3,363 matches
-
1991), vor fi legate tot de poezie, îndeosebi de poezia cu formă fixă. Versificație eminesciană (1997), de exemplu, se ocupă de studierea sonetului și de analiza prozodică, punând accentul pe structură, dar și pe ceea ce semnifică funcționalul și esteticul în rimele sonetelor antume. Alt câmp de interes cuprinde investigarea detaliată a armoniei, considerată principiu existențial și poetic, continuată de aprofundarea diverselor aspecte privitoare la tehnica versificației la Eminescu. Aceleași preocupări pot fi observate în Repere în interpretarea prozodică (1998; Premiul Asociației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
Eminescu. Aceleași preocupări pot fi observate în Repere în interpretarea prozodică (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), ce are în atenție ipostazele ritmului (substituiri ritmice, accentul secundar al cuvintelor, ritmurile penta și hexasilabice în versul cult românesc etc.) și ale rimei (clasificarea rimelor după accent, virtuțile rimei interioare, paradoxurile rimei rare etc.). Cea mai consistentă contribuție teoretico-analitică este Deschiderea cercului (I-II, 2002-2003), unde autorul se concentrează asupra „redescoperirii poeziei”, trece prin „anotimpurile lirice”, pentru a ajunge la „recuperări”, un capitol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
preocupări pot fi observate în Repere în interpretarea prozodică (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), ce are în atenție ipostazele ritmului (substituiri ritmice, accentul secundar al cuvintelor, ritmurile penta și hexasilabice în versul cult românesc etc.) și ale rimei (clasificarea rimelor după accent, virtuțile rimei interioare, paradoxurile rimei rare etc.). Cea mai consistentă contribuție teoretico-analitică este Deschiderea cercului (I-II, 2002-2003), unde autorul se concentrează asupra „redescoperirii poeziei”, trece prin „anotimpurile lirice”, pentru a ajunge la „recuperări”, un capitol fiind dedicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
în Repere în interpretarea prozodică (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), ce are în atenție ipostazele ritmului (substituiri ritmice, accentul secundar al cuvintelor, ritmurile penta și hexasilabice în versul cult românesc etc.) și ale rimei (clasificarea rimelor după accent, virtuțile rimei interioare, paradoxurile rimei rare etc.). Cea mai consistentă contribuție teoretico-analitică este Deschiderea cercului (I-II, 2002-2003), unde autorul se concentrează asupra „redescoperirii poeziei”, trece prin „anotimpurile lirice”, pentru a ajunge la „recuperări”, un capitol fiind dedicat poeților basarabeni. Și aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
interpretarea prozodică (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), ce are în atenție ipostazele ritmului (substituiri ritmice, accentul secundar al cuvintelor, ritmurile penta și hexasilabice în versul cult românesc etc.) și ale rimei (clasificarea rimelor după accent, virtuțile rimei interioare, paradoxurile rimei rare etc.). Cea mai consistentă contribuție teoretico-analitică este Deschiderea cercului (I-II, 2002-2003), unde autorul se concentrează asupra „redescoperirii poeziei”, trece prin „anotimpurile lirice”, pentru a ajunge la „recuperări”, un capitol fiind dedicat poeților basarabeni. Și aici V. este interesat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
cercului (I-II, 2002-2003), unde autorul se concentrează asupra „redescoperirii poeziei”, trece prin „anotimpurile lirice”, pentru a ajunge la „recuperări”, un capitol fiind dedicat poeților basarabeni. Și aici V. este interesat în primul rând de analiza schemelor ritmice și de rimă, urmărind cum se poate ajunge de la un element de acest fel la o lectură de tip comparativ. Poeții cercetați sunt dintre cei mai diverși, de la Ion Barbu la George Lesnea și Victor Eftimiu. SCRIERI: Anotimp cu zăpadă, Iași, 1980; DaVinciAna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
pictor, poet. El „sculpta” doar atât cât să clarifice compoziția, păstrând suprafața lemnului, iar cu vopseaua nu căuta alte subtilități în afara celor impuse de ritmare și alternarea culorilor. Nici epitafurile sale nu sunt „poezie”; ele stau foarte aproape de bocet, versificația, rima și ritmul pe care sunt construite țin de mnemotehnica oralității, prin care o idee sentiment se cere esențializată. Aceste aspecte ale creației lui Stan Pătraș capătă viață, strălucire chiar, de îndată ce sunt privite în intercondiționarea lor reciprocă, sincretică. Personalitatea lui Stan
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
profetică în noțiunea morții eterne, care este o stare de pendulare infinitezimală, infinit de dureroasă, între viață și moarte - ca pedeapsă pentru păcatul infinit. Este posibil ca S. T. Coleridge să își fi derivat de aici faimoasa metaforă din The rime of the ancyent mariner / Rima bătrînului marinar, partea III - "the Night-mare Life-in-Death" / "Coșmarul Viața-n-Moarte".] [**Sinking to depths of woe!: idee-corolar ce sintetizează situația fundamentală a poeticii lui Chatterton ca poetică descensivă, catamorfică, a explorării suferinței pînă la ultimele sale consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
