2,430 matches
-
4 Ligatura tubară 0,2 0,1 0,15 Non răspuns 0,5 33,6 17 Nu a folosit metode contraceptive 25,2 25,2 25,2 Total 100 100 100 Tabelul 53. Metodele contraceptive folosite în trecut specificate de respondenți Între utilizarea curentă și cea trecută a metodelor de contracepție apar unele diferențe: * prezervativul rămâne cea mai folosită metodă, urmat de pilulele contraceptive la mare distanță; * ponderea utilizării calendarului scade în medie de 3 ori; * prezervativul și pilulele dețin ponderea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Vasectomia 0 0,1 0,05 Non răspuns 0,4 31.2 15.8 Nu a folosește metode contraceptive 46,5 46,5 46,5 Total 100,0 100,0 100 Tabelul 54. Metodele contraceptive folosite în prezent specificate de respondenți Cei care nu folosesc metode contraceptive în prezent (aproape jumătate) sunt reprezentați nu numai de persoane aflate la vârste infertile, ci și de tineri expuși riscului unei sarcini nedorite. Femeile căsătorite sau aflate în uniune consensuală au probabilitatea mai mare
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
fertilitate, chiar în lipsa unui partener sexual stabil. Din întregul eșantion, în jur de 11% nu începuseră viața sexuală, aproape 100% fiind între 15-24 de ani, așadar putem spune că aproximativ 21% dintre aceștia pot avea o sarcină (respondenta sau partenera respondentului). Folosirea metodelor contraceptive în prezent Grupe de vârstă Total 15-24 25-34 35-49 peste 50 Nu 47,0 25,6 35,3 82,6 47,1 Da 53,0 74,4 64,7 17,4 52,9 Total 10 100 100
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
întreg eșantionul cercetat. Diferența până la 100% este reprezentată de persoane care nu au început viața sexuală și non-răspunsuri (Figura 40). Figura 40. Variabilitatea pe sexe a amintirii experienței primului raport sexual 7.2. Protecția primului și ultimului contact sexual Majoritatea respondenților care au început viața sexuală, 67,8%, declară că primul lor contact sexual nu a fost neprotejat și 32,2% declară că primul lor contact sexual a fost protejat. Testul χ2 nu indică diferențe semnificative pe gen privind protecția primului
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Un prim factor care diferențiază comportamentul referitor la protecția primului act sexual este factorul regional. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Relația dintre orașul de rezidență și comportamentul sexual este semnificativă: Pearson χ2 = 61,177, df = 7
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
la protecția primului act sexual este factorul regional. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Relația dintre orașul de rezidență și comportamentul sexual este semnificativă: Pearson χ2 = 61,177, df = 7, p < 0,001. Figura 41. Protecția primului contact sexual pe patru grupe de vârstă Vârsta. Un al doilea factor
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
patru grupe de vârstă Vârsta. Un al doilea factor de diferențiere a comportamentului protectiv la debutul vieții sexuale îl reprezintă vârsta subiectului. Folosind o segmentare pe 4 grupe de vârstă, testul χ2 indică diferențe semnificative pe grupele de vârstă ale respondenților (Pearson χ2 = 192,610, df = 3, p < 0,001). Din reprezentarea grafică (Figura 41) se poate constata că, atât în valoare procentuală absolută, cât și ca proporții pe fiecare grupă de vârstă, persoanele mai tinere au raportat un comportament sexual
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
absolută, cât și ca proporții pe fiecare grupă de vârstă, persoanele mai tinere au raportat un comportament sexual mai prudent la primul contact sexual. La grupa de vârstă 15-24 ani, mai mult de 50% (aceștia reprezintă 9,91% din totalul respondenților) au raportat contact sexual protejat. La extrema cealaltă, la grupa de vârstă de peste 50 de ani avem cea mai scăzută raportare de contact protejat. Graficul sugerează faptul că procesul de adoptare a unui comportament sexual mai puțin riscant a avut
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexuală și 78,5% au o viață sexuală curentă. Dintre subiecții care au început viața sexuală, 77,2% declară că au un partener sexual stabil. Referitor la numărul partenerilor sexuali de-a lungul vieții, pe ansamblul eșantionului, 37,5% din respondenți declară că au avut un singur partener, 31,8% că au avut 4-6 parteneri, iar 14,3% declară că au avut peste 6 parteneri sexuali. După cum se poate observa din prezentarea grafică (Figura 44), majoritatea femeilor intervievate (56,74%) declară
