2,551 matches
-
central?. �n oră?e, chiar �n cele de m?rîme medie, muta?iile din activit??ile industriale ?i portuare genereaz? vaste zone dezafectate, care ofer? oportunitatea de a aplica �nv???mintele extrase, p?str�nd distan?a istoriei, din realiz?rile perioadei de dup? r?zboi ?i p�n? �n anii �60. Aceste opera?îi de renovare s�nt adesea ocazia de a de-fini o nou? coeren?? �ntre p�nza urban? existent? ?i cartiere noi, f?r? a induce �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
arhitecturii, vehiculat? de mass media profesionale sau de larg? r?sp�ndire. Tot �n acest timp, arhitectura se expune �n muzee ?i galerii că oper? de art?: desene, machete, fotografii �i intereseaz? pe co-lec?ionari. Iar �n saloanele specializate, realiz?rile arhi-tecturale s�nt vectori de comunicare pentru promotorii lor. Actualmente, �n absen?a unui cadru ?i a unor repere doctrinare, individualit??ile � arhitec?i ?i constructori � s�nt cele care dau relief crea?iei arhitecturale, fie �n curentele �manieriste� care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Frăția Noului Legămînt sau Viitoare Frăție a lui Israel este prima formă de societate comunistă din istoria lumii, iar după ocuparea Ierusalimului din va-ra anului 66, timp de 3 ani au reușit să aibă o structură statală a lor. Kibuțu- rile mozaicilor din epoca modernă au fost organizate pe principiile acestei frății, iar centrul de la Qumran a fost folosit în secolul l ca un paravan pentru realizarea planului lor fanatic. Controlînd economic, informațional-religios și libertatea de mișcare, frăția aveau o putere
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
limbă străină de aramaică practicînd și o religie diferită iar etnic nu aparțineau neamului ivrit. După judecata iudeilor din acele vremuri toți străinii erau considerați spurcați și nelegiuiți, demni de dispreț, ei fiind singurii aleși de Iahwe să conducă Neamu- rile(restul lumii). Deseori izbucneau conflicte grave între greci și ivriți urmate de măceluri reciproce. Teocrația iudaică din Ierusalim apreciată de istorici cam la aproximativ 20000 de persoane la o populație de cca 150000 de suflete în toată Iudeea, trăia într-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
către coloseni la 2,8 își previne prozeliții să nu lase urechea bleagă la ceva ziceri străine cu tîlc sau caimac: ,,Luați aminte ca nimeni să nu vă fure cu filozofia, și cu amăgire deșartă după datina oamenilor, după învățătu- rile începătoare ale lumii.” Deh, zic și eu ca omul neștiutoriu, dacă învățăturile erau începătoare de ce să se teamă iluminații ivriți? Pentru că își știa cinul pus pe rele apucături, îi trage iarăși de urechi în Epistola lui Pavel către evrei la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care-ți taie răsuflarea, cartiere-emblemă din capitale europene, iar de la noi nu e nici un monument memorabil, nici o clădire de instituție universitară (Irlanda e simbolizată de trinity College din Dublin, fondat În 1592) sau de cult (Bulgaria se mândrește cu mănăstirea Rila), nimic care să amintească de urmele culturii antice? Cine o fi oferit imagini despre România? Cine le-a selectat? Subiect de meditație: căutați site-ul acestei expoziții de fotografii Identităs europăennes, priviți poza Înfățișând revoluția În direct, comparați cu ce
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
opozi?îi clasice� �n sociologie, cum se articuleaz? sociologia (cooper�nd sau concur�nd) cu filosofia, arta, religia, ?tiin?ele naturii, cum �a �ncercat ?i a f?cut erori� dar a avut ?i succese atunci c�nd a evitat metafiziciz?rile sterilizante, �idolii�, cum a contribuit că societ??ile dezvoltate, culte ?i civilizate s? aib? ?i s?-?i �ntre?în? respectul de sine, respectul pentru oamenii lor ?i pentru via?a lor sociouman? cotidian?. Re?inem �ndeosebi �ndemnul istoriilor ?tiin?ei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu devenirea societ??ilor. Putem face efortul de a surprinde multiplele influen?e reciproce �ntre fenomene ?i procese sociale ?i (auto)cunoa?terea societ??îi prin sociologie. Onestitatea ?tiin?ific? ar fi mai mare dac? am urm?ri intercondi?ion?rile epocilor �n care se poate face sociologie cu efectele cunoa?terii sociologice asupra acestor epoci, f?r? a neglijă faptul c? sociologia este relativ independent? (ea devine ?i datorit? a ceea ce se petrece �n interiorul ei că disciplin? de cunoa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a cunoa?terii sale. Analizele contextului social al cunoa?terii ?i ale influen?elor c�mpului intelectual al unei forme organizate de social asupra cunoa?terii sociologice ne ajut? s? pricepem de ce nu au ce c?uta �n sociologie postul?rile ideologiilor indiferent care ar fi acestea. Sigur c? societatea influen?eaz? sociologia prin procesualitatea ei ?i prin �ncerc?rile ei de a se autocunoa?te. Parafraz�nd un autor francez, putem spune c? o nevoie social?, o problem? social? �mpinge
