5,505 matches
-
co lore, ca într-un joc, inundând fața adormită cu un caleidoscop de lumini și umbre. Care o fi imaginea ta adevărată? murmură descurajat. Cea de acum, lascivă și destinsă, sau cea pe care i-o impun educația și moravurile rigide moștenite din străbuni? Își lasă degetele să alunece lin prin părul ei bogat, în timp ce suspină nefericit. Sanctitatea căminului nu este aproape niciodată compatibilă cu fericirea conjugală. Se întoarce mânios pe-o parte, cu spatele la ea. Austeritatea! Aceasta e trăsătura ei definitorie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
jinduite de azi noapte, însă într-o versiune masculină. Tânărul Agrippa, fratele Mariamnei, împărtășește cu sora lui mai mare aceeași piele de o albeață neobișnuită pentru rasa lor, luminată de ochi negri, strălucitori ca focul. Numai trăsăturile îi sunt mai rigide, în ciuda frunții bombate, iar nasul, un pic coroiat, cu nări dilatate. Îl îmbrățișează cu efuziune. — Locul are potențial turistic, aidoma Piramidelor din Egipt, insistă afaceristul. Multiplică plecăciunile și la adresa lui Herodes: — Cu un capital minim, am putea scoate un profit înzecit
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a fost clar. Ceva ce s ar putea s-o amenințe pe Mariamne! Încearcă să uite de spaima care-l cuprinde și cercetează trăsăturile zugrăvite. De unde o veni credința asta irațională că personalitatea unui mort se păstrează într-o mască rigidă? Trebuie să aibă legătură cu convingerea că decedatul supraviețuiește morții în mormânt. Infantilisme cretine! Romanii, săraci cu duhul cum sunt, se comportă precum găinile și ciugulesc tot ce le aruncă celelalte civilizații. Se uită din nou la măștile-portret fixate deasupra
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Știi cât de mult am la inimă această căsătorie, spune Au gustus împăciuitor. Murmură: — Să unim două ramuri ale familiei noastre... — Și să întemeiem o dinastie, glumește Marcia, trăgându-și bărbatul după ea. Bătrânul se urnește din loc cu mișcări rigide, ca o mașinărie. Tiberius Nero este nevoit să-l rețină cu o mână de fier pe Paterculus, care a pornit precum un somnambul pe urma lor. Augustus îl împinge și el pe flamin de la spate, în direcția treptelor. Ușurel însă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a insistat să-l văd, deși eu nu prea mă dau în vânt după locuri închise, nu prea le frecventez nici acasă. Dar a fost spectaculos, n-am mai văzut un loc ca ăsta. Holul era larg, minimalist, cu uși rigide din sticlă, care duceau spre o platformă de lemn, în lumina lumânărilor. Mi-a plăcut la nebunie: mi-au plăcut vasele uriașe de teracotă, saltelele indiene mari, cu perne răsfirate pe marginea piscinei. Încerc să nu mă gândesc la ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
aplecă lanseta ca să slăbească presiunea, simți că Încordarea era prea mare, presiunea prea tare. Și, desigur, firul se rupsese. N-aveai cum să confunzi acea senzație, când toată acea Întindere elastică părăsește firul care devine pentru o clipă tare și rigid. Apoi se Înmuie. Cu gura uscată și sufletul la pământ, dezamăgit, Nick trase firul Înapoi. Nu mai văzuse niciodată un păstrăv atât de mare. Avea o greutate aparte, o putere imposibil de controlat și apoi, atunci când sărise, văzuse cum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
grăbea, picadorul era-n siguranță. În plus, Îngrijorarea Îi făcea bine unui picador de genul ăsta. Altădată o să stea mai mult În șa. Vai de capu’ lor de picadori! Se uită spre Zurito, care era aproape de barrera, așteptând cu calul rigid. „Ha!“, strigă către taur, ținându-și capa cu ambele mâini. Taurul se desprinse de lângă cal, atacând capa - Manuel, care o luase la fugă Într-o parte ținând capa larg deschisă, se opri, balansându-se pe călcâie, și Îl Întoarse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
parte din deșeurile rezultate din excesul de alimente ingerate, sunt circulate de sânge și „aruncate” (depozitate) în diverse organe, sub formă de piatră la vezica biliară sau urinară sau sunt depuse la încheieturile oaselor, formând așa zisele ciocuri sau umflături rigide. Acestea dau dureri, diagnosticate ca dureri reumatice (doctorul D.C. Jarvis, 1981,(12) și părintele Sebastian Kneipp, (13)). Excesul de alimente ingerate perturbă metabolismul, produce boli metabolice (diabetul), degenerând organismul uman până la imobilizare, orbire și moarte. Părintele Sebastian Kneipp (13), în
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
