9,362 matches
-
producătorul tahografului respectiv. Până la momentul intrării în vigoare a RNTR 8, aceste inspecții se făceau cu anumite dispozitive universale, care aveau abilitarea să realizeze inspecția pe mai multe tipuri de tahografe. Prin introducerea acestui text din ordinul contestat: se restrânge practic posibilitatea operatorului economic de a-și exercita în continuare activitatea; operatorul economic este forțat să achiziționeze anumite dispozitive care sunt reglementate doar de producătorul unui anumit tip de tahograf; conduce la exercitarea unui monopol evident al pieței de producătorul
SENTINȚA nr. 127 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288881]
-
un comportament fiscal neadecvat, suferind o afectare a patrimoniului, fără posibilitatea de a beneficia de dreptul efectiv la apărare și de acces la justiție din chiar procedura administrativă care se derulează în fața autorității fiscale tocmai pentru că textul criticat restrânge aceste drepturi până la momentul la care litigiul ajunge efectiv în fața instanței judecătorești. ... 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
DECIZIA nr. 145 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288816]
-
integritate fizică și psihică, libertatea individuală, viața intimă, familială și privată, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la un mediu sănătos, dreptul de vot, libertatea economică, precum și dispozițiile constituționale referitoare la familie, exercițiul tuturor acestor drepturi și libertăți fundamentale fiind restrâns prin măsura controlului judiciar, în mod injust, câtă vreme durata acestuia nu este computată din pedeapsa cu închisoarea dispusă. ... 10. Tribunalul Ilfov - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată, în acest sens, că diferența de tratament juridic
DECIZIA nr. 237 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288854]
-
este definită calitatea de preot și nici nu sunt reglementate atribuțiile preoțești, astfel încât sancțiunea penală fundamentată pe un enunț fără acoperire semantică juridică, legal consacrată, este contrară principiului nullum crimen sine lege, cu atât mai mult cu cât sunt restrânse drepturi fundamentale având rezonanță penală și este încălcat dreptul la libertatea conștiinței. Susține, totodată, că dispozițiile art. 18 din același act normativ instituie o veritabilă procedură de autorizare prin condiționarea „recunoașterii“ asociației religioase de criterii precum mărturisirea de credință proprie
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
a decide (ca element subiectiv) și libertatea de a contracta (ca element obiectiv). Aceste două componente sunt estompate de o serie de dispoziții legale care limitează capacitatea de inițiativă și negociere, printre acestea fiind și textul de lege criticat care restrânge nejustificat sfera operatorilor care pot presta o anumită activitate și pot obține venituri. ... 7. Tribunalul Ilfov - Secția civilă apreciază că textul de lege criticat nu contravine art. 135 din Constituție, activitatea reglementată prin acesta nefiind o activitate economică ce ar
DECIZIA nr. 165 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288912]
-
Economia. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia critică textul de lege supus controlului din perspectiva faptului că serviciul de gestionare a câinilor se poate concesiona numai către anumite persoane juridice - asociații sau fundații -, ceea ce ar restrânge libertatea comerțului și protecția concurenței loiale. ... 16. Din examinarea textului de lege criticat, potrivit metodei de interpretare gramaticale, Curtea constată că acesta cuprinde o enumerare: „persoane juridice, asociații sau fundații care desfășoară activități în domeniul protecției animalelor“. Întrucât după cuvântul
DECIZIA nr. 165 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288912]
-
resursele financiare necesare achitării creditului și a accesoriilor aferente, să poată da în plată imobilul cu destinația de locuință, ipotecat în favoarea băncii, stingându-și astfel obligația asumată contractual, de rambursare a sumelor de bani împrumutate, și, prin urmare, este restrâns dreptul băncii de a-și realiza creanța prin valorificarea tuturor garanțiilor reale și personale, constituite de bunăvoie în favoarea acesteia de către debitor sau terți garanți; (iv) art. 135, deoarece dispozițiile criticate nu asigură libertatea economică și a comerțului, corolar
DECIZIA nr. 353 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288686]
-
