1,877 matches
-
să știe despre ce vorbim. S-a vorbit destul de animat, despre această Europă, care de două sute de ani și-a primit în dar o dată cu Luminile libertatea de a-și lua în răspăr propriile simboluri fondatoare iudeo-creștine, silită acum să-și reprime cu grijă aceste porniri, când este vorba de simbolurile altora; această Europă deprinsă să fie sceptică, ironică, rațională, multiculturală și relativistă, acum atentă, prudentă, fricoasă și politic-corectă. S-a vorbit în fine despre jurnalista Anna Politkovskaia, ucisă la Moscova, despre
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
aduce pe ecran multă impostură; totuși, voit (lucid) sau nu, filmul blamatului regizor conține violența evenimentelor din decembrie 1989, de care astăzi se face abstracție. Revoluția anticomunistă din România a fost extrem de brutală la nivelul felului în care a fost reprimată în prima etapă, când regimul comunist încă nu se prăbușise; a însemnat carne și sânge, bucăți de creier risipite pe asfalt și pe ziduri, trupuri sfârtecate, trupuri arse la crematoriu... De acest lucru se face abstracție astăzi, ca și cum acei morți
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mentalitate) strategiile și scopurile Securității, așa cum transpar ele - direct sau indirect - din discursurile capilor săi. Voi remarca, pentru început, că în toate documentele legate de activitatea Securității apar în mod tendențios câteva verbe dirijate împotriva „dușmanilor poporului”: „a zdrobi”, „a reprima”, „a desființa”, „a demasca”, „a nimici”, „a lichida”, „a stârpi”, „a da de pământ” (ultimul utilizat cu sensul de a împușca). Ministrul Teohari Georgescu declara în 1949 că „Securitatea este organul care izbește” (Banalitatea răului, p. 74), dorind să prevină
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
efect, ca fiind necesară înțelegerii caracterelor criminale (vezi Psychologie, VI, E, 5). În cazul celor "născuți de două ori" (twice born), starea totală dominantă este obținută printr-o ruptură sau printr-o criză, în care unele tendințe existente anterior sînt reprimate. Continuitatea nu apare la ei tot atît de evident ca la cei născuți o singură dată, deși o cercetare mai profundă poate arăta deseori că vechea și noua mentalitate au o caracteristică comună, în pofida sensului cu totul diferit în care
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de cît de orice se teme să fie obligat "să suspine în sinea sa". Sanctuarul intim trebuie să rămînă absolut neatins de evenimentele lumii. Humorul este, ca atare, un sentiment din concepția grecească despre viață. Stoicismul caută într-adevăr să reprime și să excludă tocmai acele elemente prin a căror reunire s-ar naște humorul. El exclude contradicțiile vieții, în loc să caute să răzbată prin ele. Humorul este cu putință numai dacă autoafirmarea nu este, în mod obișnuit, atît de scrupuloasă și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
devin elementele unui sentiment mai complex 71. 29. Tragicul ca limită a humorului Marele humor își are una din limite în tragic. Humoristul nu se apleacă asupra rănii precum eroul tragic. Leziunile sale nu sînt mortale și nu obișnuiesc să reprime zîmbetul. Eroul tragic poate dovedi măreție în însăși dispariția sa, dar durerea și tristețea exclud posibilitatea surîsului. Humoristul știe că viața are în aceeași măsură tragediile și comediile sale. Experiența sa de viață, fie datorată propriului destin, fie trăirii unor
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
că trăirile de mare importanță își exercită in durabil influența, putînd deveni astfel cauza unor maladii psihice. În stare de hipnoză sau în vis, pacientul poate trăda asemenea trăiri, pe cînd el caută, poate, altminteri involuntar sau voluntar, să le reprime. În special un anumit grup de boli psihice (cele "isterice") sînt explicate ca efect al unor vătămări sufletești (ca nevroze traumatice) și este de datoria medicului să descopere aceste răni și să le vindece, aducîndu-le în conștiința clară și făcîndu-le
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
