1,364 matches
-
Roxelana a primit numele Hasseki Hürrem, în turcă, Distinsa jovială. Era a doua cadână (concubină) în ierarhia haremului, după tătăroaica Gulbahar, mama prințului moștenitor, Mustafa. Invidioasă, Roxelana a provocat-o pe prima cadână, Gulbahar a lovit-o, ea nu a ripostat, conform protocolului, și a pozat drept victimă. Soliman (avea 30 de ani) a fost revoltat de violența primei cadâne și a repudiat-o. I-a luat locul Roxelana, europeanca mignonă, frumoasă, ageră, inteligentă și ambițioasă. Mulți o urau pe răzbătătoarea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
i s-a aprins când vigurosul primar a intervenit pentru salvarea unui vizitiu care zăcea sub căruța răsturnată; știa că numai el poate avea o asemenea forță. În viața lui de primar apare a tânără care făcea trotuarul. Pentru că a ripostat după ce a fost agrasată și umilită de un bărbat, a fost arestată de devotatul legii, Javert. Era Fantine. Cine era această tânără care-și vindea trupul și era fără milă agresată și umilită? Fantine și prietenele ei: Favourite, Dahlia și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a fost foarte bine primită, ca și alte cărți ale scriitorului francez. L-a inspirat pe Louis Galeet s-o dramatizeze și pe Jules Massenet să compună o operă ce s-a bucurat de mare succes. Un părinte iezuit a ripostat în presă pentru inadvertențele istorice. Documentat cu minuțiozitate din Viețile Părinților din Deșerturi, cu o cultură antică vastă, Anatole France farmecă prin parabola mediului păgâno-creștin din Alexandria, impregnată de ironie sceptică. Cu talent evocator, rafinatul scriitor francez creează imaginea pustiei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
săi care îi reproșează că o readuce pe Junie pe scenă după moartea lui Britannicus, pentru a spune "în patru versuri destul de mișcătoare că trece pe la Octavie", în loc ca acest lucru să fie povestit de un alt personaj, Racine le ripostează: "Ei nu știu că una din regulile tetrului este de a nu pune într-o povestire decât lucrurile care nu pot trece în acțiune, și că toți Anticii aduc deseori pe scenă actori care nu au nimic altceva de spus
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să implanteze un teatru la Geneva, în scopul de a-i convinge pe genevezi, puritani, asupra necesității de a construi un teatru. Furios pentru că orașul reprezintă în ochii lui un loc de odihnă plin de înțelepciune și de fericire, Rousseau ripostează, intitulându-și scrisoarea astfel: "J.-J. Rousseau, citoyen de Genève17 J.-J. Rousseau, cetățean al Genevei către D-l d'Alembert, asupra articolului său Genève în al șaptelea volum al Enciclopediei și în special asupra proiectului de a ridica un
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Îi jupoaie pielea pe care o batjocoresc (,,Pielea cu paie-o Împlea,/Prin noroi o tăvălea/Și deun paltin o lega"/). La replică lor la fel de batjocoritoare și vulgara: ,,Cască ochii a te uita/de-ți cunoști tu pielea ta?"/, Brâncoveanu ripostează vehement prin cuvinte dure pe măsura faptelor lor: ,,Câini turbați! Turci, lifta rea!" și-și exprimă, cu orice risc și categoric, opțiunea finală pentru credință străbuna: ,,De-ți mânca și carnea mea,/Să știți ca-au murit creștin/Brâncovanu Constantin
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
și în urma unor intrigi, A.I. revine la București, unde timp de patru ani, până în 1705, face să apară cincisprezece tipărituri, cele mai multe în grecește. La 16 martie 1705 este ales episcop al Râmnicului, înființând încă o tipografie. Prin lucrările editate, A.I. ripostează, în numele Bisericii Ortodoxe, tendințelor de extindere ale catolicismului și calvinismului, decis să apere puritatea doctrinei de imixtiunile heterodoxe. Convins că limba română este în stare să exprime conceptele teologice și poate servi la oficierea serviciului divin, episcopul nu șovăie să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
conservator fără să aibă eticheta respectivă, am putea coborî adevărul la nivelul faptei, făcîndu-l să-și piardă conținutul intelectual. Ca în povestea cu irlandeza care își bîrfea vecinii, la care cineva a protestat: "Nu poate fi adevărat!" Atunci, ea a ripostat: "Nu-i adevărat, dar e destul de adevărat!" Situația poate fi răsturnată: a-i considera pe toți naționaliștii drept conservatori nu corespunde întru totul realității. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, avem unele îndoieli în a pune semnul egal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sau "regele noii poezii?" În T. Maiorescu și posteritatea lui critică (București, 1943, p. 210), Lovinescu comenta: "Ce jalnic exemplu de critică literară!" Dar Iorga își va continua atacurile împotriva lui Arghezi cu o violență neostoită. Tudor Arghezi i-a ripostat lui Iorga într-un mod meschin. Profitînd de antisemitismul prevalent în 1937, el a reprodus (în "Biletele lui de papagal") afișul electoral în care Iorga apela la electoratul evreiesc. El a scris numele lui Iorga cu caractere ebraice, apoi de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
