2,703 matches
-
și convențiile sociale, au inventat genul diaristic. Printre puținele nume care pot fi citate în literatura română este Jeni Acterian, care încearcă în anii ’30 să noteze cu sinceritate (o sinceritate „rea”, plină de cruzime) complexele, judecățile morale și, totodată, reveriile sale intelectuale. V. face parte din altă categorie, jurnalul ei rivalizează în totul (inclusiv în ce privește bunătatea inteligentă și spiritul de justiție morală) cu însemnările zilnice lăsate de Mircea Eliade sau de Mihail Sebastian. Este un spirit religios și, chiar în
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Daniel, calfă de alămar, literatura mistică intersectând istoria profană: un rabi Pincas face aluzie la tatăl scriitorului, Pincu Zissu, iar incendiul de la sinagogă îi prilejuiește protagonistului „retrăirea” unor evenimente petrecute cu două mii de ani în urmă. Un amestec indistinct de reverie, stări extatice și amintiri creează registrul specific, genul de fantastic al acestor proze, precum în Golem de Gustav Meyrink. Nuvelele din culegerea Ereticul de la Mănăstirea Neamțu pierd din tensiunea primei cărți, narațiunea câștigând în schimb coerență și verosimil. Întâmplări „scandaloase
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Prozodic, și în tot stilul exterior, versurile sunt de factură clasică, însă temperatura lor, pulsația interioară aparțin sensibilității romantice. Delicate, limpezi, tăiate elegant, concentrate, adesea până la cristal, ele comunică duioșii, nostalgii, reverii, priveliști transfigurate de contemplație. Nu lipsesc formulările sentențioase. Aparent, poetul cântă lucruri obișnuite, obiecte și vietăți: oglinda, covorul, vioara, scrânciobul, fluturele, licuriciul, calendarul, însă acestea sunt doar pretexte, prilejuri de confesiune sau reflecție, uneori termeni de comparație sau material alegoric
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
Scris despre un dicționar al melancoliei, Scris despre alte naufragii ale surâsului, Scris despre tălpile de copil ale unei stele, Scris despre catalogul vulcanilor), exprimând o sensibilitate cuminte, de tip contemplativ și elegiac, modelată intermitent de reflecție. Cele mai multe poezii comunică reverii, confesiuni, vagi melancolii, nostalgii, unele fixând, cu grație, scene de idilă clasică. Înotând în râu, o fată devine personaj mitologic: „Tocmai din râu era / aproape fără vârstă era / aproape fără vârstă o zeie / mai luminată ca scoicile mai dulce / decât
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
se observă pretutindeni: în Femeia ascunsă e vorba de obsesia lui Alecu Florea pentru „Femeia din Vis”, care îi acaparează ecranul interior după ce a fost abandonat de soție și după ce și-a ratat chiar și sinuciderea; în Grijania - de revelațiile, reveriile și coșmarurile pe care le resimte Aristotel Cenușă după ce a fost maltratat de ceilalți călugări de la Schitul Frumoasa; în Undeva, la Sud-Est - de intensa criză erotică pe care o parcurge Gheorghe Ispas; în Romanul-basm (Trup și Suflet) - de evenimentele miraculoase
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
volumul Așteptarea coralilor (1970) a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara. Începuturile poetice ale lui S., ingenue, ezitante, stau sub semnul purității și al dragostei. Treptat se produce trecerea spre o lirică în care scenele pastorale interferează cu reveriile livrești, tablourile bucolice ale Banatului montan fiind transferate în zona meditației de sorginte blagiană. Aflate între reflexivitate și exhibarea bucuriei candide de a fi, poemele investesc elementele cu semnificații simbolice puternic individualizate. Pârâul, izvorul, femeia, drumul, pasărea cântătoare, ceața, iarba
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