CDR, condusă de lideri în vârstă, repere morale, fără îndoială, dar care s-au dovedit repede depășiți de problemele economice, Stolojan și Băsescu au experiență exact în aceste domenii. Și în general o experiență relativ comună de viață. Ei au reprimat cu duritate orice cochetărie cu inamicul politic și încearcă să-și apropie potențialii aliați, PUR și UDMR. Dacă la toamnă vor ieși înaintea PSD-ului, probabil că vor și reuși. PUR are tot interesul revenirii la putere pentru a și
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
trebuia să o faci de trei ori: iartă-mă, iartă-mă, iartă-mă.“ - Elif Shafak, Bastarda Istanbulului Cultura black Marius Babias De la începuturile ei, contracultura din SUA a fost marcată de elementul care era (și încă este) cel mai mult reprimat de societate: cultura neagră. În societatea supremației albe, negrii fie erau considerați „ceilalți“, fie nu erau luați deloc în seamă, adică erau tratați ca și cum ar fi invizibili. Dar a existat și există un fenotip cultural, care se identifică mereu cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
ca pe un comportament indezirabil la nivel emoțional se manifestă foarte devreme în copilărie. Frodi, Macaulay și Thome (1997) constată că femeile percep, în general, agresivitatea ca pe un comportament pe care nu și-l atribuie. Ele încearcă să-și reprime tendințele agresive și resimt un acut sentiment de vinovăție sau de anxietate dacă totuși manifestă agresivitate. Aceste rezultate arată clar că reprezentanții celor două sexe reacționează diferit la prescripțiile de ordin normativ atunci când sunt puși în situația de a judeca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
credință că era cu putință, printr-o singură campanie, să se pună stăpânire pe toate țările din stânga Dunării, ceea ce într-adevăr era foarte cu putință; că turcii fiind lipsiți de bani, de forțe disponibile, lipsiți chiar de mijloace pentru a reprima cetele de hoți care prădau Bulgaria, n-ar putea să ne opună nici o împotrivire și că, după cucerirea celor trei provincii: Moldova, Basarabia și Țara Românească, dând mâna cu sârbii și, printr-aceștia, împreunându-ne cu posesiunile noastre din Iliria
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
se ocârmuiască ele înseși, precum s-a zis de atâtea ori despre poloni; și, totodată, pentru a avea un temei de a înfățișa opoziția ca un element de anarhie periculos pentru provinciile lor mărginașe și care se cuvine a fi reprimat. Tocmai de această opoziție am crezut de datoria mea să-mi dau silința ca s-o liniștesc, în toate convorbirile ce le-am avut cu boierii cei mai de seamă... totdeauna am avut grijă să zic că trebuie ca ei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
nu-și aveau obârșia decât în ponosul unora, fiindcă nu obținuseră domnia, al altora, fiindcă nu obținuseră slujbe, cu toată neputința de a-i pune pe toți în slujbă, cu toate că mulți din ei ar fi vrednici, sultanul poruncea Domnului să reprime asemenea manopere și să pedepsească în chip aspru pe autorii lor. Domnul a declarat după citire hotărârea sa de a executa firmanul în toată rigoarea lui și a ordonat agăi, prefectului de poliție care era de față, să împiedice pe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de-un copan/ dar nu pot de Moș Prodan/ că e pe tură pîndar/ și mă arde c-un bulan". Creatorul e invocat uneori chiar și pentru a-l ajuta să gîndească liber, căci chiar tendința de evaziune imaginară e reprimată de existența unor condiții dure de detenție: "Coboară, Doamne, privirea/ Și observă Mănăstirea/ Sfîntu Petru a creat/ Lazaret, Doamne, blindat/ Iar deasupra are plasă/ Nici gîndul să nu iasă". Condițiile din închisoare sînt explicate lui Dumnezeu într-o formă gravă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Paraschivescu, își găsește teren propice în pușcărie, deoarece prezintă reacția artistică a unei părți a populației la autoritatea de tip totalitar a unor instituții. El este o replică literar-muzicală dată unui program dogmatic, ce ignoră diferențele dintre oameni, anulează sexualitatea, reprimă arbitrar și întreține forțat anormalitatea. De aceea folclorul penitenciar este unul anarhist, rebel, cultivînd poetica subversiunii. Iar reacția autorităților față de el variază de la ignorare la dispreț. Tratat ca o formă a "subculturii carcerale" (termen introdus în circulație de Gresham M.