care este o stare de pendulare infinitezimală, infinit de dureroasă, între viață și moarte - ca pedeapsă pentru păcatul infinit. Este posibil ca S. T. Coleridge să își fi derivat de aici faimoasa metaforă din The rime of the ancyent mariner / Rima bătrînului marinar, partea III - "the Night-mare Life-in-Death" / "Coșmarul Viața-n-Moarte".] [**Sinking to depths of woe!: idee-corolar ce sintetizează situația fundamentală a poeticii lui Chatterton ca poetică descensivă, catamorfică, a explorării suferinței pînă la ultimele sale consecințe ontologice.] Din fragmentele de mai
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
din anumite povestiri pentru a se vedea urmarea), a persoanei etc. 9) Exerciții de substituire a unor cuvinte cu altele cu același sens sau a expresiilor pentru dezvoltarea fluenței expresivității. Pentru același obiectiv se fac și exerciții de ritm și rimă și chiar Încercare de versificare. 10) Exerciții de segmentare a unui cuvânt pentru a obține alte cuvinte cu semnificații diferite de cuvântul inițial. De exemplu, cuvântul "farmacie" se poate segmenta În cuvintele: "far"; "mac"; "ie". Din cuvintele obținute să facă
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
de personaje, comentarii) privind lecturile lor. 20) Jocuri orale cu sunete sau cuvinte. Exercițiul poate căpăta diferite variante: transformarea cuvintelor; inventarea de nume de plante, animale sălbatice; combinarea arbitrară a cuvintelor (știucă - caras ~ lin = stiucaralin); rimarea fără sens (actac - plac); rime distractive; inventarea unor istorioare amuzante (plecând de la câteva cuvinte din dicționar, care au În structura lor, de exemplu, o anumită vocală). Dacă se lucrează, folosind exercițiile menționate, alături de altele posibile, la toate clasele primare, cele mai multe dintre compunerile create de elevi
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
românească. Este membru al Societății Internaționale de Studierea Narațiunilor Populare (ISFHR), al Societății de Antropologie Culturală din România (SAC) și membru în colegiile de redacție ale publicațiilor „Revista de etnografie și folclor”, „Memoriile Comisiei de folclor” și „Limbă și literatură”. Rima în poezia populară românească (1973), o bună introducere în studiul problemei, se remarcă îndeosebi prin analiza funcțiilor rimei. Pe baza unei analize structurale de adâncime, autorul stabilește frecvența rimelor (pe primul loc se situează cele oxitone și paroxitone) și subliniază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
SAC) și membru în colegiile de redacție ale publicațiilor „Revista de etnografie și folclor”, „Memoriile Comisiei de folclor” și „Limbă și literatură”. Rima în poezia populară românească (1973), o bună introducere în studiul problemei, se remarcă îndeosebi prin analiza funcțiilor rimei. Pe baza unei analize structurale de adâncime, autorul stabilește frecvența rimelor (pe primul loc se situează cele oxitone și paroxitone) și subliniază rolul lor de „semn al codului poetic”, de „marcă cu funcții multiple”. Rețin atenția, de asemenea, considerațiile privind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
etnografie și folclor”, „Memoriile Comisiei de folclor” și „Limbă și literatură”. Rima în poezia populară românească (1973), o bună introducere în studiul problemei, se remarcă îndeosebi prin analiza funcțiilor rimei. Pe baza unei analize structurale de adâncime, autorul stabilește frecvența rimelor (pe primul loc se situează cele oxitone și paroxitone) și subliniază rolul lor de „semn al codului poetic”, de „marcă cu funcții multiple”. Rețin atenția, de asemenea, considerațiile privind relațiile rimei cu accentul și prezentarea unor tipuri de rime, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
baza unei analize structurale de adâncime, autorul stabilește frecvența rimelor (pe primul loc se situează cele oxitone și paroxitone) și subliniază rolul lor de „semn al codului poetic”, de „marcă cu funcții multiple”. Rețin atenția, de asemenea, considerațiile privind relațiile rimei cu accentul și prezentarea unor tipuri de rime, ca „rima minus” și „rima zero”, a căror frecvență vădește „primatul acordat de estetica folclorică sensului”. În Lectura textului folcloric (1986), autorul face mereu trimitere, prin opoziție, la textul literar cult, pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
frecvența rimelor (pe primul loc se situează cele oxitone și paroxitone) și subliniază rolul lor de „semn al codului poetic”, de „marcă cu funcții multiple”. Rețin atenția, de asemenea, considerațiile privind relațiile rimei cu accentul și prezentarea unor tipuri de rime, ca „rima minus” și „rima zero”, a căror frecvență vădește „primatul acordat de estetica folclorică sensului”. În Lectura textului folcloric (1986), autorul face mereu trimitere, prin opoziție, la textul literar cult, pentru a demonstra că poezia folclorică își are un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