sesiunii de concert activ; de asemenea, o parte importantă a procesului are loc în modalitatea receptivă, ceea ce este în mod specific demonstrat în timpul sesiunii de concert pasiv. În această modalitate, elevii pot fi descriși ca fiind într-o stare asemănătoare reveriei, complet relaxați, nefiind în mod specific atenți la muzică ori la limba străină prezentată. Lozanov afirmă că, asemenea pasivitate facilitează hipermnezia și eliberează activitatea intelectuală, pentru a opera fără limitări constrângătoare. Pregătirea desugestivă având scopul de eliberare spontană a capacităților
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
tipul suspicios, egocentric, rigid, interpretativ, retras, orgolios, cu dificultăți serioase de adaptare și comunicare; c) Constituția emotivă se caracterizează prin hipersensibilitate, labilitate, dispoziție afectivă inegală, imprevizibilă; d) Constituția mitomaniacă sau imaginativă se caracterizează prin tendința la mitomanie, confabulație, înclinare către reverie, imaginativi, tendință către simulare sau suprasimulare; e) Constituția ciclotimică reprezintă tipul înclinat către variații periodice cu caracter opus, ale stării de dispoziție afectivă, fie în plus (bună dispoziție, euforie, excitație maniacală, polipragmazie), fie în minus (dispoziție tristă, stare depresivă, inactivitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Delay, conștiința reprezintă „funcția vigilă” și ea comportă diferite grade ierarhice după cum urmează: a) inconștientul, realizat în cursul somnului; b) subconștientul, domeniu al actelor și comportamentelor automate; c) conștiința clară sub forma sa imediată și spontană, caracterizată prin starea de reverie; d) conștiința clară și mediată sau reflectată, care presupune un efort, un grad superior de tensiune psihologică. Ea este actul de „luare la cunoștință” care realizează sinteza mintală sub forma sa cea mai perfectă. H. Ey va defini conștiința ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracteristice isteriei (Babinski, Janet, Régis, Colin, Gilbert-Ballet). Încă din perioada adolescenței, tinerele isterice se remarcă prin trăsături particulare de personalitate. Ele au o mare vivacitate intelectuală, precocitate, impresionabilitate, tendință către cochetărie căutând să atragă atenția celorlalți asupra lor, tendință la reverie și mitomanie. Afectiv sunt instabile, imprevizibile, cu o mare tendință la imitație datorită unei sugestibilități excesive. Caracter bizar, capricios, reacții afective disproporționate în raport cu evenimentele vieții trăite, cleptomanie, nevoia de a se da în spectacol în public, tendința de a construi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dintre „drog/subiect” și dintre „drog/societate”; - efectul drogului asupra individului dar și al mediului social și anturajul acestuia ca factori cauzali; - apariția unei stări de dependență de aportul de drog la individul respectiv; - obținerea unei stări de beatitudine, de reverie, de plenitudine și de satisfacție interioară a individului care consumă droguri („paradisurile artificiale” ale lui Ch. Baudelaire și H. Michaux, J. Cocteau etc.); - conduite de refugiu ca „soluții” la situațiile de impas ale vieții cărora individul respectiv nu le poate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schimbare a abordării atestă studiul Trei poeți preeminescieni, deși finalitatea investigării rămâne aceeași. Îngustând aria comparatistă în favoarea expunerii istorico-literare, T. analizează ipostazele care anticipă poetica începuturilor eminesciene, autorii avuți în vedere fiind Cezar Bolliac, Ioan Catina și Al. Sihleanu. În reveria în stil bachelardian Eminescu. Poezia elementelor, interpretarea, îndeosebi a postumelor de tinerețe, demontează simbolurile și redefinește elementele primordiale din care s-au înălțat marile edificii imagistice eminesciene, indicând precumpănirea htonicului. Considerațiile de aici rotunjesc exegezele anterioare asupra romantismului proiectat în
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
doi, F, 1985, 12; Cristian Moraru, „Povestiri cu strada depozitului”, ST, 1986, 1; Dan Culcer, Modificări în proza scurtă, VTRA, 1986, 1; Vasile Popovici, Poemul existenței ca atare, AFT, 1986, 3; Ioan Holban, Două debuturi, CRC, 1986, 30; Mircea Mihăieș, Reverii livrești, O, 1989, 13; Ioan Buduca, Ralantiul și acceleratorul, AFT, 1989, 4; Vasile Popovici, „Însemnare despre anii din urmă”, F, 1989, 5; Ioan Holban, Exerciții de imaginație, CRC, 1989, 27; Nora Rebreanu, Raportul dialogic, ECH, 1990, 3-4; Simion, Scriitori, IV