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
forme organizate de social asupra cunoa?terii sociologice ne ajut? s? pricepem de ce nu au ce c?uta �n sociologie postul?rile ideologiilor indiferent care ar fi acestea. Sigur c? societatea influen?eaz? sociologia prin procesualitatea ei ?i prin �ncerc?rile ei de a se autocunoa?te. Parafraz�nd un autor francez, putem spune c? o nevoie social?, o problem? social? �mpinge sociologia �nainte mai mult dec�ț o face universitatea. Dar �societatea� poate s? nu vrea sau poate vrea s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care aceasta a devenit nu au mai fost la fel ca �n cazul �n care Emile Durkheim sau Asocia?ia american? a sociologilor, de exemplu, nu ar fi existat. ?i sociologia este responsabil? de propria-i traiectorie, mai exact cercet?rile ei, revistele de specialitate �n care-?i public? rezultatele, tradi?ia ?i noile sale experien?e de cunoa?tere, aplică?iile sale practice. Apoi cunoa?terea să a trebuit (în)validat? de semenii comunit??îi sale ?tiin?ifice. ?i psihologia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nso?e?te o societate (de exemplu, cea american? sau cea a Europei occidentale) prin rezultate palpabile � dup? analize privind condi?iile cercet?rîi propriu-zise, competen?a echipelor de cercetare, dup? analize privind mijloacele, resursele, obiectivele, priorit??ile identificate, finan??rile, rezultatele cercet?rilor etc. Sociologia exploreaz?, cerceteaz? pentru a diagnostica ?i a prevedea (sociologia nu s-a delimitat de aspectul ei normativist, de elaborare a variantelor de identificare a problemelor, solu?iilor, de testare, de rezolvare a problemelor sociale etc.
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o echip?) urm?rîndu-i �n diferite spa?îi sociale, �n diferite epoci, pe �?coli na?ionale�, �orient?ri� etc. ?i nu ierarhizeaz? contribu?ia lor dup? mai multe criterii, �ntre care: frecven?a cu care le apare numele �n lucr?rile de specialitate ale contemporanilor ?i succesorilor, frecven?a cît?rilor �n tratate, cursuri, manuale, num?rul monografiilor consacrate lor, dac? � ?i de c�te ori � au fost (re)edita?i, dac? au fost tradu?i �n limbi str?ine, dac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
corespund �nainte de toate voin?ei de a sublinia tr?s?turile cele mai izbitoare ale acestei istorii� (p. 4). Din lectură acestei c?r?i nu afl?m prea multe despre �istoria sociologiei� �n Chină, India, Africa sau �n ??rile Europei de Est, dar a?a cum spun autorii �lista nu este �nchis?! Observa?ia critic? a autorului acestor r�nduri introductive nu �nseamn? nicicum o contestare a rolului Occidentului �n construc?ia sociologiei (?i a rolului sociologiei �n construc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
politice, economice ?i sociale asupra lor. Instalarea comunismului sovietic, izbucnirea crizei economice mondiale, ascensiunea fascismelor europene constituie cadrele �n care sociologia a trecut probe cruciale. Sociologia francez? f?r? Durkheim supravie?uie?te un timp gra?ie durkheimienilor, dar dezbin?rile interne ?i evolu?ia climatului politic ?i social �i vor precipita declinul care va afecta �ntreaga disciplin?. Seac? ?i izvorul stimul?rîi intelectuale ce �l constituise odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor democratice ?i laice ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a se afirm? o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit??îi sociale, sociologia fiind acum mai sensibil? la mizele empirice dec�ț la �sirenele teoretice�. Institu?iile internă?ionale (CEE ?i UNESCO) dau sociologiei noi comenzi de cercetare, finan??rile americane venite de la Ford, Rockefeller sau Kodak o �nt?resc. Aceast? reconstruc?ie a sociologiei nu se face �ntr-un mediu cu totul favorabil �ns?. Partidul comunist la care ader? sau cu care simpatizeaz? numero?i intelectuali condamn? sociologia (care� comitea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sau latinist. Sociologii erau marginali sau atipici, acuză?i c? s�nt �agen?îi burgheziei�. O dat? cu gaullismul sociologia francez? a cunoscut o nou? perioad? fast?. Planificatorii� i-au f?cut avansuri ?i i-au cerut s? diversifice cercet?rile. S-au creat numeroase echipe �n cadrul CNRS sau �n cadrul EPHE care au trecut la investigarea lumii rurale, a educa?iei ?i �nv???m�ntului, loisir-ului, organiza?iilor, mijloacelor de comunicare �n mas?, s?n?ț??îi populă
