7,490 matches
-
altă parte cei ce se străduiau, în diverse variante și în diverse grade de oponență la ideologizare, a rezista presiunii oficiale. "în etapa de azi imaginile s-au tulburat, agitația haotică ne ia prin surprindere, grupulețele se adună și se risipesc fără încetare. Mereu riscăm să fim păcăliți de oameni, de circumstanțe, de idei. Nimeni nu mai deține monopolul legitimității și al bunei-credințe în viața literaturii. Totul trebuie discutat, cîntărit și evaluat pe față, la vedere". Pentru a contribui la procesul
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
însingurării când te pierzi în mulțime, cum i s-a întâmplat Mântuitorului și lui Joyce, uzurpatorul, pe o scenă la un colegiu din Dublin. Scriu ca să învăț a citi și a muri. Poezia nu va elibera sufletul și se va risipi ceața gri a nehotărârii. Nerăbdarea-i sfântă și, pe alocuri, osândă, pentru cei plăpânzi. Agapia-i nemuritoare ca și poezia în numele căreia în-semnăm litere neîntrupate, doar trucate în cele mai năstrușnice înscrisuri. Doar sufletu-i de vină! Dar cine-l mai
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
orgoliile puterii ale Moscovei, vor începe să se ferească de el, în timp ce presa occidentală, iritată de intransigențele sale naționaliste, va deveni încetul cu încetul un adversar tradițional al scriitorului rus. Treptat, simpatia de care se bucura la început se va risipi toată, Soljenițîn ajungînd să fie privit ca un intelectual a cărui lipsă de conformism politic este pe cît de indezirabilă, pe atît de periculoasă. Și astfel, ocolit de autoritățile occidentale și urmărit mereu de KGB, Soljenițîn va întruchipa tot mai
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]
-
cărții este grăitor în această privință: Ceremonia lecturii de la Sfîntul Augustin la Samuel Pepys. Eseuri și autofricțiuni exegetice. Cuvîntul care stîrnește din capul locului nedumerirea este cel de "autofricțiuni", dar, citind cartea și intuind umoarea temperamentală a autorului, nelămurirea se risipește: prin ironia întoarsă asupra lui însuși, Valeriu Gherghel dovedește o mucalițenie sfătoasă de scriitor lipsit de fibra orgoliului: nu ezită să ia distanță față de sine și să-și critice propriile gînduri atunci cînd simte că s-a contrazis. Din păcate
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
Cartea prietenilor mei. Să sperăm că e o simplă stratagemă a unui spirit care știe să fie și ghiduș. Și, oricum, să nu trecem cu ușurință peste sfatul bătrânului înțelept: ,Explorați universul acesta suav din fața voastră, dinlăuntrul vostru. Nu vă risipiți eternitatea - pe care o stăpâniți în comun cu florile și păsările - în mod inutil, cu ochii deschiși." Sau, mai precis: ,La ora bilanțului trebuie să mă întreb ce mai rămâne din această bulversantă ipoteză a existeneței? Totul. Datorită prietenilor mei
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
și împreună cu eventualul sprijin al guvernului român, plus contribuții benevole ale românilor din UȘĂ să se treacă la fapte. Veniseră și participanți români din Germania și se pregătea o mișcare de amploare pentru ajutorarea fraților noștri, mai ales a celor risipiți prin îndepărtată Rusie, Transnistrie, Basarabia și Ucraina Organizația creată inițial sub numele de Consiliul RomânAmerican a rămas în funcțiune, așa că eu mi-am putut continua proiectele de ajutorare în mod legal, cu participarea unor oa meni de suflet, plus contribuția
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
bisericii mele! Răsculați-vă zile și dați-mi binecuvântarea din urmă! De Sânpetru de iarnă mi-e teamă, de tine, Tănase de ciumă mi-e dor! Privește, Filipii de iarnă-s departe. Cum să uit? Cum să mor? Ochii mei, risipiți în cascade, întunericul urca. La primul popas întâlnesc o salamandra, o rată sălbatică și pe însuși Hefaistos, pus să sufle în foalele gândului. Nu mai pot, alternanta mă strânge-n corsetul ierbos al iubirii, intru veșnică repetiție a ceremoniei tăcerii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
florilor de nea! Eternitatea schilodește gândul, lumina dinlăuntru naște-o stea! Salvează-mă! În patul meu revino, să simt pe lună plină carnea vremii, pe cimaruta mea! Înzăpezite piscuri reapar, cum moartea nu distruge, iată, trupul, ci doar o taină risipind poeme, pentacole cu dinți fără să muște, cănd Paracelsus tace în alfabetul magic, supus enochian! Singurătatea ne privește-n față, din toate părțile suntem împresurați, o nouă iubire se strecoară hoțește, sunt robul tău, Doamne, am pasul curat... 20 A
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