după aparențe, dar de data asta presimțeam ceva rău. A pășit spre grup cu timiditate și cu o voce care de-abia se auzea, a spus: —Plăcere să cunosc pe voi În Lijiang. Și așa a făcut cunoștință grupul cu rigida și reticenta domnișoară Rong, nume pe care toată lumea l-a pronunțat wrong 1 de la Început până la sfârșit. Dacă aș fi putut să mă scol din morți ca să Împiedic acest fiasco, aș fi făcut-o. Domnișoara Rong nu era din zonă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
om promovează niște idei retorice foarte inteligente, iar ceea ce spune el are o doză de logică atâta timp cât acele concepții sunt uzitate în limitele unei singure cutii. Normal că vorbele nu ajung la inima oamenilor. Această parte se încheie simplu și rigid. Probabil că și el a realizat că le-a luat prin învăluire și a reușit să le folosească cum trebuie. Interlocutorul nu-l poate combate. Ceea ce spune este superficial, oarecum dubios, dar nu poți să-l contrazici în mod eficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
într-o zi restaurarea, cel dintâi care va ajuta să se împlinească această restaurarea, va fi Salazar. Pe de altă parte, nu trebuie uitat stilul politicii salazariene. Acest om, care nu acceptă niciodată tranzacții cu principiile, nu este totuși un rigid; se mlădiază așa cum îi cere viața, se supune realităților vii. Niciodată nu precipită lucrurile; le lasă să crească, să se maturizeze, să devină evidente pentru toți. Catolic fervent, a așteptat zece ani ca să încheie Concordatul cu Sfântul Scaun; dar n-
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
vă agățați cu dinții de acest organic. Vă țineți ca un scai de fusta lui. Extraterestrul dădea semne de oboseală. Se pare că alcoolul dat pe gât păhărel după păhărel Începea ușor-ușor să-și facă efectul. Ochii Îi sticleau din ce În ce mai rigizi În cap, vocea Începu să-i tremure ușor, iar barba sa de o culoare cînepie se acoperi de broboane de sudoare. Gura Însă Îi melița Întruna. Oaspetele, tot clătinînd din cap, Îi vorbi Mașei despre nu știu ce energie vitală, risipită prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
bizare. “Să lucrați repede, nu avem timp de pierdut. Dacă unele cadavre sunt Înțepenite, atunci așezați pe targă trei În linie și unul pe deasupra În curmeziși iar dacă totuși, unele cadavre sunt mai recente și n-au apucat să fie rigide și sunt Încă flexibile atunci, așezați În linie numai trei cadavre,În așa fel să nu pierdeți timpul adunându-i de pe jos În timpul transportului. Ați Înțeles...?” Câteva fracțiuni de secundă, am rămas paralizat. Grămada de scheleturi omenești, aruncate la Întâmplare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
polițist, sever și sălbatic ar fi neliniștit trandafirii, violetele. Chiar și fără nervi, aceste organisme aveau putere de discernământ. Noi cu surplusul nostru exagerat de receptori eram În permanentă stare de haos nervos. Înconjurat de umbrele copacilor, flexibile, ale cercevelelor, rigide, și de reflecțiile alămurilor și ale sticlei, pe jumătate fixe, domnul Sammler Își șterse pantofii cu șervetul de hârtie pe care Shula Îl pusese sub ceașca de cafea. Pantofii erau umezi, În continuare. Musteau de apă, Într-un mod dezagreabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de altă parte, Elya chirurgul disprețuia slăbiciunea și incompetența. Numai instinctele mari și puternice lucrau atât de profund și de perfid, sfârșind În cele din urmă de partea lucrurilor disprețuite. Dar cum Își permitea Elya să aibă păreri atât de rigide despre putere? El Însuși era o persoană dependentă. Hilda fusese mult mai puternică decât el. În umbletul legănat de mafiot se găseau aere de dezînfrânare În afara legii. Însă micuța Hilda cu picioarele ei ca niște bețe, cu părul Înfoiat, tivurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
sunt în pericol de a strivi tocmai evenimentul mult așteptat sub greutatea așteptării mele prea excesive. La ora 9.00, în ciuda promisiunilor solemne, deja îmi scosesem de două ori din cutie sandalele cele noi ca să văd dacă nu sunt prea rigide. Restul costumației, pe care mi-o scosesem cu o seară înainte, nu prezenta probleme. Bluza albă mi-o dădusem cu apret din spray, așa că era proaspătă ca zăpada cu o pojghiță de gheață, iar costumul gri de la BHS arăta aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
