16,540 matches
-
și în week-end, cu o singură excepție notabilă și anume procentul băieților ce privesc dimineața între 6 și 9 la TV este dublu față de procentul fetelor ce au același comportament, atât în timpul săptămânii cât și în week-end. În funcție de mediul de rezidență există diferențieri majore atât în ceea ce privește consumul TV din cursul săptămânii cât și în week-end. În zilele lucrătoare Oraș cu peste 200 mii loc. Oraș cu 100-200 mii loc. Oraș cu 30-100 mii loc. Oraș cu sub 30 mii loc. Comuna
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
timp decât televiziunii, fapt ce poate fi văzut și în graficul de mai jos: Graficul 4. Consumul media în rândul copiilor între 7 și 10 ani Aceste diferențe se mențin și atunci când împărțim respondenții în funcție de sex sau de mediul de rezidență, existând evident variațiuni în cadrul modelului, dar nu modele diferite de consum, televiziunea rămânând principala formă de loisir, reducând timpul alocat în genere altor activități. Din tabelul de mai jos se poate observa că, dacă nu ar exista televiziunea, copiii s-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
4,5%, respectiv 4,4%) aceștia din urmă recuperând procentele la categoria „emisiuni sportive”, unde se înregistrează 12,9% dintre răspunsurile băieților și doar 1,8% dintre răspunsurile fetelor. Diferențele semnificative ce apar atunci când este luat în considerare mediul de rezidență al respondenților pot fi puse pe seama discrepanței existente între „televiziunea disponibilă” în fiecare mediu de rezidență. Consumul mare de televiziune în rândul copiilor cu vârste între 7 și 10 ani, în detrimentul altor forme de petrecere a timpului liber, ridică un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
înregistrează 12,9% dintre răspunsurile băieților și doar 1,8% dintre răspunsurile fetelor. Diferențele semnificative ce apar atunci când este luat în considerare mediul de rezidență al respondenților pot fi puse pe seama discrepanței existente între „televiziunea disponibilă” în fiecare mediu de rezidență. Consumul mare de televiziune în rândul copiilor cu vârste între 7 și 10 ani, în detrimentul altor forme de petrecere a timpului liber, ridică un semn de atenționare cu privire la modul în care acești copii percep realitatea „prin ochiul de sticlă al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în județe precum Giurgiu, Dâmbovița, Teleorman, Suceava, Botoșani sau Călărași comparativ cu Brașov, Hunedoara, Constanța, Cluj sau Timiș, multe dintre diferențe se explică nu prin diferențe culturale sau istorice ci pur și simplu prin diferențele între cele două medii de rezidență, între sat și oraș ca tipuri de comunitate. Pe ansamblu, infrastructura rurală este puternic deficitară și slabă calitativ. Aproximativ 90% din drumurile comunale sunt nepietruite și peste 80% din localități nu beneficiază de apă curentă, canalizare sau gaze naturale. În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Interviu realizat de Smaranda WITEC . Factori de risc privind accesul la educație al copiilor din familii sărace Studiu de caz Drd. Gabriela Neagu Institutul de Cercetare a Calității Vieții Drd. Laura Stoica Institutul de Cercetare a Calității Vieții Mediul de rezidență, nivelul de dezvoltare economică a localității, situația socioeconomică a gospodăriei, mărimea gospodăriei, nivelul de instruire a părinților constituie factori care influențează în mod direct traseul educațional și profesional al copiilor, precum și mobilitatea educațională și socioprofesională a acestora. În vederea identificării problemelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
amplu realizat de cercetători din cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, intitulat Polarizarea accesului la serviciile de educație și sănătate ca sursă a sărăcirii în viitor. În studiul de caz au fost incluse trei școli aflate în diferite medii de rezidență din județul Bacău: o școală din municipiul Bacău, o școală din mediul periurban - comună limitrofă municipiului Bacău - și o școală din mediul rural - sat aflat la 30 km de municipiul Bacău. Toate cele trei școli selectate sunt amplasate în zone
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și profesionale ale elevilor ce provin din medii defavorizate; identificarea performanțelor școlare și a factorilor de risc privind accesul la educație școlară și pregătire profesională al acestor elevi; identificarea aspectelor critice privind calitatea și conținutul învățământului în diferite medii de rezidență. Cercetarea a fost de tip calitativ, constând în interviuri de grup cu elevii claselor a VIII-a și cu părinții acestora și interviuri individuale cu cadre didactice și directori ai unităților de învățământ. Au fost incluși în acest studiu numai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