persecutat de Iorga, el, sărmanul, care se întorsese în 1939 de la Berlin și-și exprimase entuziasmul față de nazism! Iorga "îl batjocorise și asmuțise asupra lui cenzura brutală!"23. Celălalt jurnalist cuzist, I. P. Prundeni, a făcut și mai mult. Iorga a ripostat, amintindu-le acestor oameni de articolele pe care le scriseseră mai înainte. "Dl. I. P. Prundeni este un om al convingerilor", scria el. Îi amintea lui Prundeni cum salutase acesta "gestul patriotic" al studenților care i s-au alăturat lui Carol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu au ridicat nici un deget ca să oprească această campanie împotriva lui Iorga. Nu și-au manifestat niciodată indignarea față de împroșcarea cu noroi a unui vechi prieten părăsit și singur acum. Mircea, fiul lui Iorga (instigat de Cocoș) a încercat să riposteze acestei campanii, dar metoda lui era defectuoasă. Familia Iorga nu a reacționat cu blîndețe la inițiativele acestuia. Mircea, ambițios, voia să preia conducerea partidului tatălui său și avea unele legături cu legionarii, a căror importanță o exagera. El și Cocoș
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
20 "Neamul românesc", 4 mai 1931 21 D-na Liliana Pippidi-Iorga către autor și alte descoperiri similare ale lui Scurtu și Șeicaru. "Prețuirea pe care o acord eu meritelor lui științifice și naționale m-au făcut să mă abțin să ripostez la atacurile sale continue [împotriva mea]", îi scria Maniu lui Antonescu. "Curierul românesc", iunie 1991 22 N. Iorga, Istoria unei legende: Iuliu Maniu, Vălenii de Munte, 1934 23 Hugh Seton-Watson, op. cit., p. 204 24 "Neamul românesc", 8 iunie 1930 25
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
printre aceștia se găseau "inevitabilii evrei". Memorii, vol. VI, p. 171 25 Ei erau instigați de intelectuali cuziști de teapa coruptului jurnalist Toma Vlădescu, care îl ataca pe Iorga "în numele adevăraților cuziști", scriind articole sordide despre afacerea Blank. Iorga a ripostat prin obișnuita dare în judecată pentru calomnie. "Neamul românesc", 1 iunie 1935 26 "Slugoiul evreilor", adică (în concepția acestei școli de gîndire) nu oricine era antisemit 27 Dna Liliana Pippidi-Iorga și mulți alți membri ai familiei către autor 28 Memorii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cele plebee precum Cehoslovacia, Însă instituită și acolo În mod artificial după 1948) reapăruse Într-o formă acută. Primii care au eliminat-o au fost polonezii. În 1976, grevele de protest Împotriva creșterii prețurilor la alimente au determinat regimul să riposteze În forță, agresând și arestând muncitori În orașele industriale Ursus și Radom. În replică, trecând deliberat peste indiferența reciprocă manifestată cu câțiva ani mai devreme de protestele muncitorilor și intelectualilor, Jacek Kuroñ și câțiva colegi au anunțat În septembrie 1976
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
continuat atacurile. În februarie 1994, forțele sârbe au lansat de pe colinele Învecinate un obuz de mortieră În piața din Sarajevo, ucigând 68 de oameni și rănind alte câteva sute. NATO, sprijinit de ONU, a avertizat că la următorul atac va riposta cu bombardamente; a urmat o scurtă perioadă de acalmie. Dar În mai 1995, ca răspuns la avansul unor trupe bosniace și recapturarea Krajinei de către croați (ceea ce a spulberat mitul invincibilității sârbe), milițiile sârbe și-au reluat atacurile asupra orașului Sarajevo
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acord referitor la Polonia". Churchill era dispus să-l sprijine pe Roosevelt, trimițîndu-i lui Stalin un mesaj prin care îi cerea acestuia să nu treacă "imediat" la epurarea opoziției politice din România 221. La trei zile după aceea, Roosevelt a ripostat. Acesta era de acord cu premierul. România nu era țara ideală pentru o experiență. Mai importantă era Polonia 222. Roosevelt s-a hotărît, totuși, să-l determine pe Harriman să discute cu sovieticii despre necesitatea unei reuniuni a Celor Trei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sine qua non a recunoașterii diplomatice și, implicit, a încheierii tratatelor de pace. La un moment dat, cînd Churchill a atras atenția asupra îngrădirilor impuse reprezentanților britanici de la București ca o consecință a lipsei de libertate din România, Stalin a ripostat: "Toate acestea sînt basme!"262 Întrucît discuțiile ajunseseră într-un punct mort, secretarul de stat american James Byrnes a găsit un subiect de interes comun. Pe 24 iulie, acesta le-a sugerat omologilor săi ca, după încheierea tratatelor de pace
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