întotdeauna încredere. Mult mai relevant era felul în care Jina plângea sub duș, presupunând că acolo n-o s-o audă nimeni, felul în care i se desfăcea din îmbrățișare chiar înainte s-adoarmă și cum aluneca în vise cu trupul rigid. Jina mai fusese măritată de două ori, așa că Mike își închipuise că era prudentă. Iar el fusese dispus să-i lase timp. Și tocmai din acest motiv cererea ei în căsătorie nu numai că l-a șocat, dar l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mai extraordinare circumstanțe cum ar fi putut un copac să fie altceva decât un copac ? Indiferent ce credeau tatăl și fratele lui, el nu era mai puțin un bun musulman datorită acestui gen de raționament. Islamul este o religie monoteistă rigidă; în cel mai bun caz, alți idoli și spiritele funcționează la periferia acestei credințe - jinn-ii, Khidr, Iblis, regele Diavolilor. Toate astea sunt niște povești de groază, frumoase, dar care n-au nici o bază în realitate. După ce s-a mutat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mădularele de unde sângele nu mai vrea să țâșnească. Refuz să particip la provocări și merg oarbă pe drumul drept al destinului fără a putea schimba nimic. Îmi odihnesc nepuțintele pe umărul vieții. Proiecție Întind aripile și plutesc în singurătatea-mi rigidă îmbătată de vaporii mării cu care-mi alimentez lacrimi oropsite să stea în ochi neodihniți între desmierdarile fericirii. Întind crengile copacului crescut cu rădăcinile în sufletul meu ca să poposească sub el drumeț însingurat, obosit de frământările lumii și să-și
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
știu nimic, dar... Îmi dau seama că te-am cam supărat, așa că nu mă mai pot abține... Îți spun totul, adevărul gol-goluț. Ca să fiu cinstit, am venit aici pentru șantaj... — Șantaj ? — Da. Nu-i așa, domnișoară? Fata luă cu mișcări rigide ibricul de pe aragazul din fața rafturilor și turnă apa fierbinte Într-un ceainic mare din porțelan. Nu făcu nici cel mai mic gest de a răspunde. Dar tăcerea ei era mai elocventă decît orice răspuns. Fratele clientei mele continuă calm: — I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
pustie și bătută de vînturi. Dacă-mi amintesc bine, ieri pe vremea asta, individul mi se adresă de undeva de lîngă al doilea stîlp de acolo. Un miros se răspîndise ca o sevă gelatinoasă, În special dinspre zona umerilor săi rigizi și din clipa aceea a Început să mă chinuie un fel de urticarie pe care mi-o crea prezența lui... senzație care nu mi-a dispărut nici pînă acum. Ceea ce mi se părea Într-adevăr ciudat era faptul că mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de pe cele două rînduri de acolo. — Ciudat! Nu mi se pare să existe nici o Întreprindere În apropiere, și totuși sînt atîția care Închiriază locurile cu luna... Cred că am atins un punct sensibil, căci expresia de indiferență a individului deveni rigidă precum cauciucul bătut devreme. Știu și eu... e ieftin... de aceea cred... se bîlbîi el. — Sau poate că parcarea-i atît de aglomerată pentru că sunt indivizi ale căror afaceri Îi obligă să folosească mașinile mai mult noaptea? — Nu știu. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
se oprească apa și nici pe de parte că ăsta e un semn de intimitate. M-am mirat că după duș a ieșit gol, învelit în prosop și s-a uitat la mine ca la o acadea. M-am așezat rigidă în colțul opus al încăperii, răsfoind o carte. Aici însă a intervenit catastrofa. Dându-și seama că nu sunt așa de spontană și de accesibilă cum a crezut, a mai făcut niște zâmbre și, exasperat, a luat cutia cu butoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
respiră lângă mine, despărțite de un perete, două femei afgane: Jowida, profesoară de jurnalism la Universitatea din Kabul, și Walizada, profesoară de limbi străine la aceeași universitate. La început am încercat realmente să fac un interviu cu ele. Dar deveneau rigide și formale. Am renunțat. Acum știu de ce. Miercuri A intrat Kristina în felul ei, dând buzna ultimativ. Relația mea cu ea era foarte simplă și „naturală”: vârste identice, comunism est-european. Background comun. Două diferențe majore. Prima: comunismul post-titoist a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
alimenta vivacitatea domnului Pavel, deși în sinea lui nu dădea doi bani pe ea - o „sticlărie și atâta tot” își spunea dar nu rostea aceste aprecieri în fața soției. Și doamnele acelei nopți și domnii, încătușați și descătușați de conveniențele sociale, rigide, venite din Apus (o civilitate incomodă croindu-se pe ei), vor profita la nesfârșit de dulcea noapte a Ajunului de Crăciun, pentru a redeveni ei înșiși, cei uitați în ei, la marginea de vest a Orientului. Se povestea că două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]