se situează cele oxitone și paroxitone) și subliniază rolul lor de „semn al codului poetic”, de „marcă cu funcții multiple”. Rețin atenția, de asemenea, considerațiile privind relațiile rimei cu accentul și prezentarea unor tipuri de rime, ca „rima minus” și „rima zero”, a căror frecvență vădește „primatul acordat de estetica folclorică sensului”. În Lectura textului folcloric (1986), autorul face mereu trimitere, prin opoziție, la textul literar cult, pentru a demonstra că poezia folclorică își are un mod propriu de existență, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
121 de cântece lirice, balade, jurnale orale, poezia obiceiurilor tradiționale și jocuri de copii. Interesantă este aici prezența cântecelor tradiționale de iarnă în forme mult apropiate de cele înregistrate în Dobrogea de T.T. Burada în secolul al XIX-lea. SCRIERI: Rima în poezia populară românească, București, 1973; Lectura textului folcloric, București, 1986; Relațiile de rudenie în societățile tradiționale. Reflexe în folclorul românesc, București, 1987; Romanian Folk- Culture. An Introduction, București,1999; Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie, București, 2000. Culegeri: Sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
măsură lingvisticii. Cât despre studiul poeziei, profund marcat de celebra "funcție poetică" a lui R. Jakobson, remarcabilele sale progrese sunt, în mare parte, o consecință a faptului că proprietățile enunțurilor supuse acestei "funcții poetice" sunt de la bun început structurale: metrul, rima, strofele ... depind de un principiu structural, ele permit stabilirea rețelelor de echivalențe. Astfel, există o corespondență remarcabilă între enunțurile poetice și epistemologia structuralistă, fondată pe opoziții paradigmatice. Este suficient să ne gândim la un roman sau la o piesă de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
despre om și este prototipul discursului fix; el ilustrează cele două aspecte împotriva cărora suprarealismul și-a construit poetica, propunându-și să conteste realul sensului comun și să elibereze limbajul de sub incidența normelor. În plus, recurgând la constrângerile funcției poetice (rime, simetrie...), proverbele reprezintă un ocol pernicios al puterilor poeziei. Lecturi recomandate AUTHIER REVUZ J., 1995 Ces mots qui ne vont pas de soi. Boucles réflexives et non-coïncidences du dire, Larousse Paris, (2 volume) (Lucrare care explorează numeroasele forme de modalizare
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
spiritul care guvernează opera reprezintă o respingere violentă a tot ceea ce este mistic și aparține lumii de dincolo. Iar Aldo Scaglione a remarcat pertinent că sentimental păcatului este absent din paginile cărții, ceea ce pune opera boccaccescă în contrast cu Divina Comedie sau Rimele lui Petrarca, de exemplu. Toate personajele, cu excepția unor exempla pioase, inserate, se poate bănui pentru a respecta tendința moralizatoare a epocii, acceptă lumea așa cum este. Conștientizează faptul că sunt neputincioase în fața neprevăzutului destin, și de aceea tânjesc imediat și chiar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer. În timpul șederii la Napoli, autorul italian a scris primele sale sonete, câteva scrisori, La Caccia di Diana, Il Filocolo, Il Filostrato și Teseida. Scrisorile și sonetele (cunoscute sub denumirea de Epistole și de Rime) reflectă oarecum interesele autorului în epoca respectivă, fie ele personale, literare sau politice. Poeziile boccaccești din prima perioadă de creație (Rimele) dovedesc o inspirație fidelă din opera unor idoli toscani, poeții Dulcelui Stil Nou și Dante. și el are o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Caccia di Diana, Il Filocolo, Il Filostrato și Teseida. Scrisorile și sonetele (cunoscute sub denumirea de Epistole și de Rime) reflectă oarecum interesele autorului în epoca respectivă, fie ele personale, literare sau politice. Poeziile boccaccești din prima perioadă de creație (Rimele) dovedesc o inspirație fidelă din opera unor idoli toscani, poeții Dulcelui Stil Nou și Dante. și el are o Beatrice a lui, o donna angelicata. Doamna sa este trimisă din cer, este înconjurată de o curte întreagă de femei care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
584). Acest decor idilic, deși locuit de un număr cu valențe simbolice, mitice de doamne serafice, pare a fi dedicat unei iubiri profane și nu uneia sacre. Una dintre aceste femei își une întrebarea dacă celelalte ar 583 Giovanni Boccaccio, Rime, a cura di V. Branca, Padova, Liviana, 1958, p. 5. 584 Ibidem. 159 fugi în cazul apariției iubitului și companioanele răspund că oricine ar dispărea din fața unei astfel de oportunități ar fi foarte neînțelept. Creatura îngerească a femeii cunoaște trecerea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
contra dușmanilor săi, sau discută despre moarte și destin, pentru ca mai departe să se ridice împotriva femeilor: Elle donne non son, ma doglia altrui, / Senza pieta, senza fè, senz’amore,/ Liete del mal di chi piș lor credette.587”588 Rimele nu au fost foarte apreciate, deoarece la Boccaccio identificăm un interes permanent pentru narațiune, chiar și în sonetele sale, pe care le-a făcut să se îndrepte mai mult spre octava epică, nedelimitând cele două catrene, făcând din ele o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]