determinase să facă tot posibilul pentru a menține controlul sovietic asupra Balcanilor. Byrnes arătă clar că America nu va începe negocierile pentru un tratat de pace cu România înainte ca Washingtonul să pună în discuție reprezentativitatea guvernului de la București. Molotov ripostă, menționînd că America s-a grăbit să susțină guvernul Rădescu, ce fusese ostil față de Uniunea Sovietică, dar și-a retras sprijinul acordat regimului Groza, care întreținea relații de prietenie cu Moscova. Byrnes îi răspunse că America nu are nimic împotriva
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
insistă. Problema era că America privea guvernul Groza cu suspiciune, din cauza rolului jucat de Vîșinski. Mai mult decît atît, Bucureștiul impusese restricții presei americane. Pînă și în Grecia, corespondenții americani aveau voie să călătorească și să-și publice relatările. Molotov ripostă imediat: Se pare că în Grecia corespondenții sînt mulțumiți, dar nu și oamenii; pe cînd în România, oamenii sînt mulțumiți, dar nu și corespondenții. Guvernul sovietic prețuiește mai mult ceea ce simt oamenii"287. Zarurile erau aruncate și cu toate că discuțiile dintre
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decembrie, la Palatul Spiridonevka. Byrnes a prezentat ordinea de zi, pe care figura și instituirea, în România, a unui guvern pe care Statele Unite și Marea Britanie să-l poată recunoaște. Acesta trebuia să includă reprezentanți ai Partidelor Național-Liberal și Național-Țărănesc. Molotov ripostă că regimul Groza are deja reprezentanți din ambele partide. Mai mult decît atît, el le-a amintit colegilor săi că, prin acordul de la Yalta, națiunilor suverane li se permitea să-și rezolve singure treburile interne. În concluzie, ministrul sovietic arătă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bucureștiul să fie anulate prin acordarea de oportunități economice egale celorlalte națiuni. Molotov preciza că amendamentul lui nu făcea decît să enunțe o practică obișnuită, "tolerată de Statele Unite, în cazul Cubei și al Filipinelor"360. Franța, Marea Britanie și Statele Unite au ripostat imediat cu propria lor propunere, aproape identică cu amendamentul sovietic, doar că nu conținea mențiunea "care privește relațiile cu țările vecine"361. Cele două amendamente au continuat să fie aprig dezbătute în tot cursul verii. Sovieticii acuzau Statele Unite că acestea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Gheorghe Tătărescu. Ca lider al Partidului Liberal și ministru de Externe, Tătărescu avea o anumită independență. În luna mai, acesta criticase metodele represive ale Poliției și sugerase necesitatea unor împrumuturi străine pentru dezvoltarea industriei României. Comuniștii din Cabinet au ripostat și i-au acuzat pe Tătărescu și adepții săi de adoptarea unei politici de discriminare a ungurilor. De multe ori, Tătărescu vorbea deschis cu reprezentanții Legației Americane. În septembrie, acesta îi spunea lui Roy Melbourne că dacă el însuși sau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au luat nici o măsură pentru a schimba această impresie. America adoptă o politică pentru estul Europei, CSN 58/2 De la încheierea Tratatului de Pace cu Bucureștiul, Washingtonul adoptase față de România și Europa de Est o politică de tip "dinte pentru dinte". America riposta la tot ceea ce făcea sau nu făcea România. Protesta împotriva violărilor Tratatului din motive ideologice, nu pentru că ar fi putut induce vreo schimbare. Scopul era acela de a scoate în evidență imoralitatea comunismului. "Lunga telegramă" trimisă de George Kennan de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
renunțe la noile reglementări privind autorizațiile impuse pe 1 martie 527. În cazul în care țările din Blocul Sovietic ar fi acuzat Statele Unite de încălcarea prevederilor comerciale, așa cum se întîmplase deja cu sovieticii, Departamentul de Stat sugera să nu se riposteze în nici un fel. În eventualitatea unor presiuni, Statele Unite puteau tărăgăna răspunsul, pentru a profita în continuare de acele părți ale acordurilor comerciale care conveneau Washingtonului. Cînd nu le mai rămînea altă soluție decît să anuleze tratatul, Statele Unite urmau să accepte
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cîștige sprijinul țărănimii, care era nemulțumită de colectivizarea rapidă inițiată de Gheorghiu-Dej. Aceștia optau pentru o producție de tip moșieresc și pentru încetinirea colectivizării. În august 1951, "moscoviții" i-au învinuit pe "băștinași" de criza agricolă și industrială. Gheorghiu-Dej a ripostat, insistînd pentru necesitatea unei doctrine pure. Directivele din 1949 privind agricultura nu permiteau o producție susținută de tip moșieresc, dar le îngăduiau țăranilor să se grupeze în asociații agricole voluntare, asemănătoare cu TOZ-urile sovietice. Gheorghiu-Dej a inițiat apoi încă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]