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
reacția spontană și imprevizibilă a comportamentului e minimă, autorul nefiind un psihologist, așa încât nu vom avea o radiografie a mișcării vii, autenticiste. [...] Vlad nu are apetit sau vocație pentru acțiune, fapte, întâmplări. Situațiile devin pretexte pentru rememorarea analitică ori pentru reverii meditative în marginea destinului fragil al ființei. Rolul central îl joacă personajul, care e o entitate coagulantă, un loc geometric al reflectărilor exterioare. Universul epic e o proiecție a cazuisticii dezvoltate în jurul cazurilor de conștiință, o recuzită evenimențială pentru disertație
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
fără dramatism, în imagini de o atrăgătoare expresivitate lirică. Autoarea recurge uneori la un arsenal livresc ori la sugestii din lirica populară, simțămintele dominante fiind însingurarea, tristețea trecerii timpului (un comentator vorbea de „obsesia târziului”), comunicate pe trama unor regrete, reverii și autoscrutări lucide. Înstrăinarea de sine, mirajul nostalgic al iubirii pierdute sunt contrabalansate de dârzenia autocontemplării pătrunzătoare și de adeziunea la imperativele etice. Atitudinea eului liric față cu vulnerările existențiale este una de „resemnare înseninată” (Liviu Grăsoiu): „Ce-ai făcut
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
delicată, profundă. Încă în căutarea unei expresii personale, autoarea conferă totuși o coloratură particulară, adesea inspirată, unui „univers intim, mărunt, plin de vrajă”, dominat de „durerea fără nume” provocată de „presentimentul morții”, dar caracterizat și de „jocul fantezist sub semnul reveriilor de basm și al chemărilor dragostei” (Mihai Cimpoi). SCRIERI: Poezii, îngr. și pref. Carmen Gabriela Alexandrescu, Iași, 1995; Opera completă, îngr. Carmen Gabriela Alexandrescu, tr. și pref. Emil Iordache, Iași, 1997. Repere bibliografice: [Olga Vrabie], DMN, 1928, 7 792; R.
VRABIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
reia un capitol întreg din Semnele romanului, dar și sistematizează motivele literaturii lui Ivasiuc, vorbește despre conștiința dubitativă și, pe urmele lui Maurice Merleau-Ponty din Le Visible et l’invisible, face fenomenologia cuvântului. Ca memorialist, în impresiile de călătorie din Reverii pe malurile Senei (1978) V. evocă uneori fidel și empatic. Compensând dogmatismul său „științific”, fundamentarea sa pozitivistă în general, aici este mai subiectiv și mai interesant. Îi amintește pe Restif de la Bretonne, Charles Baudelaire, Gérard de Nerval, Honoré de Balzac
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
Ariadnei, București, 1957; Meridiane literare, București, 1960; Prozatori contemporani, I-II, București, 1961-1962; Literatura în publicațiile socialiste și muncitorești (1880-1900). Reviste literare. Formarea conceptului de literatură socialistă, București, 1966; Albert Camus sau Tragicul exilului, București, 1968; Semnele romanului, București, 1971; Reverii pe malurile Senei, București, 1978; Alexandru Ivasiuc. Înfruntarea contrariilor, București, 1980; Popas lângă Notre-Dame, București, 1981. Repere bibliografice: Pompiliu Andronescu Caraioan, „Pasiunea lui Pavel Corceaghin”, FLC, 1949, 20; Dumitru Micu, Critica, „pasiunea vie”. Pe marginea eseurilor critice ale tov. Ion
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
rigidității reacțiilor adaptive. În consecință, sunt aproape inexistente fantezia, creativitatea, inițiativa, previziunea etc. O problemă aparte o reprezintă necesitatea prevenirii formelor pseudocompensatorii ale imaginației la persoanele cu deficiențe, manifestate adesea prin tendința unora de a ocoli realitatea, refugiul într‑o reverie pasivă, demobilizare; de asemenea, trebuie combătute manifestările de pseudocreativitate concretizate în minciună și confabulație și tendințele de supraapreciere care conduc la ruperea contactului cu realitatea și apariția unor dificultăți suplimentare de adaptare și integrare socială. În context didactic, imaginația joacă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