numai 31 de exemplare - și acestea hors commerce - dat fiind nivelul de înțelegere pur intelectual al publicului cititor de ieri, de azi și de totdeauna". Într-un post scriptum la prefața ediției din 1943 (singura atestată), declară ironic, pentru a risipi orice confuzie, ,că scrierea de față e un superroman de hiperanaliză ultraintrospectă". O serie de avertismente, scrise cu litere mari pe câte o pagină de carte, ne întâmpină cu o cascadă de sfidări: , Cine mă citește îmi face onoare, cine
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]
-
dă substanța și savoarea jurnalului de față este tocmai calitatea lecturilor pe care autorul lui le face, în sfera literaturii, a științelor sociale și a realității înseși. Mai multe portrete excelent realizate (între care unul, antologic, al lui Borges) sunt risipite în paginile acestea analitic-confesive, diaristul fiind deopotrivă un observator și un interpret subtil al fenomenelor. Fără complexe neavenite, de inferioritate sau de superioritate, el privește lumea înconjurătoare cu o atenție concentrată, încercând să-i descopere semnificațiile ascunse, structurile inaparente. Operație
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
fost întotdeauna omul Măriei Sale. (...) Avea grijă de garderoba lui Vintilă Brătianu. La Paris și Londra, trimetea cutii cu icre negre la ziariști si oameni politici. În România, a cumpărat presa de dreapta, de centru și de stânga cu banii statului, risipind ca un nabab. N-avea scrupule și nici pudoare" (p. 77). Deși simpatizat pentru harul de "scânteietor jurist oral, analist și polemist acerb", apărător al proletarilor, "Jenică Maurer", devenit șeful secției juridice a Academiei RPR, nu e iertat pentru că "n-
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
nu-ți mercantilizezi convicțiunile și să nu-ți prostituezi talentele date de natură. Să nu ajungi mercenar" (p. 164). Om al principiilor, iubitor de libertate, încrezător că dreptatea se face odată și-odată, convins că nici o energie morală nu se risipește în univers, Petre Pandrea, avocatul atât de supus tentațiilor materiale, atrage atenția asupra unei porunci esențiale pentru demnitatea unui scriitor sau publicist: să nu ajungi mercenar.
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
versiunea din 1943 (un fel de exemplar-martor), și un al doilea exemplar cu numeroase adaosuri, în vederea unei ediții integrale, considerându-mă legatarul autorului pentru o eventuală publicare viitoare. La solicitarea mea, pentru a elucida problema aparițiilor editoriale reale și a risipi îndoielile în privința aparițiilor inventate, ce au devenit farse de istorie literară, VVM mi-a trimis următoarea listă, dactilografiată pe o filă învechită: PROZ|: 1. Cocktail, ediție 1933, epuizată prin tiraj confidențial; Cocktail, ediție 1942, epuizată prin confiscare; 2. Eu și
Un avangardist misterios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10740_a_12065]
-
infailibile. Sub privirea sa iarba a încolțit din pămînt, a înflorit și s-a transformat în căpițe, copacul a devenit bîrnă și bîrna s-a multiplicat în perete, pielea întinsă la uscat sa preschimbat în strecurătoare, fructele putrezite și-au risipit semințele și semințele au luat totul de la capăt. Din acest scenariu al nașterii și al morții, al creșterii impetuoase și al eroziunii lente, lipsește cu desăvîrșire prezența arogantă și narcisiacă a omului, argumentul suficient al chipului său de paradă. Insă
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
capăt. Din acest scenariu al nașterii și al morții, al creșterii impetuoase și al eroziunii lente, lipsește cu desăvîrșire prezența arogantă și narcisiacă a omului, argumentul suficient al chipului său de paradă. Insă, în esență, omul este prezent permanent și risipit pretudindeni. Fără chip, el este conștiința activă, forța ordonatoare a tuturor celor de la suprafață și sursa nenumăratelor melancolii subterane. Din cînd în cînd, în tablou se prelinge o umbră, din vibrația ierbii sau din granulația zidului se coagulează o transparență
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
în interior s-a produs o radicală schimbare. Pentru lumea lui de forme consistente, puternice și exact circumscrise avea nevoie de un spațiu nemărginit, luminos și fără densitate. Și acesta nu putea fi decît cerul. Dar acolo, sus, formele se risipesc, nemărginirea mușcă din conturul lucrurilor, corpurile devin schematice și vidul absoarbe irepresibil ca turbionul unei găuri negre. Moartea l-a surprins pe Ion Dumitriu aici, în acest spațiu de tranziție, împărțit între două realități la fel de imperative: între Pămînt și Cer
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
petreceau zilele prin ambasade la fel de alienante, eroina, singură în impozantul imobil avea coșmaruri, se visa dispersată în infime părticele, într-o ,infinitate de pătlăgele roșii care în fiecare clipă se împrăștiau bezmetic în toate părțile, ca argintul viu, descompunând-o, risipind-o și rostogolindu-se în toată încăperea, strivite și tescuite în cădere." Dacă propulsată din joase medii, o fire sensibilă cunoaște scindarea, iar altele cad în apatie, în schimb elemente ale vechii lumi date bine pe lângă noua putere, măgulită de