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu fabricarea unor povești despre sine cît mai impresionante: despre aventurile pe care le-a avut, despre relațiile cu sus-pușii vremii, despre succese, despre "adevărata" istorie a faptei care l-a adus după gratii. Deși nu sînt crezute, ceilalți își reprimă neîncrederea (poate pentru a stimula un comportament similar în cazul lor) și ajung să îl trateze pe colegul lor așa cum îi place lui să audă. Astfel, un individ e prezentat de ceilalți ca "omul lui Fane Spoitoru", altul ca "dușmanul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de celulă, pentru că nu au sesizat din timp acțiunea, au transferat o parte însemnată din atribuțiile de control în mîinile deținuților. Ritualurile contestatare grave sînt rare în penitenciarele românești, în ciuda stării cronice de nemulțumire. Grevele și acțiunile de protest sînt reprimate imediat, deoarece relatarea lor în presă atrage consecințe negative asupra întregului personal. Acțiunea recentă a tinerilor deținuți de la Craiova care s-au baricadat în celulă și și-au dat foc în semn de protest pentru sustragerea unor bunuri din pachete
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
valul înlocuirilor cu personal civil și PDSR pentru a-și menține controlul în sistem prin oamenii amplasați în posturi-cheie. Și rapoartele APADOR-CH au arătat că personalul a încurajat deținuții, interzicînd intrarea în penitenciar a reprezentanților ONG-urilor de specialitate și reprimînd sălbatic "prin tratamente inumane și chiar tortură", în ciuda Planului-Cadru aprobat de conducerea Ministerului de Justiție. Analiza celor două revolte ne duce la concluzia că ele nu puteau să aibă loc fără complicitatea la vîrf a cadrelor din conducerea DGP (de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în ciuda Planului-Cadru aprobat de conducerea Ministerului de Justiție. Analiza celor două revolte ne duce la concluzia că ele nu puteau să aibă loc fără complicitatea la vîrf a cadrelor din conducerea DGP (de altfel, orice "mascat" se mîndrește că poate reprima singur orice revoltă, fără ca lumea din afară să ia cunoștință de ea, dacă este lăsat să acționeze). Ele nu au avut rolul de a îmbunătăți condițiile vieții din închisori, ci de a opri valul reformator: au sporit militarizarea, în ciuda iminentei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
doar de o facțiune a ei. Prin el, ceilalți împărtășesc aceleași emoții, aceeași fervoare, aceeași speranță la aceleași apeluri, aceleași cuvinte de ordine, aceleași referințe și aceleași certitudini. În jurul său, prin supunere, devoțiune sau entuziasm, este restabilită comunicarea afectivă (sistematic reprimată de autorități) și se consolidează o nouă rețea socială. Eroul este "agent al socializării sufletelor", după formula lui Maurice Barrès, sau "agent al schimbării și garant al stabilității statut paradoxal de care se leagă însăși condiția sa tragică", după Thomas
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dea cu părerea într-o chestiune în care trebuie să se ia o decizie comună. Nu au voie să ia hotărîri nici măcar în ceea ce-i privește pe ei înșiși. Devin persoane de rangul doi. Dacă relațiile homosexuale dintre bărbați sînt reprimate în întreg sistemul penitenciar românesc, relațiile dintre femei sînt tolerate, "degetoaiecele" (termen care desemnează femeile care joacă rolul de bărbat) stîrnind vii pasiuni și animînd viața în secțiile de femei. "Seara, după stingere, se acopereau cu pătura cîte două și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fac portavocea celor nedreptățiți. Dar chiar și în împrejurări excepționale activitatea lor trece neobservată, fiind de domeniul firescului. Ponderea lor este redusă, deși la cei mai mulți angajați găsim fapte bune în anumite momente. Patologia specifică penitenciarelor face ca angajații să-și reprime bunătatea, umanitatea. Sentimentele de camaraderie și de afecțiune sinceră cu deținuții sînt sancționate de regulamentele interne, iar teama de a nu cădea în plasa deselor intrigi care se țes în jurul tuturor îi transformă pe cei mai mulți în firi închise, suspicioase, retrase
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
stresului și agresivității, pe evitarea lor la femei și pe provocarea acestora la bărbați. Încă de mici, băieții învață să-și exprime violența prin jocuri ca o componentă esențială a virilității și afirmării sociale -, pe cînd fetele învață să-și reprime agresivitatea (exprimarea ei fiind o formă de eșec personal sau o patologie dată de o socializare inadecvată). Această reprimare creează stări de depresie și dezechilibre psihice, femeile delincvente fiind cel mai adesea în conflict cu sine, pe cînd bărbații delincvenți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mașină furată sîmbătă seara pentru a face o plimbare de o oră cu prietena a fost de-ajuns pentru arestarea pe toată perioada adolescenței. Justiția, care a refuzat să le înțeleagă eșecurile, a preferat să le agraveze și să le reprime, condamnîndu-i la pedeapsa închisorii. După 1990, delincvența juvenilă a fost din ce în ce mai prezentă în presă și deci în atenția publicului. Cercetările specialiștilor au arătat că modul de prezentare a faptelor lor în presă a influențat decizia tribunalului și atitudinea responsabililor din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fost țintuită în bolduri, la fel ca cele patru labe minuscule. Are ochii închiși, gura deschisă. Toate organele îi sunt expuse, la vedere. Inima îi pulsează alert, văd sângele circulând prin vene și artere subțiri ca ața. Încerc să-mi reprim o grimasă de greață, pun capacul peste cutie. Îmi ridic ochii spre ea. Și-a întors ochii spre geam, stă cu buzele strânse, într-un efort inutil de a-și înăbuși lacrimile. De ce? Pieptul i se mișcă spasmodic, în timp ce ochii
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]