28,625 matches
-
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale și a actelor normative internaționale invocate de autorii excepției nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, art. 129 din Constituție stabilește că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile
DECIZIA nr. 124 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257662]
-
penală din 1968 și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă. Reține că, potrivit art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, judecătorul devine incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea sa ar putea fi afectată. Apreciază că textele de lege a căror constituționalitate se contestă oferă suficiente garanții pentru a asigura soluționarea cauzei de către o instanță imparțială și dau posibilitatea analizării unei eventuale situații de incompatibilitate a
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. f) raportat la art. 375 din Codul de procedură penală, având următorul conținut: – Art. 64 alin. (1) lit. f): „(1) Judecătorul este incompatibil dacă: [...] f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată. “ ; ... – Art. 375: (1) Dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute la art. 374 alin. (4), instanța procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului și ale celorlalte părți, se pronunță
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
incidență, de natură să acopere „aparența de incompatibilitate“ (lipsa aparenței de imparțialitate), consacrată jurisprudențial de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, „Judecătorul este incompatibil dacă: [...] f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată“. Curtea constată astfel că, în cazul recuzării pentru cazul de incompatibilitate reglementat la art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, criteriul general acceptat pentru excludere este percepția rezonabilă de subiectivism, modalitățile
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată“. Curtea constată astfel că, în cazul recuzării pentru cazul de incompatibilitate reglementat la art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, criteriul general acceptat pentru excludere este percepția rezonabilă de subiectivism, modalitățile de a stabili dacă există percepția de subiectivism evoluând, în jurisprudența instanței europene, de la o „probabilitate mare“ de subiectivism până la o „probabilitate reală“, o „posibilitate substanțială“ și o „suspiciune rezonabilă“ de subiectivism. Percepția de subiectivism
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
acceptat pentru excludere este percepția rezonabilă de subiectivism, modalitățile de a stabili dacă există percepția de subiectivism evoluând, în jurisprudența instanței europene, de la o „probabilitate mare“ de subiectivism până la o „probabilitate reală“, o „posibilitate substanțială“ și o „suspiciune rezonabilă“ de subiectivism. Percepția de subiectivism se măsoară prin standardul obiectiv al observatorului rezonabil, așadar, aspectul decisiv este dacă temerile că un anumit judecător ar fi lipsit de imparțialitate pot fi considerate ca justificate, în mod obiectiv, de către un observator
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
există percepția de subiectivism evoluând, în jurisprudența instanței europene, de la o „probabilitate mare“ de subiectivism până la o „probabilitate reală“, o „posibilitate substanțială“ și o „suspiciune rezonabilă“ de subiectivism. Percepția de subiectivism se măsoară prin standardul obiectiv al observatorului rezonabil, așadar, aspectul decisiv este dacă temerile că un anumit judecător ar fi lipsit de imparțialitate pot fi considerate ca justificate, în mod obiectiv, de către un observator rezonabil care reprezintă societatea. Cu alte cuvinte, în cazurile în care se solicită
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
de subiectivism. Percepția de subiectivism se măsoară prin standardul obiectiv al observatorului rezonabil, așadar, aspectul decisiv este dacă temerile că un anumit judecător ar fi lipsit de imparțialitate pot fi considerate ca justificate, în mod obiectiv, de către un observator rezonabil care reprezintă societatea. Cu alte cuvinte, în cazurile în care se solicită recuzarea unui judecător, cercetarea trebuie să stabilească nu dacă a existat în fapt subiectivism conștient sau inconștient din partea acestuia, ci dacă o persoană rezonabilă și bine informată
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
către un observator rezonabil care reprezintă societatea. Cu alte cuvinte, în cazurile în care se solicită recuzarea unui judecător, cercetarea trebuie să stabilească nu dacă a existat în fapt subiectivism conștient sau inconștient din partea acestuia, ci dacă o persoană rezonabilă și bine informată ar percepe existența unui atare subiectivism (Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, paragraful 20). ... 18. Totodată, Curtea constată că standardul de evaluare
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
deduse judecății pentru accesul la calea de atac a recursului încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii, instituit de art. 16 alin. (1) din Constituție, punându-i pe aceștia într-o situație diferită, de inferioritate, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 fiind, astfel, neconstituționale. ... 23. Curtea de Apel Brașov - Secția civilă apreciază în Dosarul nr. 1.393D/2018 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 24. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă
DECIZIA nr. 752 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255923]
-
în funcție de data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea paragraful 28 din Decizia nr. 369 din 30 mai 2017). ... 44. În concluzie, în prezenta cauză, față de datele invocării prezentelor excepții de neconstituționalitate, care sunt anterioare publicării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018, și având
DECIZIA nr. 752 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255923]
-