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au avut peste 6 parteneri sexuali. După cum se poate observa din prezentarea grafică (Figura 44), majoritatea femeilor intervievate (56,74%) declară că au avut un singur partener de-a lungul vieții, în contrast cu bărbații, care reprezintă numai 17,47% din totalul respondenților de sex masculin. Pe măsură ce numărul partenerilor declarați crește, ponderea femeilor scade. Asocierea între sexul respondenților și numărul partenerilor sexuali este una semnificativă, confirmată statistic de testul Pearson χ2 (Pearson χ2 = 386,759, df = 3, p < 0,001). În eșantionul cercetat
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
majoritatea femeilor intervievate (56,74%) declară că au avut un singur partener de-a lungul vieții, în contrast cu bărbații, care reprezintă numai 17,47% din totalul respondenților de sex masculin. Pe măsură ce numărul partenerilor declarați crește, ponderea femeilor scade. Asocierea între sexul respondenților și numărul partenerilor sexuali este una semnificativă, confirmată statistic de testul Pearson χ2 (Pearson χ2 = 386,759, df = 3, p < 0,001). În eșantionul cercetat, se poate observa o influență regională semnificativă. Testul Pearson χ2 indică asocierea semnificativă între numărul
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
orașe mai conservatoare (Târgu-Mureș, Ploiești), unde ponderea celor care au raportat mai mult de 6 parteneri sexuali este în jur de 7%, adică jumătate din media eșantionului (14,3%), și orașe mai libertine, cum este Baia Mare, unde 22,0% din respondenți au declarat ca au avut peste 6 parteneri sexuali. Referitor la numărul partenerilor sexuali în ultimele trei luni, 5,5% din respondenți declară că nu au avut partener, 86,0% raportează că au avut un singur partener și 8,5
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
adică jumătate din media eșantionului (14,3%), și orașe mai libertine, cum este Baia Mare, unde 22,0% din respondenți au declarat ca au avut peste 6 parteneri sexuali. Referitor la numărul partenerilor sexuali în ultimele trei luni, 5,5% din respondenți declară că nu au avut partener, 86,0% raportează că au avut un singur partener și 8,5% au avut cel puțin 2 parteneri. Figura 44. Variabilitatea pe sexe a numărului de parteneri sexuali Localitatea de rezidență Numărul partenerilor sexuali
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mai ridicate (contacte sexuale zilnice), în timp ce femeile pot fi asociate cu frecvențele mai scăzute (lunar) (Pearson χ2 = 8,878, df = 3, p = 0,031 < 0,05). Contactele sexuale foarte rare, la două luni și peste, sunt raportate proporțional cu ponderea respondenților după sex: 45,0% feminin și 55,5% masculin. În eșantionul cercetat, testul Pearson χ2 indică asocierea semnificativă între frecvența contactelor sexuale și orașul de rezidență (Pearson χ2 = 55,252, df = 21, p < 0,001). În Baia Mare avem cea mai
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de lungă durată, peste 30 de minute, sunt raportate mai frecvent în București. În Baia Mare au fost raportate contacte sexuale de 5-15 minute într-o proporție mai mare cu 8% fațăa de media eșantionului. În eșantionul analizat, 81,1% din respondenții care au dat răspunsuri valide consideră că în relația sexuală actuală se potrivesc cu partenerul. 4,2% din respondenți consideră că nu sunt potriviți cu partenerul, iar 14,6% nu știu dacă se potrivesc cu partenerul. Percepția potrivirii cu partenerul
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexuale de 5-15 minute într-o proporție mai mare cu 8% fațăa de media eșantionului. În eșantionul analizat, 81,1% din respondenții care au dat răspunsuri valide consideră că în relația sexuală actuală se potrivesc cu partenerul. 4,2% din respondenți consideră că nu sunt potriviți cu partenerul, iar 14,6% nu știu dacă se potrivesc cu partenerul. Percepția potrivirii cu partenerul sexual este asociată cu sexul respondentului la limita pragului de semnificație (Pearson χ2 = 5,996, df = 2, p = 0
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
consideră că în relația sexuală actuală se potrivesc cu partenerul. 4,2% din respondenți consideră că nu sunt potriviți cu partenerul, iar 14,6% nu știu dacă se potrivesc cu partenerul. Percepția potrivirii cu partenerul sexual este asociată cu sexul respondentului la limita pragului de semnificație (Pearson χ2 = 5,996, df = 2, p = 0,050). Figura 47. Plăcerea cu care se consimt relațiile sexuale inițiate de partener Apetitul sexual Prin unul din itemii chestionarului am încercat să aflăm în ce măsură sunt consimțite
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