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
nopții și orbitoarele explozii de lumină. De la contemplația firii el a trecut, mai apoi, la contemplația culturală și Grădinile s-au antropomorfizat, au luat chipul personajelor lui Arcimboldo, într-o teribilă demonstrație a traseului destructurare-construcție. După care Arcimboldo s-a risipit din nou în Grădini. ION Grigorescu: mistic și histrion, prăbușit în sine, dar și cu o imensă disponibilitate pentru gest și acțiune, fascinat de lumea spiritului și legat fatal de efemeritatea materiei, el este un personaj în care lumea s-
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
realist-socialist. Structură meridională, colorist așezat cu predilecție în zona caldă a spectrului. Pacea este un nordic în ceea ce privește rigoarea și soliditatea compoziției. în ciuda naturii sale solare, a voluptății de a pune tușa ori de a așeza un ton, el nu se risipește în atmosferă și nu se leagănă în reverii pînă cînd forma își pierde coeziunea. Peisajele, naturile statice și compozițiile sale fără eroisme de paradă sînt măsura unei civilizații a privirii care și-a redobîndit locul ei firesc. Continuator al tradiției
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
străbătut cât mai multe culise. Nepăsători, ignorăm că, la capătul tuturor acestora, se află uitarea. Ne trecem viețile în jocul strălucirii de o clipă, refuzând a accepta uitarea care ne înghite cărțile, viețile. Ignorând judecata nemiloasă, dar dreaptă, a Bibliotecii. Risipind harul cu care am fost dăruiți în măcinarea pentru o glorie atât de repede uitată. Sărăcia scriitorului român, cumplita sărăcie a multora, poate fi cel mult un zbenghi trist pe marama uitării. Nu justifică nici o trădare... Dar nu din astfel
Cărți uitate by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10976_a_12301]
-
cu psihologizarea sau cu vreo anume încercare de a sugera culoarea locală. Ele nu sînt decît agenți provocatori în viața autonomă a limbajului, a acelui limbaj care trebuie să-și afirme atît propriile energii, cît și să dezvăluie, fără a risipi misterul, ca într-un adevărat scenariu de inițiere, miracolul nașterii, coagularea amorfului, triumful ordinii asupra neantului. Invocînd forme, plonjînd în viscozitățile memoriei, dezvăluint procesul de extragere a unui chip din placenta propriei lui virtualități, pictorul nu face decît să realimenteze
Dansul spectrelor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10994_a_12319]
-
despre șansa de a învinge trecutul și de a aparține prezentului prin puterea dragostei și a valorilor morale. Alec acționează instinctiv, iar gestul său denotă fidelitate față de soție și față de glie. Prin acest gest, incertitudinile și îndoielile celor doi se risipesc, iar actul erotic în sine este spiri tualizat. După o viață în care relația lor decurge bine, Laura și Alec ajung într-un moment de cumpănă. După 1989, societatea se schimbă, iar Alec are posibilitatea să își redobândească ambele case
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cer să zâmbesc. Nu pot. Mi-e frică de ei, De boturile lor umede și calde. Ei pleacă, ducând cu ei Suspinul clipelor trecute și tinerețea mea. îi urmăresc cu privirea Umezită de amintire Rămânând în urma lor Doar pașii mei Risipiți în singurătate. Crud etern Crud Clipa se scurge Printre sufletele noastre. Crud Viața se scurge Printre degetele noastre. Crud Ne ducem și noi Pe nesimțite Lăsând în urmă O dâră albastră de viață în care e cuprins Tot Universul Prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Apoi se încolonau voioși în urma bardului însoțindu-l până la locuința din str. Paris și ascultând cu nesfârșită uimire improvizațiile sclipitoare ale nelecuitului sonetist, care se întorcea la un moment dat spre ei și-i binecuvânta cu trei strigăte de: Ahoe! risipindu-i în umbra nopții.” Scriind acum și aci despre Tudor George nu rezistăm tentației de a cita din Un panegiric singaporean, pe care poetul îl dedică lui Leonid Dimov, unul din camarazii de boemă și de aspirații literare din anii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
oamenii adunați pe specialități vor putea gândi și găsi soluții, dacă elitele politice ale lumii nu o pot face? Viața tinerilor este prea prețioasă pentru a se permite cuiva a o neferici. Timpul este dăruit fiecăruia de Dumnezeu și timpul risipit în zadar nu poate fi răscumpărat niciodată. Iată de ce mă trec fiorii gândind la această „generația pierdută”. și cred că ea va fi cu adevărat pierdută, în cazul în care nu se va găsi o soluție salvatoare și aceasta cât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]