slabe la simularea pentru examenul de capacitate, atât în mediul urban, cât și în rural. Notele de 6-7 au fost maxime, obținute la geografie sau istorie, cele mai mici fiind obținute la matematică. Toți elevii intervievați, indiferent de mediul de rezidență, au declarat că intenționează să continue școala după clasa a VIII-a, dar opțiunile școlare sunt diferite în funcție de mediul de rezidență și de rezultatele școlare obținute atât pe parcursul celor patru ani de gimnaziu, cât și la simularea examenului de capacitate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
obținute la geografie sau istorie, cele mai mici fiind obținute la matematică. Toți elevii intervievați, indiferent de mediul de rezidență, au declarat că intenționează să continue școala după clasa a VIII-a, dar opțiunile școlare sunt diferite în funcție de mediul de rezidență și de rezultatele școlare obținute atât pe parcursul celor patru ani de gimnaziu, cât și la simularea examenului de capacitate din iarnă. Astfel, în mediul urban, după terminarea clasei a VIII-a, majoritatea elevilor intervievați intenționează să opteze pentru o școală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
un rând și cei cu rezultate slabe pe alt rând. Este cazul uneia din școlile de la sat incluse în studiu, în cea de-a doua clasă nefiind relatat acest aspect. Din interviurile cu elevii au rezultat diferențe după mediul de rezidență și în ceea ce privește autoaprecierea șanselor școlare și profesionale în viitor: - pentru elevii din mediul rural principalele alternative sunt plecarea în străinătate (în special în cazul băieților) sau rămânerea în sat și munca în agricultură/în gospodărie. Aceste două alternative sunt exclusive
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
învățământ secundar și să obțină o calificare profesională, ceea ce le-ar putea crește șansele de a găsi un loc de muncă și în țară. În ciuda acestor diferențe, nivelul de aspirație al elevilor intervievați este foarte scăzut, indiferent de mediul de rezidență, ei fiind realiști în evaluarea posibilității financiare a familiilor lor de a-i sprijini în viitor și de a le facilita accesul la forme superioare de educație, urmarea unei facultăți nefiind, de altfel, menționată de nici unul dintre copii. În cadrul interviurilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
această școală după clasa a VIII-a. Cu toate acestea, alternativa plecării în străinătate rămâne pentru majoritatea copiilor principala opțiune și cea mai sigură cale de a câștiga bani, așa cum declară atât părinții, cât și elevii din ambele medii de rezidență. Majoritatea elevilor iau exemplul celor ce au plecat și au reușit să câștige sume de bani pe care nu le-ar fi putut câștiga nici într-o perioadă foarte lungă de timp în orașele și satele unde trăiesc. Părinții afirmă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
că nevoile școlii vor deveni prioritare. Un alt aspect abordat în interviurile cu cadrele didactice a vizat principalele surse de finanțare ale celor trei școli, după care se diferențiază încă o dată unitățile de învățământ incluse în studiu în funcție de mediul de rezidență. Astfel, principala sursă se dovedește a fi bugetul local în cazul tuturor școlilor. Pe lângă aceasta însă, fiecare școală a reușit să atragă resurse din: finanțare externă (rural/urban), biserică (rural), fondul școlii și al clasei (rural/urban), organizarea unor cursuri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
copăcelul care crește din mine, e tot așa, mai piticuț. La atâta am putut ajunge, noi ăștia, bucățelele bonsai ale istoriei românești. Mihaela: Pot plânge in English Prima mea imagine este cea a stejarului de la Gospodăria de partid metamorfozată în rezidență Soros. Eram undeva într-un sat aproape de Lodz, la o școală de vară de studii de gen. Am ajuns mai târziu acolo decât restul lumii. Prima constatare e că mă repartizaseră în cameră cu o albaneză (parole d’honeur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
datorită domiciliului sau, rezidentei sale, locului conducerii sau oricărui alt criteriu de natură similară. Termenii rezident al României și rezident al Zambiei vor fi definiți conform celor de mai sus. 2. Cînd, potrivit dispozițiilor paragrafului 1, o persoană fizică este rezidență a ambelor state contractante, atunci domiciliul său se va rezolva în conformitate cu următoarele reguli: a) ea va fi considerată rezidență a statului contractant în care are o locuință permanentă la dispoziția să. Dacă are o locuință permanentă la dispoziția să în
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
rezident al Zambiei vor fi definiți conform celor de mai sus. 2. Cînd, potrivit dispozițiilor paragrafului 1, o persoană fizică este rezidență a ambelor state contractante, atunci domiciliul său se va rezolva în conformitate cu următoarele reguli: a) ea va fi considerată rezidență a statului contractant în care are o locuință permanentă la dispoziția să. Dacă are o locuință permanentă la dispoziția să în ambele state contractante, ea va fi considerată rezidență a statului contractant cu care relațiile sale personale și economice sînt