considerate defavorabilă. ... 28. Astfel, dispozițiile legale criticate constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces. ... 29. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale sunt clare și lipsite de echivoc și nu ridică dificultăți reale de interpretare care să fie de natură a naște o îndoială rezonabilă asupra conținutului lor, invocându-se sub acest aspect jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al instanței supreme (Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care să impună cu necesitate o dezlegare cu valoare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât prin parcurgerea normelor juridice în discuție nu ia naștere o îndoială rezonabilă asupra conținutului lor și, ca atare, dispozițiile nu sunt neclare. Se observă că legiuitorul a ales să nu enumere expres și limitativ cauzele în care reprezentarea Ministerului Public se face de către procurori specializați, ci a ales să înșiruie cu
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
părere cu privire la modul de dezlegare a chestiunii de drept transmise instanței supreme, fapt ce demonstrează că aceasta nu a întâmpinat o dificultate reală în interpretarea textului de lege în discuție, de natură a crea un dubiu în limite rezonabile asupra conținutului său, urmărindu-se de fapt, prin declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, o confirmare sau, dimpotrivă, o infirmare a soluției ce se prefigurează a fi pronunțată în cauza cu care a fost învestită și nu o rezolvare
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
21 din Constituție, reglementarea legală criticată constituind, totodată, o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces, aceasta nefiind de natură a îngrădi drepturi consacrate constituțional, respectiv dreptul la un proces echitabil prin prisma egalității armelor sau
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
legii. Astfel, există anumite diferențieri, în ceea ce privește căile de atac, între materiile în care justițiabili își exercită drepturile în fața instanțelor judecătorești sau autorităților publice - drept societar, drept penal, drept civil, fără să existe o justificare obiectivă și rezonabilă. ... 14. Scopul introducerii unei căi unice de atac în cazul acțiunilor promovate în temeiul art. 132 din Legea nr. 31/1990 este asigurarea celerității și rapidității soluționării acestui tip de litigii în materia societăților, însă celeritatea soluționării definitive a acțiunilor în
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
temeiul art. 132 din Legea nr. 31/1990 este asigurarea celerității și rapidității soluționării acestui tip de litigii în materia societăților, însă celeritatea soluționării definitive a acțiunilor în anularea hotărârilor adunării generale a acționarilor nu poate constitui un criteriu obiectiv și rezonabil care să justifice existența unui tratament diferențiat aplicabil persoanelor care se încadrează în situații juridice identice. În acest context, se face trimitere la jurisprudența instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, Decizia nr. 308 din
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
la săvârșirea unei infracțiuni. În art. 139 alin. (1) lit. a)-c) din Codul de procedură penală se stipulează că supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la alin. 2 al art. 139 din Codul de procedură penală, măsura să fie proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale, date fiind particularitățile cauzei, importanța informațiilor ori a
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
tehnică se înțelege utilizarea uneia dintre metodele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d). Articolul 139 Supravegherea tehnică (1) Supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la alin. (2); ... b) măsura să fie proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale, date fiind particularitățile cauzei, importanța informațiilor ori a probelor ce urmează a fi obținute sau
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
procuror trebuie să cuprindă: indicarea măsurilor de supraveghere tehnică care se solicită a fi dispuse, numele sau alte date de identificare a persoanei împotriva căreia se dispune măsura, dacă sunt cunoscute, indicarea probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni pentru care se poate dispune măsura, indicarea faptei și a încadrării juridice, iar, în cazul măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere, dacă se solicită și încuviințarea ca organele de urmărire penală să pătrundă
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
în mod constant în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. În jurisprudența sa, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut că „Așadar, numai o problemă de drept de o dificultate rezonabilă și de natură a da naștere, în mod previzibil, unor interpretări judiciare diferite legitimează concursul dat tribunalelor și curților de apel de către instanța supremă într-o cauză pendinte. În cazul considerării ca admisibile a unor sesizări prin care se
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. a), b) și e) din aceeași lege, dar nu mai puțin de 10.000 lei brut. ... (2) Supraveghetorul desemnat are următoarele obligații: a) să monitorizeze activitatea persoanei juridice în vederea identificării oricăror indicii rezonabile cu privire la derularea oricăror operațiuni cu persoane și/sau entități desemnate; ... b) să solicite persoanei juridice punctul de vedere în termen de 24 de ore de la constatările făcute potrivit lit. a); ... c) să informeze de îndată autoritatea prevăzută la
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 79 din 9 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256079]
-
bandă largă, la punct fix EMITENT PARLAMENTUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 10 iunie 2022 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul 1 (1) Persoanele fizice au dreptul de a li se asigura, în măsura în care este rezonabil, accesul la cel puțin un serviciu funcțional de internet în bandă largă, prin intermediul unei conexiuni la punct fix. (2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului cercetării, inovării și
LEGE nr. 175 din 9 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256095]
-
ale finanțelor publice sau, după caz, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili să solicite înscrierea la masa credală a valorii finanțării garantate ca o creanță sub condiție, pe baza documentației aferente acordării garanției transmisă de F.N.G.C.I.M.M/F.R.C. într-un termen rezonabil, anterior termenului limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanțelor asupra averii debitorului, după caz. (2) În situația finalizării executării silite imobiliare de către Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru recuperarea valorii de executare a garanției plătite finanțatorului de către
ANEXĂ din 8 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253898]