consimt relațiile sexuale inițiate de partener Apetitul sexual Prin unul din itemii chestionarului am încercat să aflăm în ce măsură sunt consimțite cu plăcere relațiile sexuale inițiate de partener(ă). În general, relațiile sexuale inițiate de partener sunt consimțite cu plăcere de respondenți des (56,7%) sau foarte des (22,5%) (Figura 47). Fără diferențe, femeile și bărbații consimt des la relațiile sexuale în proporții aproximativ egale, în jur de 56%. Totuși, bărbații care raportează că dau foarte des curs relațiilor sexuale inițiate
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
la care încetează viața sexuală; * frecvența, durata contactelor sexuale [1, pp. 119-126]. Reacția indivizilor la întrebările directe despre sexualitate s-a constituit în mai multe categorii. Majoritatea tinerilor au fost chiar încântați procedura fiind de tip interactiv, cu întrebări din partea respondenților. Adulții s-au arătat cooperanți mai ales la întrebările care au vizat mijloacele de planificare familială. Persoanele mai în vârstă au prezentat un interes deschis pentru itemii care au vizat starea de sănătate, bolile cu transmitere sexuală, afecțiunile genito-urinare (anexită
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cultură și mentalitate, care rămân în mare măsură androcentrice. Emanciparea și independența femeilor nu au reușit să modifice complet ideea dominației bărbatului, măsura dublă de judecată morală a femeii și a bărbatului. Încetarea vieții sexuale a fost apreciată diferit de respondenți în funcție de vârstă, status marital, starea de sănătate. Analiza de cluster în doi pași a constituit trei categorii naturale de respondenți. * 1) respondenții tineri, până în 25 de ani, care au conexat încetarea vieții sexuale numind conceptele de ,,menopauză" și ,,andropauză" sau
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
dominației bărbatului, măsura dublă de judecată morală a femeii și a bărbatului. Încetarea vieții sexuale a fost apreciată diferit de respondenți în funcție de vârstă, status marital, starea de sănătate. Analiza de cluster în doi pași a constituit trei categorii naturale de respondenți. * 1) respondenții tineri, până în 25 de ani, care au conexat încetarea vieții sexuale numind conceptele de ,,menopauză" și ,,andropauză" sau au situat-o în jurul vârstei de 45-55 ani la femei și 55-60 de ani pentru bărbați sau chiar mai devreme
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
măsura dublă de judecată morală a femeii și a bărbatului. Încetarea vieții sexuale a fost apreciată diferit de respondenți în funcție de vârstă, status marital, starea de sănătate. Analiza de cluster în doi pași a constituit trei categorii naturale de respondenți. * 1) respondenții tineri, până în 25 de ani, care au conexat încetarea vieții sexuale numind conceptele de ,,menopauză" și ,,andropauză" sau au situat-o în jurul vârstei de 45-55 ani la femei și 55-60 de ani pentru bărbați sau chiar mai devreme; * 2) adulții
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexuale în afara cuplului? % Aș accepta 11,1 L-aș pune să aleagă între mine și cealaltă 33,2 M-aș despărți 47,9 Altă situație 7,7 Total 100 Tabelul 79. Atitudinea față de o posibilă relație sexuală în afara cuplului Majoritatea respondenților, 47,9%, declară că o relație a partenerului în afara cuplului ar provoca disoluția cuplului și doar 11,1% din respondenți ar accepta o asemenea situație. În Figura 57 se observă că bărbații sunt semnificativ mai puțin dispuși să accepte infidelitatea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
despărți 47,9 Altă situație 7,7 Total 100 Tabelul 79. Atitudinea față de o posibilă relație sexuală în afara cuplului Majoritatea respondenților, 47,9%, declară că o relație a partenerului în afara cuplului ar provoca disoluția cuplului și doar 11,1% din respondenți ar accepta o asemenea situație. În Figura 57 se observă că bărbații sunt semnificativ mai puțin dispuși să accepte infidelitatea partenerei. 51,2% din bărbați s-ar despărți de parteneră și numai 9,8% ar accepta situația comparativ cu femeile
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Modelul cu doi factori discreți asigură o și mai bună reprezentare a datelor, criteriul BIC fiind 5697, mai mic comparativ cu modelul cu 4 clusteri, unde BIC este 5725. Încărcarea factorială a variabilelor analizate (Tabelul 81) sugerează faptul că opinia respondenților în legătură cu cele 5 aspecte legate de infidelitatea conjugală poate fi redusă la atitudinea acestora în raport cu numai doi factori: un factor care ține de percepția și specificitatea individuală a persoanei care comite infidelitatea (insatisfacția sexuală, caracterul terapeutic al infidelității și credința
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]