115 alin. (6) din Constituție, din moment ce nu afectează reprezentarea partidelor politice care au participat la alegeri în compunerea Biroului Electoral Central, partide care au o legitimitate ce derivă din actul alegerii. Autorului excepției de neconstituționalitate nu i se restrânge niciun drept, întrucât, pe de o parte, acest partid politic nu a participat la alegeri și, pe de altă parte, nu este nici succesorul vreunui partid care să fi participat la alegeri. Astfel, la compunerea Biroului Electoral Central, ordonanța de
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
organizate împreună la data de 9 iunie 2024. Fără a aduce vreo justificare rezonabilă, Guvernul stabilește noi criterii în funcție de care partidele politice beneficiază de reprezentanți proprii în cadrul birourilor electorale de la toate nivelurile. Ordonanța de urgență criticată restrânge categoria partidelor politice care au dreptul de a avea reprezentanți proprii în cadrul alegerilor, ceea ce conduce la creșterea posibilității ca procesul electoral să fie viciat și afectat de fenomenul fraudelor electorale. ... 18. Se menționează că această ordonanță de urgență
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
are incidență în cauză, neproducându-se nicio restrângere a exercițiului drepturilor electorale, și, în aceste condiții, textul criticat nu afectează drepturile fundamentale. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024 nu a fost adoptată cu invocarea art. 53 din Constituție, nu restrânge exercițiul niciunui drept electoral fundamental și, ca atare, testul de proporționalitate prevăzut de art. 53 nu este aplicabil în cadrul controlului concret de constituționalitate declanșat prin invocarea prezentei excepții de neconstituționalitate. Curtea reține că autorul excepției și-a desemnat un
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
dovada unei minime aderențe electorale, manifestată prin faptul că la debutul procesului electoral respectiv au membri în Parlamentul European. ... 6. Or, art. 2 alin. (2) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024 modifică aceste prevederi și le restrânge conținutul normativ doar la „partidele politice [...] cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019“. Altfel spus, nu mai pot participa la compunerea BEC toți competitorii electorali care participă la scrutin
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
va fi limita de la care această conduită va fi ilegală. ... 13. Se afirmă că în domeniul dreptului penal primează principiul fundamental potrivit căruia normele penale sunt de strictă interpretare în sensul că nu pot fi nici extinse, dar nici restrânse pe cale de interpretare. De aici decurge un alt principiu fundamental, potrivit căruia normele defavorabile trebuie interpretate în mod strict, iar cele favorabile acuzatului, în mod extensiv. În acest sens se menționează deciziile Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie
DECIZIA nr. 207 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288291]
-
sporul pentru condiții de muncă nu are nicio legătură cu nivelul salariului; cu alte cuvinte, că premisa argumentării din prezenta excepție este însușită inclusiv de către instanța supremă, care, prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, paragraful 82, a restrâns acordarea sporului pentru condiții de muncă și în ceea ce îi privește pe cei aflați în categoria autorilor prezentei excepții. ... 37. În susținerea ideii că normele criticate sunt discriminatorii se citează pe larg din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
în aceeași situație li se aplică reguli diferite, motiv pentru care actele atacate nu respectă cerința legalității. Art. 53 din Constituția României - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți (1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
o obligație de a fi vaccinat. Dacă emitentul regulamentului precizează, expres, că nu trebuie înțeles ca o facilitare sau ca o încurajare a adoptării de restricții ale altor drepturi fundamentale, de ce Guvernul României utilizează acest certificat tocmai pentru a restrânge drepturi fundamentale? De ce condiționează accesul în locuri sau participarea la activități de deținerea acestui certificat? A se observa și următoarele considerente din preambulul regulamentului: Prin urmare, domeniul și perioada de aplicare ale tuturor măsurilor luate ar trebui să fie
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
impact, acestea fiind adoptate cu încălcarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 24/2000 și ale art. 6 și 48 din O.U.G. nr. 57/2019 Având în vedere faptul că H.G.-ul care face obiectul prezentei acțiuni: – conține norme prin care se restrâng numeroase activități prin care este afectat exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale, precum și norme care impun obligativitatea prezentării de către cetățeni a dovezii de eligibilitate (dovadă de vaccinare, testare, că au trecut prin boală) pentru dobândirea și exercitarea de drepturi