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
se va rezolva în conformitate cu următoarele reguli: a) ea va fi considerată rezidență a statului contractant în care are o locuință permanentă la dispoziția să. Dacă are o locuință permanentă la dispoziția să în ambele state contractante, ea va fi considerată rezidență a statului contractant cu care relațiile sale personale și economice sînt cele mai strînse (centrul intereselor vitale); ... b) dacă statul contractant în care această persoană are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat ori dacă nu dispune de o
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
strînse (centrul intereselor vitale); ... b) dacă statul contractant în care această persoană are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat ori dacă nu dispune de o locuință permanentă la dispoziția să în nici unul dintre statele contractante, va fi considerată rezidență a statului contractant în care locuiește în mod obișnuit; ... c) dacă aceasta persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, va fi considerată rezidență a statului contractant a cărui cetățenie o are; ... d) dacă
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
dispoziția să în nici unul dintre statele contractante, va fi considerată rezidență a statului contractant în care locuiește în mod obișnuit; ... c) dacă aceasta persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, va fi considerată rezidență a statului contractant a cărui cetățenie o are; ... d) dacă aceasta persoana este un național al ambelor state contractante sau nu este național al nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord. ... 3. Cînd
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
este un național al ambelor state contractante sau nu este național al nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord. ... 3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizică, este rezidență a ambelor state contractante, atunci va fi considerată rezidență a statului contractant în care este situat locul conducerii sale efective. Articolul 5 Sediu permanent 1. Pentru aplicarea prezenței convenții, termenul sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri în care
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
este național al nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord. ... 3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizică, este rezidență a ambelor state contractante, atunci va fi considerată rezidență a statului contractant în care este situat locul conducerii sale efective. Articolul 5 Sediu permanent 1. Pentru aplicarea prezenței convenții, termenul sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri în care întreprinderea exercita în total sau în parte activitatea sa
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
celălalt stat contractant numai pentru că își exercită activitatea în acel celălalt stat contractant printr-un intermediar (broker), comisionar general sau orice alt reprezentant cu statut independent, în măsura în care astfel de persoane lucrează în cadrul activității lor obișnuite. 6. Faptul că o societate rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de către o societate rezidență în celălalt stat contractant sau își exercită activitatea în acel celălalt stat contractant (fie printr-un sediu permanent ori în alt mod) nu este prin el însuși suficient
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
contractant printr-un intermediar (broker), comisionar general sau orice alt reprezentant cu statut independent, în măsura în care astfel de persoane lucrează în cadrul activității lor obișnuite. 6. Faptul că o societate rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de către o societate rezidență în celălalt stat contractant sau își exercită activitatea în acel celălalt stat contractant (fie printr-un sediu permanent ori în alt mod) nu este prin el însuși suficient de a face din oricare dintre societăți un sediu permanent al celeilalte
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
condiții, ar fi revenit uneia dintre întreprinderi, însă, datorită acelor condiții, nu i-au revenit ca atare, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi și impuse în mod corespunzător. ... Articolul 10 Dividende 1. Dividendele plătite de către o societate care este rezidență a unui stat contractant către o persoană rezidență a celuilalt stat contractant se impun în acest celălalt stat. 2. Totuși, aceste dividende pot fi impuse și în statul contractant în care este rezidență societatea plătitoare de dividende, potrivit legislației acelui
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]