 octombrie 1941, comandantul Diviziei a 10-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
exemplu populației s'au luat măsuri a spânzura în piețile publice un număr de evrei și comuniști suspecți"65. Ca urmare, încă în cursul nopții de 22/23 octombrie 1941, comandantul Diviziei a 10-a infanterie, generalul Trestioreanu, a ordonat represalii "imediate între care intră suprimarea celor aproximativ 18.000 evrei din ghetouri și în fiecare sector de regiment suprimarea a cel puțin 100 de evrei prin spânzurătoare în piețe"66. În urma acestui ordin, pe parcursul zilei de 23 octombrie 1941 au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de evrei prin împușcare și spânzurare, orașul Odessa devenind potrivit mărturiilor unor martori oculari "orașul spânzurătorilor"67. Mai mult, mareșalul Ion Antonescu a emis în aceeași zi, orele 12.30 un nou ordin nr. 562 prin care solicita trecerea la "represalii severe" și releva cine erau în opinia sa "vinovații" pentru atentat: "a/. Pentru fiecare ofițer român sau german, mort în urma exploziei vor fi executați 200 de comuniști; Pentru fiecare soldat mort câte 100 de comuniști. Execuțiile vor avea loc în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
68. Execuțiile ordonate nu s-au limitat doar la cei aproximativ 5000 de evrei amintiți anterior. La 24 octombrie 1941, comandamentul militar român din Odessa a primit ordinul telegrafic nr. 563 al cabinetului militar al mareșalului Antonescu, ce extindea amploarea represaliilor împotriva populației evreiești. În acest sens, ordinul prevedea următoarele: "Către Generalul Macici. Ca represalii dl. Mareșal Antonescu ordonă: 1. executarea tuturor evreilor din Basarabia refugiați la Odessa. 2. toți indivizii care intră în prevederile ordinului no. 3161 (302.858) din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
amintiți anterior. La 24 octombrie 1941, comandamentul militar român din Odessa a primit ordinul telegrafic nr. 563 al cabinetului militar al mareșalului Antonescu, ce extindea amploarea represaliilor împotriva populației evreiești. În acest sens, ordinul prevedea următoarele: "Către Generalul Macici. Ca represalii dl. Mareșal Antonescu ordonă: 1. executarea tuturor evreilor din Basarabia refugiați la Odessa. 2. toți indivizii care intră în prevederile ordinului no. 3161 (302.858) din 23 octombrie 1941, încă executați și alții ce mai pot fi adăugați, vor fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
citate de noi anterior, care atestă într-o manieră neechivocă responsabilitatea mareșalului Antonescu pentru evenimentele consumate în Odessa în octombrie 1941, există și alte surse care demonstrează faptul că implicarea mareșalului nu s-a limitat doar la emiterea ordinelor de represalii, ci, mai mult, el a insistat în mod deosebit asupra executării stricte a dispozițiilor sale. De exemplu, represaliile ordonate la Odessa au constituit unul dintre punctele discutate cu guvernatorul Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, în cadrul Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în octombrie 1941, există și alte surse care demonstrează faptul că implicarea mareșalului nu s-a limitat doar la emiterea ordinelor de represalii, ci, mai mult, el a insistat în mod deosebit asupra executării stricte a dispozițiilor sale. De exemplu, represaliile ordonate la Odessa au constituit unul dintre punctele discutate cu guvernatorul Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, în cadrul Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie 1941. Dialogul este extrem de relevant și considerăm că merită a fi citat în extenso: "Dl. Mareșal Ion Antonescu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comuniști în piețele publice din Odessa. 127. 22 octombrie 1941. Telegrama nr. 561 trimisă Armatei a 4-a de către Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Militar, prin care se comunică ordinul mareșalului Ion Antonescu de a se aplica "drastice măsuri de represalii" în Odessa. 128. 22 octombrie 1941. Nota nr. 302.827 înaintată de Armata a 4-a Președinției Consiliului de Miniștri, Cabinetul Militar, cu privire la consecințele aruncării în aer a sediului comandamentului Diviziei 10 Infanterie, măsurile întreprinse în vederea salvării celor prinși sub
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
piețele publice din Odessa. 129. 22 octombrie 1941. Nota informativă nr. 200 întocmită de SSI privind împrejurările în care s-a produs aruncarea în aer a sediului Comandamentului Militar Odessa, starea de spirit a populației din oraș, respectiv măsurile de represalii care se impun ca urmare a evenimentelor petrecute. 130. 23 octombrie 1941. Nota nr. 302.840 înaintată de Armata a 4-a Președinției Consiliului de Miniștri, Cabinetul Militar, cu privire la consecințele aruncării în aer a sediului comandamentului Diviziei 10 Infanterie, măsurile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
astă dată asupra Liceului Internat și a Chesturei de Poliție. Față de această situație care punea în pericol nu numai viața ostașilor și a populației, dar dădea prilej de ațâțare a spiritelor comuniste, armata germană a luat comanda, trecând imediat la represalii. La ora 1630 s'a dat o alarmă și s'a făcut cunoscut populației că oricine va manifesta va fi împușcat pe loc. În acest timp soldații germani procedau la identificarea participanților la demonstrații. S'au făcut descinderi la cinematograful
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
208. Documentul nr. 127 PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI CABINETUL MILITAR TELEGRAMĂ VRANCEA 480, Domnul Mareșal ordonă să se dea imediat, pe măsură ce sosesc, detalii asupra celor petrecute la Comandamentul Militar Odessa și Gorun 481. Deasemenea să se ia drastice măsuri de represalii. D. O. Șeful Cabinetului Militar Colonel R. Davidescu 482 *) Adnotare: "Președinția Consiliului de Miniștri No 561. 22.X.941 Expediat ss. indescifrabil; 22/10 20.20 ss indescifrabil; M. 3154/M. 22. Octombrie 1941". ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de evenimente. S'au trimis la Odessa: Generalul Macici 484 Comandantul C. 2 A., Subșeful de Stat Major al Armatei IV-a485, Șeful Secției 2-a dela Armata IV-a486, Comandantul Transmisiunilor Armatei IV-a487 cu echipele necesare restabilirii imediate a transmisiunilor. Ca represalii și pentru a da un exemplu populației s'au luat măsuri a spânzura în piețile publice un număr de evrei și comuniști suspecți. COMANDANTUL ARMATEI IV-a GENERAL DE CORP DE ARMATĂ ADJUTANT /ss/ I. Iacobici Nr. 302.827 22
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
special clădiri care urmează a fi ocupate de Comandamente și autorități, diferite întreprinderi de utilitate publică precum și că se intenționează atentate asupra ofițerilor și funcționarilor Români și Germani, se impune luarea de măsuri imediate și extrem de drastice: Trecerea imediată la represalii masive prin exterminarea tuturor elementelor lăsate cu misiuni, suprimarea funcționarilor N.K.V.D., a membrilor din partidul comunist precum și a tuturor evreilor din oraș. Dețineri numeroase de ostateci din membrii tuturor familiilor aflătoare în oraș bărbați și femei care să fie executați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
16. Oct. 1941499 al Comandamentului Vrancea. 4/. Deoarece este aproape sigur că acțiunea dela Odessa a fost pusă la cale de către comuniștii locali și pentru a se înlătura pe viitor o asemenea acțiune, Domnul Mareșal ordonă să se treacă la represalii severe astfel: a/. Pentru fiecare ofițer român sau german mort în urma exploziei, vor fi executați 200 comuniști; Pentru fiecare soldat mort, câte 100 comuniști. Execuțiile vor avea loc în cursul zilei de astăzi. b/. Toți comuniștii din Odessa vor fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]