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
conform prevederilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013. Din însuși obiectul Legii nr. 55/2020 și definiția stării de alertă, în sensul art. 2 din Legea nr. 55/2020, reiese că starea de alertă constă în măsuri prin care se restrânge exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale. Mai mult, măsurile instituite prin H.G. prin care s-a restrâns exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale se încadrează în domeniile de competență ale C.E.S. prevăzute de: – art. 2 alin. (2) lit. g) din Legea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
definiția stării de alertă, în sensul art. 2 din Legea nr. 55/2020, reiese că starea de alertă constă în măsuri prin care se restrânge exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale. Mai mult, măsurile instituite prin H.G. prin care s-a restrâns exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale se încadrează în domeniile de competență ale C.E.S. prevăzute de: – art. 2 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 248/2013 (drepturi și libertăți cetățenești) ca urmare a faptului că măsurile prevăzute de aceste H.G.-uri
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
ingerința prevăzută la art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. Fiind vorba de o ingerință în exercitarea dreptului de acces la justiție, reamintește că, potrivit art. 53 din Constituție: (1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
astfel că O.M.S. nu are nicio atribuție să emită acte normative care să aibă caracter obligatoriu pe teritoriul României. O.M.S. poate numai să propună sau să recomande diverse măsuri/strategii. Însă acestea nu sunt obligatorii pentru statele membre, mai ales dacă restrâng exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale. În cazul în care România vrea să introducă recomandările respective la nivel național, ele pot fi introduse numai cu respectarea dispozițiilor constituționale. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în România, respectarea Constituției, a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
normative emise de autoritățile administrației publice (Maria Fodor, Drept Civil: Teoria generală, Universul Juridic, 2017). Potrivit art. 16 alin. (2) din Constituție, nimeni nu este mai presus de lege. A incumba persoanelor vătămate obligația respectării unor acte administrative nelegale care restrâng drepturi și libertăți fundamentale, însă a le interzice acestora exercitarea unui drept procesual fundamental, prevăzut de o lege organică, prin invocarea unei epidemii nedeclarate, cu eludarea cadrului legal existent, creează o inegalitate de tratament juridic, punând autoritatea publică într-o
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
cu condiția ca acestea să aibă o bază legală, să urmărească un „scop legitim“ și să existe o „relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit“. (Ashingdane împotriva Regatului Unit, § 57). În plus, aceste limitări nu trebuie să restrângă sau să reducă accesul justițiabilului în așa fel sau într-o asemenea măsură încât să fie afectată însăși esența dreptului de acces la instanță (Philis v. Grecia (nr. 1), § 59; De Geouffre de la Pradelle v. Franța, § 28; Stanev v.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
că sunt „eligibili“ pentru a le avea, prezentând o dovadă de vaccinare/testare/trecere prin boală. Se poate observa astfel că s-a inversat sarcina probei (s-a mutat sarcina probei de la stat, care trebuia să justifice de ce trebuie să restrângă drepturile și libertățile fundamentale, la cetățean, care trebuie să dovedească că este eligibil să aibă drepturi și libertăți). Totodată, se poate constata că dispozițiile cuprinse în H.G. aduc atingere chiar existenței altor drepturi și libertăți fundamentale decât cele pentru protejarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
în lege. a. În acest context, învederează instanței că măsurile au fost instituite de autorități în limitele permise de Constituția României, în măsura art. 53 din Constituție care prevede că „(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății“. Conform normei juridice referite, 3 (trei) condiții cumulative trebuie respectate pentru ca anumite drepturi ale persoanelor, să poată fi restrânse, în condiții legalmente corecte, în contextul stării de alertă: Ingerința trebuie să fie prevăzută de lege. Potrivit C.E.D.O., prin lege se înțelege orice act normativ care este accesibil și previzibil. În situația de față, restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]