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1970, succesul internă?ional al sociologiei este de net?g?duit, cu toate diferen?ele ?i inegalit??ile dintre sociologiile f?cute �n diferite ??ri care traduc efectele contextelor socio-istorice. Cre?te rolul UNESCO ?i al Statelor Unite �n dezvoltarea sociologiei. ??rile occidentale au beneficiat de un ajutor financiar considerabil din partea marilor funda?îi americane pentru dezvoltarea cercet?rîi empirice, fiind ?i astfel completate finalit??ile planului Marshall. �n Europa Occidental?, sociologii se ocup? �n principal de condi?iile punerii �n act
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
planului Marshall. �n Europa Occidental?, sociologii se ocup? �n principal de condi?iile punerii �n act a politicilor sociale ale Welfare State-ului. �n lumea non-european? sociologia a cunoscut o dezvoltare �n Australia, Japonia, Canada, America Latin? sau India. �n ??rile comuniste sociologia a r?mas �n hibernare p�n? la glasnost ?i perestroika. Sociologia american? a oferit, prin organizarea să, prin profesionalizarea ?i recunoa?terea să social? modelul de referin?? posibil pentru o disciplin? �n plin? construc?ie sau reconstruc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rt??e?te cu cel al lui Bourdieu situa?ia de conflict n?scut din raporturile de domină?ie ?i cu cel al lui Crozier statutul de actor colectiv ce-?i recunoa?te interesele ?i proiectul. Configura?iile culturale, orient?rile ?i natură puterii politice ?i a conflictelor sociale, situa?ia geopolitic?, nivelul de dezvoltare ?tiin?ific?, organizarea universitar?, natura �problemelor sociale� dominante, modalit??ile de inaugurare a disciplinei s�nt tot at�?ia parametri ai ecua?iei istorice a sociologiei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
culegere ?i de prelucrare a datelor au atins un grad �nalt de performan?? ?i de precizie. Sociologia este un instrument de �problematizare� a socialului ?i suscit? �ntreb?ri pe care societatea ?i le pune sie?i, un �indicator� pentru orient?rile profunde ale societ??ilor care o primesc sau o resping. Sociologia este posibil? �n societatea care dore?te cu adev?raț s? se (re)cunoasc?, �n societatea �n care domne?te libertatea individual? ?i democra?ia politic?. * Aceast? istorie oferit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cotidian?. Am putea face un inventar al ideilor, al teoriilor, orient?rilor ?i �sistemelor� sociologice, sau rezumate ale lor pentru a le articulă �ntr-o sintez?; Pentru �a fi �n ton� cu autorii acestei lucr?ri, voi �ncerca s? �nscriu preocup?rile sociologice de la noi �n ansamblul condi?iilor ?i mizelor politice, sociale, institu?ionale ?i intelectuale pe parcursul ultimelor dou? secole. Na?terea sociologiei a fost ?i la noi �preg?țiț?� de �reflexiile sociale� asupra faptelor, fenomenelor, proceselor, institu?iilor sociale. Dac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rîi ?i altele, din care s-a inspirat �legionarismul�. Elemente de sociologie (rural?) afl?m �n scrierile lui Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) unul dintre �ntemeietorii edificiului sociologiei rom�ne?ți. Dup? studii la Paris ?i c?l?torii prin ??rile Europei, Ion Ionescu s-a �ntors la Ia?i, unde a predat la Universitate, a participat la revolu?ie, a fost expulzat din ?ar? � timp �n care a f?cut propagand? �n favoarea unirii � iar dup? Unirea Principatelor a contribuit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
speran?e urmate de tot de at�tea decep?îi ?i ne-am mirat mereu c? nu putem culege a doua zi ce am sem?nat cu o zi �nainte. Este deosebit de dificil s? reconstituim m?sura �n care transform?rile �nnoitoare au afectat mentalitatea omului obi?nuit, a ??ranului�, spune Gh. Platon (�Repere privind mentalit??ile din Moldova �n epoca revolu?iei de la 1848�, �n Civiliza?ie medieval? ?i modern? rom�neasc?�, p. 263). Ideea nou? a n?v?lit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
romantismul rom�nesc ?i cu militantismul na?ional tradi?ional. �ntors �n ?ar?, Kog?lniceanu spunea c? �se tr?ie?te repede la Paris�, constată �larma ideilor noi�, �v?lm??agul vremii� etc., dar se �ntreba dac?-s bune schimb?rile repezi, dac?-i bun? �r?s�pirea cea iute a trecutului�� O na?iune nu se poate izola, spunea Bari?iu, �hr?nind ură unora asupra altora�, fiindc? această �amiroas? a egoism �nghesuit�. �n societatea rom�neasc? a vremii, unii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]