accepțiunea lui E. Bleuler, o trăsătură psihoafectivă particulară, caracterizată prin profunda interiorizare a ideilor și a sentimentelor proprii. Această repliere totală asupra propriei lumi subiective este însoțită de o gândire necritică, egocentrică (ruptă de realitate și dominată de fantezie și reverie), care debutează de obicei precoce (aproximativ la vârsta de 2‑3 ani); copilul refuză contactul cu persoanele și situațiile externe, refugiindu‑se în lumea sa lăuntrică în care își satisface dorințele în plan imaginar, prin fantasme care, în cazuri extreme
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
afectiv foarte intens, declanșate de evenimente, situații, relații umane sau alte experiențe de viață care au un caracter frustrant și care determină copilul să se replieze asupra lui însuși, să se retragă din acțiune și să se refugieze într‑o reverie consolatoare în care să‑și „trateze rănile”. comportament - ansamblul relațiilor adaptive, observabile în mod obiectiv, pe care un organism le execută ca răspuns la stimulii din ambianță; în structura oricărui comportament se disting următoarele elemente: stimulul, prelucrarea și interpretarea informației
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
București, 1997; Lacrimi de stea, București, 1997; Miracol, București, 1997; Peregrin prin univers, București, 1997; Constelația lirei, București, 1998; Floare de colț, București, 1998; Iluminări, București, 1998; Preludii, București, 1998; Flautul amurgului, București, 1999; Proza lui Sergiu Dan, București, 1999; Reverie, București, 1999; Transfigurarea fondului folcloric în nuvelele lui Gala Galaction, Alexandria, 2001. Repere bibliografice: Florin Burtan, „Albastrele ninsori”, „Teleormanul”, 1996, 1687; Cristea, Teleorman, 151; Victoria Ana Tăușan, Când ninge albastru, „Teleormanul”, 1997, 2064; Dumitru Vasile Delceanu, Camelia Caracaleanu. Abundența poeziei
POPA CARACALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
sau în paginile memorialistice întitulate Îmi aduc aminte (1972), unde este evocat și Mihail Sadoveanu, căruia P. i-a împărtășit multe din cunoștințele sale cinegetice. Cărțile sunt constituite nu doar din descrieri, mărturisind devoțiune și nesfârșita încântare, nu doar din reverii naturistice, hrănițe de o realitate ridicată spre mit, ci și din evocarea dramelor unor sălbăticiuni, spre exemplu a unui jder care cade într-o cursă, a unui tap negru din Munții Făgărașului ș.a. De asemenea, sunt portretizați savuros, frecvent cu
POP-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
preia limbajul și perspectiva personajului, ceea ce îl va face pe Ov. S. Crohmălniceanu să trimită la Din veghe în lanul de secară de J.D. Salinger. Narațiunea nu este totuși simplistă, în parte și datorită construcției de tip puzzle: realitate cotidiană, reverie, miraculos. Trecerile sunt alunecări bruște dintr-o lume în alta, din real în poezie ori într-un tărâm al absurdului, cu pasaje onirice de un fior poetic intens. Ritmul alert al epicului, stilistica netrucată, concretețea și vibrația descripției sunt atuuri
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
dispare însă în prezența versului encomiastic din volumul cu titlul Pentru cel ales. De cu totul alt gen sunt poemele din ciclul Versurile liedurilor dedicate Magdalenei și ale proiectelor de arii pentru „Văpăi vesperale”, anexat romanului Cenușa din ornic (1988): reverii, fantezii, divagații grațios meditative, cu figurație de basm, geografie exotică, mitologie greacă și biblică ori cu gingășii caligrafiate atent. Fatalmente datate, eseurile din Biletul la control! (1968), Ieșirea din labirint (1973), mai târziu și cele din Eclipsă în Cetatea Soarelui
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]